Politicianul rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi s-a născut pe 4 iunie 1976, la Butîn, într-o suburbie a Moscovei. A obținut o diplomă în drept la Universitatea Prieteniei Popoarelor din Moscova în 1998 și a avut o bursă la Universitatea Yale din SUA, în 2010. A fost căsătorit cu Iulia Navalnaia, cu care au avut doi copii, fiica Daria (n. 2001) și fiul Zahar (n. 2008).
- Te-ar putea interesa și: Alexei Navalnîi, găsit mort în închisoare
Navalnîi a devenit cunoscut în presa rusă și cea internațională în 2009, criticând corupția elitelor politice rusești și regimul lui Vladimir Putin. El și-a început campania anticorupție în 2007 pe blogul său, publicând dezvăluiri despre marile averi acumulate ilicit de elitele de la Kremlin. În 2011, a înființat Fundația Anticorupție, care a câștigat un număr mare de susținători.
În această perioadă, Navalnîi a organizat și numeroase acțiuni de protest, care au culminat cu manifestațiile din 2011, de la Moscova și Sankt-Petersburg, cele mai ample proteste de stradă de la căderea URSS, la care s-a cerut demisia lui Putin. Publicația The Wall Street Journal scria atunci despre Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”.
Alegerile pentru primăria Moscovei, investigațiile de corupție și prima condamnare
În septembrie 2013, Aleksei Navalnîi a candidat la funcția de primar al Moscovei, dar a pierdut cursa în fața candidatului puterii, Serghei Sobianin, situându-se pe locul doi, cu 27%.
Până atunci, Navalnîi a fost arestat de numeroase ori de autoritățile ruse. În iulie 2013, a doua zi după ce s-a înscris în cursa pentru primăria Moscovei, un tribunal l-a condamnat pentru delapidare de fonduri la cinci ani de colonie cu regim obișnuit. Sentința a fost suspendată la scurt timp și condiționată apoi cu interdicția de a părăsi țara.
Navalnîi și susținătorii săi au respins acuzațiile, spunând că dosarul este unul motivat politic. Opoziția a considerat că eliberarea sa a fost rezultatul protestelor de amploare din capitală, dar mulți observatori au atribuit-o dorinței autorităților de a adăuga o tentă de legitimitate alegerilor pentru primărie.
Popularitatea lui Navalnîi a crescut după ce principalul politician de opoziție din Rusia, fost premier Boris Nemțov, a fost împușcat în 2015 pe un pod din apropierea Kremlinului, notează agenția AP.
Ori de câte ori președintele Vladimir Putin a vorbit despre Navalnîi, el nu l-a menționat niciodată pe nume, referindu-se la activist ca fiind „acea persoană” sau a folosit formulări similare, într-un efort aparent de a-i diminua importanța.
În martie 2017, Fundația Anticorupție a lui Navalnîi a publicat o investigație despre viața somptuoasă a premierului de atunci Dmitri Medvedev, provocând din nou ample proteste în Rusia.
În decembrie 2018, lui Navalnîi i s-a interzis participarea la alegerile prezidențiale din Rusia, pe motivul condamnării sale pentru deturnare de fonduri. Navalnîi i-a îndemnat pe ruși să boicoteze votul.
Otrăvirea cu Noviciok
Pe 20 august 2020, în timpul unui zbor de la Tomsk spre Moscova, Aleksei Navalnîi s-a simțit foarte rău și a fost spitalizat de urgență la Omsk. La insistența susținătorilor săi, el a fost transferat în Germania, unde a fost tratat și a supraviețuit.
Laboratoarele occidentale au stabilit ulterior că Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Ca urmare, Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni împotriva mai multor oficiali și instituții din Rusia.
Navalnîi l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin pentru otrăvirea sa, acuzație respinsă categoric de Kremlin.
În iunie 2023, CEDO a condamnat Rusia pentru o anchetă inadecvată în cazul otrăvirii lui Alexei Navalnîi.
După ce s-a însănătoșit, Navalnîi s-a întors de bună voie în Rusia în 2021, unde a fost arestat la aterizarea pe aeroportul din Moscova și condamnat la nouă ani de închisoare, pentru încălcarea eliberării condiționate.
