Pentru ziua de vineri, 3 ianuarie, compania Energocom, unde majoritate acțiunilor sunt deținute de guvernul moldovean, a anunțat că va acoperi 100% consumul de electricitate, care este așteptat să fie mai mare cu circa 10%.

Compania spune că pe lângă producția locală de la centralele de termoficare din Chișinău și Bălți și sursele de energie regenerabile locale, restul electricității va fi achiziționat din import și de pe bursă.

Celula de Criză a Guvernului, instituită la 26 decembrie pe durata stării de urgență, a mai precizat că pentru prima zi din an, aproape jumătate din consumul de electricitate din țară a fost asigurat de importuri din România, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie sau a fluxurilor neintenționate.

Pe plan local, aproape o treime din necesarul de consum a fost livrat de Termoelectrica, urmată de CET Nord, Hidrocentrala de la Costești și centralele electrice de cogenerare a fabricilor de zahăr. Alte 12% au provenit din sursele de energie regenerabilă din țară.

Urmare a importurilor din România, în special de pe bursa de energie OPCOM, principalii distribuitori de energie electrică din R. Moldova au cerut joi, 2 ianuarie, ANRE să ajusteze tarifele.

Dacă vor fi aprobate, pentru consumatorii din centrul și sudul țării un kilowatt va costa 5,13 lei față de 2,34 lei cât este în prezent. În cazul celor din nordul țării, tariful ar putea ajunge la 4,53 lei, față de prețul actual de 2,84 lei.

• Vezi și: Consumatorii casnici ar putea plăti dublu pentru energia electrică

Autoritățile mai anunță că nu au fost înregistrate avarii sau alte incidente pe parcursul zilei de 1 ianuarie, în sistemul de transport al gazelor naturale sau agentului termic.

Chișinăul caută soluții pentru localitățile aflate sub controlul său

Autoritățile de la Chișinău au confirmat că regiunea transnistreană, care nu mai este aprovizionată cu gaze naturale din 1 ianuarie, este asigurată cu energie electrică după ce Centrala de la Cuciurgan a trecut la funcționarea pe bază de cărbune.

Potrivit datelor publice, Tiraspolul dispune de rezerve de circa 70 de mii de tone de cărbune, a căror calitate nu este cunoscută, dar care ar putea asigura întreg consumul regiunii pentru 30 - 50 de zile.

• Vezi și: Cum se descurcă locuitorii regiunii transnistrene fără gaz, căldură și apă caldă. Mărturiile unor localnici

Cu toate acestea, aprovizionarea cu gaze naturale, agent termic și apă caldă a fost sistată inclusiv pentru 11 localități aflate sub controlul autorităților constituționale, fiind vorba de satele Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fârlădeni.

Au fost deconectate de la agentul termic inclusiv penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale ale Poliției și Procuraturii R. Moldova din orașul Tighina.

În aceste localități, autoritățile de la Chișinău spun că sunt în căutare de soluții pentru a conecta instituțiile publice gestionate de autoritățile publice naționale la resursele energetice alternative, inclusiv prin instalarea centralelor termice pe bază de biomasă. Poliția și alte servicii de urgență sunt gata să ofere sprijin cetățenilor, iar autoritățile mențin legătura cu primarii localităților vizate de deconectări.

La 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial Moldovagaz că sistează livrările către R. Moldova, invocând neplata unor pretinse datorii ale malului drept, nerecunoscute de autoritățile de la Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Agenția de Mediu a continuat să raporteze și pentru joi, 2 ianuarie, un nivel ridicat de poluare a aerului în principalele orașe din țară. La Chișinău a fost depășită norma pentru dioxidul de azot de 1.9 ori, pentru monoxidul de azot – de 1.9 ori. La Bălți, norma pentru dioxidul de azot a fost depășită de 1.3 ori, iar aldehida formică de 1.4 ori.

Pentru prima dată în ultimele zece zile, stația care ar verifica inclusiv elementele industriale din s. Mateuți, Rezina, a înregistrat particule în suspensie (PM 2,5) de 1.4 ori.

