Potrivit șefului Statului Major al Armatei, intervievat de Europa Liberă România, nu există cadrul legal necesar. Ar trebui actualizate patru legi ale apărării și munițiilor pentru ca militarii români să poată doborî dronele rusești, spune gen. Gheorghiță Vlad.
În primul rând, operațiuni precum doborârea unei drone sunt considerate drept operații de luptă - ceea ce, pe timp de pace, nu se poate face prea ușor.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a declarat gen. Gheorghiță Vlad pentru Europa Liberă România.
Practic, pentru a doborî o dronă, trebuie urmată o procedură anume, cu mai mulți pași. Armata română pune dronele în categoria de aeronavă fără pilot, dar are proceduri care fac militarii să încerce să comunice cu ea ca și când ar avea pe cineva la bord - iar decizia finală trebuie aprobată de însuși ministrul Apărării - ceea ce crește timpul de reacție al armatei.
... în timpul ăsta drona a plecat, s-a dus dracu'!
„Acum, circuitul e prea lung. Singurul care are dreptul să dea ordin este ministrul. Închipuiți-vă că noaptea, la ora două, trebuie să-l sune pe ministrul Apărării, iar în timpul ăsta drona a plecat, s-a dus dracu'!”, explică la Europa Liberă România Nicu Fălcoi, deputat USR și fost pilot de avioane de luptă din Forțele Aeriene Române.
Altă problemă cu o potențială apărare militară a României într-o astfel de situație este că zonele de lângă graniță sunt populate, punctează Editorul șef al Monitorului Apărării și Securității, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, Florin Jipa.
Reacția Armatei Române ar putea panica civilii din zonă sau, într-un caz nefericit, „dacă tragi cu tunul sau lansezi rachete asupra dronelor în zone civile, acestea vor cădea undeva și pot provoca victime și pagube materiale în România sau Ucraina”, spune Jipa.
Fragmente de drone, căzute în România
Mai multe drone sau fragmente de drone rusești au trecut granițele României, de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Incidentele, despre care Bucureștiul și NATO au spus mereu că nu pot fi considerate atacuri deliberate împotriva României, s-au datorat atacurilor rușilor asupra porturilor ucrainene Izmail și Reni, pe malul opus al Dunării.
Primul incident a fost semnalat în august 2023, când localnicii din Ceatalchioi au spus că o dronă ar fi trecut deasupra caselor lor - autoritățile au negat, până când urmele au fost găsite de militari și de reporteri. O altă dronă a fost găsită în octombrie, la scurt timp după un bombardament asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. A căzut, apoi, o altă dronă în decembrie.
În februarie, când Rusia a efectuat atacuri cu drone asupra porturilor Izmail și Reni, armata a ridicat mai multe avioane F-16 de la Baza Fetești (jud. Călărași), care au decolat ca să cerceteze spațiul aerian românesc. În timpul acelor atacuri, oamenii din localitățile din zonă au primit pe telefon mesaje RO-Alert, care le-au transmis că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și îi îndemnau să se adăpostească.
Scutul de la Deveselu
În România se află și scutul american antirachetă, la Deveselu din județul Olt, cu funcții defensive în fața unui atac rusesc.
Instalat în 2016, acesta a fost modernizat în 2019 și cel mai recent în 2023, după începutul războiului din Ucraina. România și SUA consideră, invocând inclusiv exemplul scutului de la Deveselu, că parteneriatul lor strategic funcționează ca un „bastion al valorilor euro-atlantice”.
Între timp s-a schimbat și doctrina NATO, care în forma sa actuală condamnă Rusia pentru că „a pus capăt păcii din Europa, provocând distrugeri și suferințe umane” și o consideră a fi principala amenințare la adresa securității NATO.
Scutul de la Deveselu a fost considerat de ruși a fi un gest ostil încă de la început, iar Putin îl vede a fi o amenințare pentru Rusia. Narațiuni de tip fake news promovează adesea ideea că la Deveselu ar exista capacități ofensive, un lucru pe care românii și americanii îl dezmint categoric.