Condamnarea pentru extremism și moartea în închisoare
După începutul războiului din Ucraina, Fundația Anticorupție a lui Navalnîi a fost declarată ca fiind extremistă, iar Navalnîi a fost condamnat la alți 19 ani de detenție sub acuzația de extremism, despre care el a spus că este o încercare de a-l reduce la tăcere.
El a fost transferat de mai multe ori dintr-un penitenciar în altul, iar ultimul său loc de încarcerare a fost o colonie penală de dincolo de Cercul Polar, despre care se spune că ar avea cele mai dure condiții de detenție din Rusia.
Pe 16 februarie 2024, Aleksei Navalnîi moare în închisoare, potrivit Serviciului Penitenciar rus. Acesta a spus, într-un comunicat, că Navalnîi și-a pierdut cunoștința după ce a ieșit la plimbare și nu a putut fi resuscitat de medici. „Cauzele decesului sunt în curs de stabilire”, se precizează în comunicat.
O listă a personalităților din Rusia, care au fost ucise sau au murit în circumstanțe dubioase
Lista personalităților din viața publică rusă care au fost ucise sau au murit în circumstanțe cel puțin dubioase, după ce l-au criticat, i s-au opus sau pur și simplu păreau să fie o piedică în calea președintelui rus Vladimir Putin este lungă.
Potrivit unei treceri în revistă făcută recent de editorul RFE/RL pentru Ucraina și Rusia Steven Gutterman, sunt personalități foarte diferite, oameni ai puterii, foști membri ai structurilor de forță (din care a făcut parte și Putin), sau jurnaliști independenți, cu opinii și motivații foarte diferite, de multe ori opuse.
Boris Nemțov. Politicianul reformator a fost împușcat mortal la Moscova, pe un pod în apropierea Kremlinului, pe 27 februarie 2015. Avea 55 de ani. Fostul guvernator regional și viceprim-ministru, o stea politică în ascensiune în anii 1990, devenise unul dintre cei mai vocali oponenți ai lui Putin.
Serghei Magnițki. Avocatul a murit în închisoare pe 16 noiembrie 2009. Făcuse publice informații care au implicat oficiali ruși într-o presupusă fraudă fiscală de 230 de milioane de dolari, și fusese închis pentru acuzații similare.
Natalia Estemirova. Cunoscuta activistă pentru drepturile omului a fost găsită moartă, pe 16 iulie 2009, în Ingușetia, la câteva ore după ce fusese răpită de lângă casa ei din capitala Ceceniei, Groznîi. Natalia Estemirova a investigat sute de presupuse încălcări ale drepturilor în Cecenia, inclusiv răpiri și crime.
Alexandr Litvinenko. Fostul ofițer FSB a murit la Londra, pe 23 noiembrie 2006, după ce fusese otrăvit cu polonium radioactiv. Litvinenko se refugiase în Marea Britanie în anul 2000, după ce a acuzat Serviciul Federal de Informații (FSB) că ar pune la cale uciderea oligarhului exilat Boris Berezovski. Mai târziu, el a fost co-autorul unei cărți care învinovățea FSB de atentatele cu bombă din 1999, din Rusia, care au distrus patru blocuri și au fost pretextul folosit de Vladimir Putin, pe atunci premier, să lanseze al doilea război din Cecenia.
Serghei Iușenkov. Pe 17 aprilie 2003, politicianul de carieră Serghei Iușenkov, lider al partidului anti-Kremlin Rusia Liberală a fost împușcat în fața casei sale din Moscova. Iușenkov s-a numărat printre parlamentarii care au cerut ca Serviciile Federale de Informații (FSB) să fie investigate pentru o posibilă implicate în atacurile cu bombe împotriva unor blocuri, în 1999.
Anna Politkovskaia: Cunoscută pentru reportajele din Cecenia, unde a investigat abuzurile împotriva drepturilor omului și criticile la adresa lui Vladimir Putin, jurnalista Anna Politkovskaia a fost împușcată în holul blocului ei din Moscova pe 7 octombrie 2006.
Cel mai recent rus celebru dispărut înainte de vreme, după ce supărat conducerea de la Moscova, a fost „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, mort în 2023 într-o prăbușire bizară de avion, încă neelucidată, după o tentativă eșuată de revoltă împotriva Kremlinului în fruntea armatei sale private.