Deși traficul este principalul poluant al orașelor, Vasile Parașciuc, șeful interimar al Laboratorului de referință de mediu al Agenției de Mediu, explică faptul că joi, 2 ianuarie, au contribuit la acumularea poluanților în aer anume faptul că există un strat de reținere al aerului.

Stratul de reținere al aerului, cum ar fi ceața, se formează atunci când pe parcursul zilei se înregistrează temperaturi pozitive și vânt slab, iar noaptea mai joase.

Se așteaptă ca vineri, 3 ianuarie, frontul atmosferic, precipitațiile și vântul moderat din Nord-Vest să disperseze stratul de reținere al aerului împreună cu poluanții acumulați.

• Citește și: Cod roșu de poluare a aerului în Chișinău | Care sunt motivele și pe cine afectează cel mai mult

Doi ani în urmă, în apropiere de Revelion, Chișinăul a înregistrat cod roșu de poluare al aerului, atunci când Termoelectrica a trecut la regimul de funcționare pe păcură.

Decizia a fost luată în 2022 când volumele de gaz livrate către R. Moldova de către Gazprom au fost reduse substanțial, provocând o criză energetică, care a forțat autoritățile să apeleze la resurse energetice alternative.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat emis la 2 ianuarie, compania Energocom, controlată de guvernul moldovean, a spus că a importat la 31 decembrie, în calitate de test, peste 22 de mii de metri cubi de gaze din Bulgaria. Cantitatea a fost livrată prin „coridorul transbalcanic”, adică prin Bulgaria, România, Ucraina și R. Moldova, până la punctul de interconectare din Căușeni.

Energocom spune că astfel a demonstrat că din punct de vedere comercial și logistic este posibilă aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene. Reprezentanții companiei spun că sunt dispuși să ofere suportul tehnic și comercial întreprinderii Tiraspoltransgaz pentru a procura gaze naturale „pe orice platformă europeană de gaze în baza condițiilor de piață” și pentru a asigura „locuitorii din stânga Nistrului cu resurse energetice în criza actuală”.

• Vezi și: Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț

Ministerul Energiei de la Chișinău precizează că Moldovagaz nu se poate înregistra în calitate de participant pe piața gazelor din țările europene, de aceea este necesară intermedierea Energocom.

Cele două companii au încheiat și un contract de agent în acest sens, a anunțat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban.

Regiunea transnistreană a rămas fără gaze naturale din 1 ianuarie, după ce a expirat acordul de tranzitare a gazului rusesc prin Ucraina, iar Gazprom a notificat Chișinăul că nu va folosi sursele alternative, invocând o presupusă datorie a malului drept, nerecunoscută de autoritățile moldovene.

Începând cu dimineața zilei de ieri, aproape 75 de mii de case și apartamente din regiunea transnistreană au fost debranșate de la rețeaua de gaze naturale, iar centrala de la Cuciurgan (MGRES) a trecut la producerea energiei electrice în baza rezervei de cărbuni, care ar ajunge pentru cel mult 50 de zile, potrivit așa-ziselor autorități.

• Te-ar putea interesa și: În regiunea transnistreană au fost oprite gazele. Locuitorilor li se recomandă să-și acopere ferestrele cu pături pentru păstrarea căldurii

Tiraspolul a refuzat în trecut o oferă a Chișinăului de a-i livra gaze cumpărate pe piața europeană și a spus că a reușit să-și facă propriile rezerve. Ar fi vorba de circa 13 milioane de metri cubi de gaze, care ar ajunge pentru 20 de zile în sudul regiunii și 10 zile în zonele de nord, destinate în mod prioritar instituțiilor sociale. Alte 115 mii de apartamente vor primi livrări limitate de gaze naturale, suficiente doar pentru gătit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compania Premier Energy a solicitat pentru consumatori casnici din centrul și sudul R. Moldova un tarif de 5,13 lei pentru un kw/h, față de 2,34 lei cât este acum. Furnizarea Energiei Electrice (FEE) Nord a cerut ca locuitorii regiunii de nord a R. Moldova să plătească 4,53 lei pentru un kilowatt în loc de prețul actual de 2,84 lei.

Solicitările furnizorilor sunt, în prezent, la etapa consultărilor. Tarifele noi trebuie aprobate în cel mult 5 zile din data depunerii solicitărilor, potrivit unei dispoziții a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Odată cu sistarea livrării gazelor rusești către regiunea transnistreană pe 1 ianuarie 2025, autoritățile moldovene au înlocuit energia electrică ieftină furnizată de Centrala de la Cuciurgan cu cea din România.

• Citește și: Cum planifică autoritățile să țină lumina aprinsă în această iarnă

În lipsa energiei de la Cuciurgan, autoritățile de la Chișinău acoperă peste 50% din necesarul de consum prin energia furnizată de companiile de peste Prut. Astfel, 18,7% din energie vine de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, 14% este achiziționată din contractele bilaterale cu producătorii din România și 19,5% de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM). Ultima reprezentând și cea mai scumpă energie care este procurată în orele de vârf.

În aceste condiții, autoritățile au făcut mai multe apeluri către populație și agenții economici, pentru a asigura reducerea consumului de energie electrică.

• Vezi și: Noi măsuri de „economisire” a energiei electrice, aprobate de CSE

Autoritățile au mai planificat să acopere aproape 30% din necesarul de energie electrică de la Termoelectrica, aproape 5% de CET Nord, iar restul de 10,5% prin energia din surse regenerabile.

De asemenea, 2,8% din consum este acoperit de compania Energoatom din Ucraina, însă doar pentru orele de noapte, când țara vecină are surplus de electricitate pe care îl poate exporta.

Anterior, cu solicitări de majorare a tarifelor au venit și companiile care furnizează agent termic. Astfel, Termoelectrica a cerut o majorare de 740 de lei a prețului pentru o gigacalorie, iar CET Nord - o majorare de 793 de lei.

La finalul lunii noiembrie, ANRE a acceptat cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor, care din 1 decembrie constituie 16,74 de lei pentru un metru cub de gaze naturale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată pentru Hotnews de avocata lui Călin Georgescu, Maria Vasii, care a spus că acțiunea „este un demers firesc și absolut necesar pentru apărarea drepturilor fundamentale ale domnului Călin Georgescu, candidat independent, precum și ale tuturor cetățenilor români care merită un proces electoral corect și transparent”.

Călin Georgescu cere prin contestația sa ca Guvernul României să reia alegerile din turul II – în care ar fi trebuit să concureze cu Elena Lasconi.

„Vom continua să folosim toate instrumentele juridice și constituționale de care dispunem, atât în țară cât și la nivel internațional, pentru a proteja drepturile domnului Călin Georgescu și voturile românilor”, a declarat avocata Maria Vasii pentru Hotnews.

CCR a anulat alegerile prezidențiale pe 6 decembrie după ce a constatat că procesul electoral privind alegere a Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”

De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, a precizat CCR în motivarea deciziei. Aceste nereguli - se mai arăta în document - au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali.

Judecătorii CCR au ajuns la concluzia că „au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online.

Anterior, mai multe documente declasificate au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali pentru a câștiga primul tur al alegerilor – fără a menționa în mod direct Rusia.

• Vezi și: România: Percheziții la unul dintre finanțatorii campaniei lui Călin Georgescu

Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campania sa, ar fi beneficiar de fapt de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok, platformă în care popularitatea sa a explodat în preajma turul I, de pe 24 noiembrie, al alegerilor prezidențiale, pe care l-a câștigat cu aproximativ 20% din voturi.

După anularea alegerilor, Georgescu a contestat în instanțele din România decizia CCR, însă nu a avut câștig de cauză.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția spune că atacatorul înarmat, un bărbat identificat drept Aco Martinovic, în vârstă de 45 de ani, a decedat din cauza unor răni pe care le-a suferit în timp ce încerca să se sinucidă, incidentul având loc joi, 2 ianuarie, în apropierea casei sale din Cetinje, potrivit Reuters.

AFP spune că bilanțul celor uciși a ajuns la 12 persoane, potrivit procurorilor.

Ministrul de interne Danilo Saranovic a declarat într-o conferință de presă că atacatorul l-a ucis pe proprietarul barului, pe copiii acestuia și pe membrii propriei sale familii.

„În acest moment, ne concentrăm asupra arestării sale”, a declarat Saranovic.

Patru persoane au fost ucise în bar și alte șase au fost împușcate mortal în alte locuri. Atacul a început după o încăierare în bar, au declarat oficialii.

Trei bărbați și o femeie care au fost transportați la un spital din Cetinje erau în stare critică, a declarat directorul spitalului, Aleksandar Radovic.

Premierul Milojko Spajic a mers la spitalul unde erau tratați răniții și a anunțat trei zile de doliu. El a declarat că o „tragedie teribilă” a avut loc în satul Bajice de lângă Cetinje și că medicii luptă pentru viața celor răniți.

Spajic a adăugat că echipe de poliție, unități speciale și toate forțele disponibile se aflau în Cetinje în căutarea făptașului.

Președintele Jakov Milatovic s-a declarat „șocat și uimit” de tragedie. „În loc de bucuria sărbătorilor... am fost cuprinși de tristețe din cauza pierderii de vieți nevinovate”, a declarat Milatovic pe X.

O declarație a Poliției îndemna cetățenii din Cetinje, capitala istorică a Muntenegrului situată la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de capitala Podgorica, să rămână în casă. Poliția spunea că suspectul este „înarmat și periculos”, înainte de a fi localizat.

„Incidentul nu este rezultatul unei confruntări între grupuri de crimă organizată”, a adăugat declarația.

Guvernul din Muntenegru a declarat că perioada de doliu de trei zile va începe pe 2 ianuarie. Concertele de Anul Nou din Podgorica, Budva și Kotor au fost anulate.

Atacul a fost al doilea în ultimii trei ani la Cetinje. Un atacator a ucis zece persoane, inclusiv doi copii, în august 2022, înainte de a fi împușcat și ucis de un trecător în oraș.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Guvernului R. Moldova, în ultimele două zile ale anului 2024, consumul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului a fost acoperit integral, fără a fi activate contracte de avarie. Pentru 31 decembrie 2024, de la Centrala Electrică Moldovenească (MGRES), cunoscută ca Centrala de la Cuciurgan, a fost achiziționată 31% din energia electrică consumată. Termoelectrica a furnizat peste 25% și a fost importată peste 31% din România și Ucraina.

Potrivit „Energocom”, consumul este acoperit pe deplin și la 1 ianuarie 2025, cu un aport „semnificativ” din bursa de energie electrică din România. Cu alte cuvinte, autoritățile au planificat să acopere aproape 30% din energie electrică de la Termoelectrica, aproape 5% de CET Nord. Regenerabilele acoperă 10,5% din consum.

18,7% din energie vine de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, 14% este achiziționată din contractele bilaterale cu producătorii din România și 19,5% de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM). Ultima reprezentând și cea mai scumpă energie care este procurată în orele de vârf 17-21. De asemenea, 2,8% din consum este acoperit de compania Energoatom din Ucraina.

Ce se întâmplă în regiunea transnistreană

Regiunea transnistreană, după ce pe 1 ianuarie a fost oprită încălzirea termică și apa caldă ca rezultat al sistării gazelor rusești, urmează să-și asigure consumul propriu de energie electrică prin funcționarea Centralei de la Cuciurgan pe bază de cărbuni. Potrivit așa-ziselor autorități ale regiunii transnistrene, ar exista cărbuni pentru aproximativ 50 de zile. O parte din energie va fi acoperită și de Centrala hidroelectrică de la Dubăsari. Consumul zilnic al malului stâng al Nistrului variază între 120 și 180 MW.

Potrivit Ministerului Energiei, pe malul drept al Nistrului, în sectorul gazelor naturale și al energiei termice, situația este „stabilă, fără incidente majore”.

Deși Guvernul a anunțat că consumul de pe 1 ianuarie 2025 este acoperit din alte surse decât Centrala de la Cuciurgan, pe site-ul Moldelectrica poate fi observat că MGRES-ul ar furniza 116 MW (ora 16:25).

Solicitat de Europa Liberă, Ministerul Energiei urmează să revină cu informații suplimentare, în contextul în care, conform așa-ziselor autorități ale regiunii transnistrene, ar fi interzis „exportul” energiei electrice către malul drept al Nistrului.

Planurile pentru luna ianuarie

Potrivit Energocom, necesarul de energie pentru joi, 2 ianuarie, este acoperit. Întrucât capacitatea pe care R. Moldova o poate primi din România, la hotar, este limitată la 315 MW bandă din cele 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intra-zilnice din capacitățile neutilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine.

Suplimentar, va fi achiziționată energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când există surplus de energie și o poate exporta.

• Vezi și: Noi măsuri de „economisire” a energiei electrice, aprobate de CSE

Autoritățile preconizează, pentru întreaga lună ianuarie, să achiziționeze peste 127 mii MWh de la centralele termice din Chișinău și Bălți (ceea ce constituie circa 28% din consum), potrivit unui comunicat Energocom. 46 mii MWh ar urma să constituie energie regenerabilă, însumat reprezentând aproximativ 10%. Restul, 62% din consum vor reprezenta importuri din România. De pe bursa românească OPCOM urmează să fie achiziționați peste 178 mii de MWh (echivalentul a 39% din necesar), iar în baza contractelor bilaterale - alți 105 mii MWh (23%).

Odată cu încetarea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană, deficitul, pentru malul drept al Nistrului, la nivel de sistem electroenergetic ajunge la circa 600 MW.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Administrația separatistă de la Tiraspol a spus în cursul zilei că aproape 75 mii de case/apartamente din regiunea transnistreană au fost debranșate de la rețeaua de gaze, iar 115 mii vor primi deocamdată o cantitate limitată de gaze. Locuitorii vor putea folosi gazele naturale doar pentru gătit, până la epuizarea lor din conducte.

Regiunea cu o populație estimată la 450 de mii de oameni, care depinde în totalitate de livrările de la concernul rus de stat Gazprom, nu mai primește gaze naturale rusești de la 1 ianuarie, când a fost oprit tranzitul prin Ucraina. Guvernul de la Chișinău spune că furnizorul rus a respins propunerea sa de a trimite gaze regiunii transnistrene pe o rută ocolitoare.

Administrația de la Tiraspol care a respins și ea o ofertă a Chișinăului de a-i livra gaze cumpărate pe piața europeană spune că a reușit să facă stocuri. Ar fi depozitat 13 milioane de metri cubi de gaze care sunt destinate spitalelor, magazinelor și clădirilor multietajate (doar pentru pregătirea bucatelor). Această cantitate stocată în două sisteme de conducte diferite ar ajunge pentru 20 de zile în sudul regiunii și pentru 10 zile în nordul ei.

Autoritățile separatiste transnistrene spun ca centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), care funcționează pe bază de gaze, a trecut în noaptea de 1 ianuarie la producția de curent cu ajutorul cărbunelui și generează pe moment 105 MW. Pe măsură ce va creștere consumul de energie electrică pentru încălzirea spațiilor, MGRES va putea produce cel mult 157 MW și Hidrocentrala de la Dubăsari - 24MW, se spune într-un comunicat difuzat de oficiul liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski.

Așa-zisele autorități transnistrene ar urma să emită un ordin pentru uzina „Electromaș” să fabrice cazane de încălzire pe bază de combustibil solid.

• Citește și: Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț

Mai devreme, presa controlată de administrația transnistreană recomandă locuitorilor regiunii să închidă robinetele la țeava de gaze și „să nu restabilească singuri alimentarea în niciun caz”.

De la ora 07:00 a fost sistată livrarea apei calde locuitorilor din regiune, „instituțiilor bugetare” și altor organizații, cu excepția spitalelor.

Administrația separatistă mai recomandă locuitorilor să nu scurgă apa din sistemul de încălzire, să închidă toate robinetele din casă pentru a evita inundațiile, dacă livrarea apei calde va fi reluată. De asemenea, pentru a-și încălzi camerele în care locuiesc - să folosească încălzitoare electrice autorizate și să le amplaseze sub ferestre sau lângă pereții exteriori ca schimbul de căldură să fie mai eficient. Li se amintește că este interzisă utilizarea sobelor pe gaz sau celor electrice și li se cere să sigileze ferestrele, ușile balconului sau să le acopere cu pături sau perdele opace.

De asemenea, presa controlată de autoritățile transnistrene a publicat informații despre locurile din care oamenii pot să-și cumpere lemne sau cărbuni.

De exemplu, la Bender/Tighina oamenii pot să-și cumpere până la 4 metri steri de lemne sau cel mult 500 kg de cărbune pentru un om.

Li se permite locuitorilor să colecteze din fondul forestier lemn pentru uz personal, însă doar cu informarea prealabilă a silvicultorilor. Oamenii pot colecta trunchiurile de copaci, crengi căzute la pământ și alte lemne uscate.

Energie electrică, „pentru 50 de zile”

Administrația de la Tiraspol spune că MGRES ar putea livra energie electrică aproximativ 50 de zile, pe bază de cărbuni. Estimările unor oficiali de la Ministerul Energiei de la Chișinău diferă și arată că ar fi vorba, mai degrabă, de circa 20 de zile.

Potrivit portalului moldovean Zona de Securitate, mai multe sate de pe malul drept al Nistrului, aflate sub jurisdicția Chișinăului, dar care sunt conectate la sistemul de alimentare din regiunea transnistreană, au rămas și ele fără gaze. Printre acestea se numără: Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea și Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fârlădeni.

Cele mai vulnerabile dintre ele sunt satele Varnița și Copanca, pentru că acestea, deși se află pe malul drept al Nistrului, își primesc și energia electrică din regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă că ar putea rămâne fără curent peste maxim 50 de zile.

Embed Răspândește

Au pregătit lemne, lumânări și lămpi cu kerosen. Sătenii din Varnița se tem că vor rămâne fără gaz și curent de la 1 ianuarie

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00

Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău spun că au înlocuit achizițiile de curent electric de la MGRES pentru nevoile malului drept cu achiziții de pe piața românească și europeană, care sunt însă mai scumpe și mai greu de adus la consumatori din cauza lipsei unor conexiuni sigure. Malul drept își lua în trecut de la MGRES până la 80% din necesarul de energie electrică.

Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat în dimineața zilei de 1 ianuarie 2025 că tranzitul gazelor naturale rusești pe teritoriul Ucrainei a fost oprit. „Acesta este un eveniment istoric”, a declarat ministrul Energiei al Ucrainei, Herman Galușcenko. Potrivit acestuia, Rusia va suferi pierderi financiare.

Compania rusă Gazprom a confirmat că exporturile de gaze prin Ucraina către Europa s-au oprit miercuri de la ora locală 08:00.

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența de gazele rusești. Importurile de gaze din Rusia, prin conducte, către Uniunea Europeană a scăzut de la peste 40% din 2021 până la aproximativ 8% în 2023, potrivit Consiliului European.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Adversarul jucătorului rus în turul preliminar a fost americanul Hans Niemann.

Despre acest incident a relatat postul norvegian de radio și televiziune NRK.

Vorbind cu reporterii, Dubov a spus că s-a dus în camera sa să se pregătească, dar a ațipit fără să vrea. „Când m-am trezit, era prea târziu. Am fost ghinionist”, a comentat șahistul rus înfrângerea sa tehnică.

Într-o postare pe rețele, Niemann a sugerat că adversarul său s-ar fi speriat. El s-a arătat dispus să joace partida blitz ratată cu jucătorul rus în orice condiții și, dacă este necesar, să îi plătească deplasarea și cazarea. Dacă Dubov câștigă, americanul promite să doneze recompensa de 10 000 de dolari oricărei organizații caritabile la alegerea șahistului rus.

Blitzul este un tip de șah în care sunt acordate trei minute pentru o partidă. Adversarii au la dispoziție câteva secunde pentru a muta o piesă de șah.

• Vezi și: Un rus a fost reales în fruntea Federației Internaționale de Șah, învingând un adversar ucrainean

În ajun, fostul campion mondial la șah, Magnus Carlsen, a întârziat un minut la partida sa cu germanul Michael Bezold, dar, totuși, a reușit să învingă.

Mai devreme, Carlsen refuzase să ia parte la turneu din cauza codului vestimentar al evenimentului. El a venit la meci în blugi, care sunt interziși de regulament. Arbitrul principal i-a cerut șahistului să își schimbe hainele până la runda a 9-a, însă acesta a refuzat.

Ulterior, Federația Internațională de Șah (FIDE) a anunțat că cerințele privind îmbrăcămintea jucătorilor au fost relaxate. Anunțul l-a făcut președintele FIDE, Arkadi Dvorkovich. El a subliniat că jucătorii de șah sunt în continuare obligați să respecte codul vestimentar aprobat, dar acum sunt permise mici „abateri elegante”, de exemplu, blugi care se asortează cu un sacou.

Niemann urmează să-l înfrunte în sferturile de finală pe norvegianul Magnus Carlsen, de șapte ori campion mondial la șah blitz, precizează publicația The Moscow Times.

Campionatul Mondial de Șah Rapid și Blitz se desfășoară loc la New York în perioada 26-31 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Educației susține că aceste instituții de învățământ au acceptat să participe la proiect, iar părinții vor putea dona bani benevol pentru necesități de dotare și infrastructură, stabilite de comun acord cu administrațiile școlilor. Autoritățile din educație vor organiza ulterior instruiri pentru ca să explice întreg procesul, dar și pentru a-l monitoriza.

„Ne-a luat ceva timp să ne lămurim cu Trezoreria de Stat și cu Agenția de Guvernare Electronică, să semnăm contractele între direcțiile de învățământ și agenția de Guvernare Electronică. Noi vom monitoriza amănunțit întreg procesul”, a spus ministrul Educației, Dan Perciun.

Acum câțiva ani, un studiu realizat de Institutul de Politici Publice arăta că suma plăților informale efectuate de părinți în școli depășește 780 de milioane de lei anual. Totodată, ponderea plăților informale ar constitui 40% din suma alocată de stat pentru un elev.

• Vezi și: Plățile informale în școli: la fiecare leu alocat de stat, părintele mai contribuie cu încă aproape un leu

Noul cod al educației și cel de etică al cadrului didactic, adoptate în 2016, interzic plățile informale.

Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Au fost emise alerte în regiunile Cernigov, Sumî, Poltava, Luhansk, Dnepropetrovsk, Zaporojie, Kiev, Cerkasî, Kirovograd și Vinița, iar mass-media locale au spus că în atac au fost folosite rachete balistice și de croazieră.

Administrația militară de la Kiev a anunțat că trei clădiri private și două autoturisme din districtul Darnitski au fost avariate de resturi de rachete, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană au respins loviturile rusești. Potrivit șefului administrației, Serhii Popko, nu au existat victime.

Între timp, dronele ucrainene au atacat un depozit de petrol din raionul Iarțevo, din regiunea Smolensk a Rusiei. Guvernatorul regiunii Smolensk, Vasili Anohin, a declarat că un incendiu a izbucnit din cauza resturilor de drone doborîte.

„Ca urmare, a avut loc o scurgere de combustibil, iar materialele inflamabile au început să se aprindă. Nu există nicio amenințare la adresa clădirilor rezidențiale”, a scris Anohin pe rețele.

Noile atacuri au loc la o zi după ce Statele Unite ale Americii au promis Ucrainei asistență militară suplimentară, inclusiv pentru consolidarea apărării de-a lungul liniei frontului.

• Te-ar putea interesa și: Nou pachet de sprijin al SUA pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari

Într-o declarație din 30 decembrie, Casa Albă a precizat că noul angajament include un pachet suplimentar de asistență în valoare de 1,25 miliarde de dolari pentru armata ucraineană și un pachet de 1,22 miliarde de dolari pentru Inițiativa privind asistența pentru securitatea Ucrainei.

Câteva ore mai târziu, Departamentul Trezoreriei a anunțat o tranșă separată de 3,4 miliarde de dolari pentru Ucraina sub formă de sprijin bugetar direct.

Anunțurile au fost făcute în timp ce Casa Albă își intensifică sprijinul pentru țara devastată de război înainte de încheierea mandatului președintelui Joe Biden luna viitoare.

