Linkuri accesibilitate

Suedia nu vede motiv să „negocieze” cu Ungaria primirea în NATO


Ministrul de Externe al Suediei, Tobias Billstrom, a avut nevoie de timp de reflecție de o zi ca să răspundă neobișnuitei invitații adresată de Budapesta, care a chemat Stockholmul la „negocieri” privind aderarea la NATO.
Ministrul de Externe al Suediei, Tobias Billstrom, a avut nevoie de timp de reflecție de o zi ca să răspundă neobișnuitei invitații adresată de Budapesta, care a chemat Stockholmul la „negocieri” privind aderarea la NATO.

După ce Turcia a ratificat marți primirea Suediei în alianța nord-atlantică, singura țară care încă nu a făcut acest pas rămâne Ungaria. Budapesta a tergiversat procesul ca răspuns la criticile Stockholmului privind starea democrației în Ungaria.

Marți, 23 ianuarie, tocmai când parlamentul Turciei se pregătea să ratifice primirea în NATO a Suediei, premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a spus că-l va invita pe premierul Suediei, Ulf Kristersson, să „negocieze” la Budapesta un posibil acord similar.

Marți, guvernul Suediei a spus că încă nu știe cum să răspundă.

Miercuri s-a hotărât și a răspuns prin vocea ministrului de externe, Tobias Billstrom, că nu vede vreun motiv pentru asemenea negocieri.

Șeful diplomației suedeze a mai spus că spre deosebire de Turcia, Ungaria nu a formulat niciun fel de condiții pentru primirea Suediei când aceasta a fost invitată să se alăture alianței la summitul NATO de la Madrid, din 2022.

Parlamentul Turciei a aprobat marți candidatura Suediei la NATO, după mai mult de patru ore de dezbateri, cu 287 de voturi pentru, 55 împotrivă și patru abțineri.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat, pe rețelele sociale, după vot, că Stockholmul este „cu un pas mai aproape” de aderarea la NATO.

Finlanda, țară cu o lungă tradiție de neutralitate, ca și Suedia, a devenit al 31-lea membru al alianței în aprilie anul trecut.

Aceasta aproape a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia și a consolidat substanțial apărarea celor trei mici națiuni baltice care au aderat la bloc după prăbușirea Uniunii Sovietice.

„Jocurile” lui Erdogan

Suedia și Finlanda au urmat o politică de nealiniere militară în timpul confruntării dintre Rusia și Statele Unite din perioada Războiului Rece.

Cu toate acestea, invazia sângeroasă a Rusiei asupra vecinului său vestic a răsturnat calculele geopolitice.

Rezistența președintelui turc Recep Erdogan la aderarea Suediei la NATO a reflectat poziția sa mai nuanțată față de Moscova.

Ankara a profitat de pe urma menținerii – și chiar a extinderii – schimburilor comerciale cu Rusia, furnizând în același timp Ucrainei drone și alte arme esențiale.

Erdogan a fost, de asemenea, unul dintre puținii lideri NATO care au avut întâlniri și conversații telefonice regulate cu președintele rus Vladimir Putin.

Sprijinul lui Erdogan pentru aderarea Suediei vine ca parte a unei rețele complexe de mișcări geopolitice.

Administrația sa a solicitat sprijinul președintelui Joe Biden pentru a achiziționa 40 de noi avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de actualizare pentru a moderniza o flotă existentă de avioane de război.

Casa Albă a făcut din aderarea Suediei o condiție prealabilă pentru vânzarea avioanelor către Turcia, în timp ce Erdogan a declarat, de asemenea, că cele două chestiuni ar trebui să fie legate.

Articolul cuprinde informații de la Europa Liberă România.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG