Înaintea votului secret al europarlamentarilor, Ursula von der Leyen a declarat de la podium, din fața plenului că, într-un eventual nou mandat pe care îl va primi, dorește să reducă polarizarea politică, să stimuleze competitivitatea UE și să întărească securitatea blocului comunitar. Ea a promis că va prezenta, dacă va fi votată, un plan de dezvoltare economică intensivă și măsuri de protecție socială.
„Nu voi lăsa niciodată ca polarizarea extremă a societăților noastre să fie acceptată. Nu voi accepta niciodată ca demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru de viață european”, a spus von der Leyen.
În discursul său, von der Leyen a spus că „destinul Europei depinde de ceea ce vom face în continuare” și că Uniunea Europeană trebui să devină un actor care să influențeze evenimentele internaționale, nu doar să fie afectată de ele.
Președinta Comisiei a criticat și politicile premierului maghiar Viktor Orban, care în ultimele săptămâni i-a vizitat pe Vladimir Putin, Xi Jinping și Ilham Aliev, dând impresia că o face nu în virtutea relațiilor bilaterale, ci în numele Consiliului European.
Continuitate, inclusiv pentru extindere
Pentru R. Moldova, realegerea lui von der Leyen este încă o știre bună, un nou semnal de continuitate după alegerile pentru Parlamentul European, când au fost temeri că o ascensiune a dreptei naționaliste va tempera entuziasmul pentru extindere. Săptămâna aceasta, o altă suporteră fidelă a parcursului european al Moldovei, Roberta Metsola, și-a prelungit șederea la șefia Parlamentului European.
Președinta Maia Sandu a fost unul din primii lideri internaționali care au felicitat-o pe von der Leyen pentru realegere, într-o postare de la Palatul Blenheim, din Anglia, unde participă la summitul Comunității Politice Europene.
În ajunul realegerii lui von der Leyen, au fost unele emoții, legate de revenirea în actualitate a unor decizii luate de Comisia ei în timpul pandemiei.
Curtea Europeană de Justiție a anulat miercuri o decizie prin care Comisia a putut secretiza parte din contactele pentru vaccinuri pentru Covid-19. Potrivit tribunalului, Comisia „nu a demonstrat că accesul mai general la acele clauze ar submina interesele comerciale ale acelor întreprinderi”.
În 2021, von der Leyen a negociat neoficial contractele de achiziție a 1,8 miliarde de doze cu directorul Pfizer, mesaje care nu au fost publicate - pentru că, spune instituția, șefa nu a păstrat mesajele și ele oricum nu ar constitui documente oficiale.
Europarlamentarii au cerut acces la mesajele în cauză și la alte documente cu privire la achiziții, însă Comisia nu le-a trimis decât documente parțial cenzurate și incomplete, argumentând că ar fi afectat negativ acordul comercial. În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de proastă administrare pentru că nu a publicat aceste mesaje, iar New York Times a dat în judecată instituția din același motiv.
În urma acestei decizii, a cărei implicații sunt încă necunoscute, eurodeputații din grupul Stângii au cerut să se amâne votul asupra candidaturii lui von der Leyen. Propunerea a fost respinsă de plenul de la Strasbourg, cu 531 de voturi împotrivă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