Biden a promis că va continua să sporească sprijinul, însă pachetul va fi probabil ultimul din timpul administrației sale, pe fondul temerilor că președintele ales Donald Trump va reduce semnificativ sau va opri livrările de arme către Ucraina pentru a determina Kievul să negocieze un acord de pace cu Rusia.

Trump urmează să fie învestit în funcție pe 20 ianuarie.

Rusia împinge înapoi trupele ucrainene de pe linia frontului de săptămâni întregi și a susținut, la 29 decembrie, că a cucerit un alt oraș din regiunea Donețk din Ucraina, în timp ce își continuă ofensiva prelungită și sângeroasă asupra centrului logistic strategic - dar aproape distrus - din sud, orașul Pokrovsk.

Ministerul rus al Apărării a declarat pe 30 decembrie că forțele sale au capturat Novotroitske, o așezare cu o populație de 6 300 de locuitori înainte de război, la aproximativ 16 kilometri la sud de Pokrovsk.

Armata ucraineană nu a făcut comentarii în legătură cu situația de la Novotroitske, dar a declarat că trupele ruse au lansat 133 de atacuri asupra pozițiilor sale, majoritatea fiind în zona Pokrovsk.

Nu este limpede care vor fi pașii următori ai Rusiei în legătură cu Pokrovsk, un centru logistic de importantă strategică pentru Kiev.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, a declarat că datele de geolocalizare arată că armata rusă se află la circa 10 kilometri de granița regiunilor Donețk și Dnepropetrovsk.

„[Președintele rus Vladimir] Putin ar putea face presiuni asupra comandamentului militar rus pentru a avansa spre granițele regiunii și pentru a nu acoperi Pokrovsk în acest moment”, a estimat ISW.

Embed Răspândește

„Atât de multă moarte”: O ucraineană care pilotează drone împărtășește o experiență emoționantă de pe linia frontului

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00

Într-un interviu acordat RFE/RL, Viktor Muzhenko, fost comandant militar ucrainean, a declarat că orice armistițiu între Kiev și Moscova care ar lăsa porțiuni din teritoriul ucrainean sub control rusesc ar reprezenta o victorie pentru Kremlin și „l-ar compensa pe deplin pentru costurile războiului”.

Muzhenko, care a condus armata în perioada 2014-19, a declarat că situația teritoriilor ocupate din regiunile Donețk și Luhansk și a unor părți din regiunile Zaporojie și Herson este "critică" - "nu numai din cauza pierderii de teritorii, ci și [pierderea] a jumătate din baza de resurse a Ucrainei".

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că în seara zilei de 30 decembrie au avut loc cca 153 de ciocniri de luptă pe linia frontului, în timp ce Rusia înaintează.

ISW estimează că câștigurile teritoriale ale armatei ruse în 2024 au ajuns la aproximativ 3.300 de kilometri pătrați.

Contraatacuri ale Ucrainei au avut loc, de asemenea, în 2024, deși doar câțiva kilometri pătrați de teritoriu ucrainean au fost recuperați.

Potrivit ISW, forțele rusești au înaintat cel mai mult către sfârșitul anului, când acestea au capturat între 20 și 30 de kilometri pătrați pe zi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat schimbul într-o postare pe Telegram, anunțând că 189 de ucraineni s-au întors acasă ca urmare a acestei operațiuni.

„Aceștia sunt... apărătorii de la Azovstal și Mariupol, centrala nucleară de la Cernobîl, insula Șerpilor, de pe diferite segmente ale frontului”, a declarat Zelenski. „Printre ei sunt soldați, sergenți, ofițeri”.

Doi civili care au fost capturați la Mariupol au fost, de asemenea, printre cei eliberați, a spus Zelenski. În postarea sa, care a inclus fotografii cu soldați zâmbitori așezați într-un autobuz, el a adăugat că Ucraina continuă să depună eforturi pentru eliberarea tuturor celor aflați în captivitate în Rusia.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, de asemenea, schimbul de prizonieri, afirmând că numărul celor eliberați a fost de 150 de fiecare parte. Nu a existat nicio explicație pentru această discrepanță.

„La 30 decembrie, ca urmare a unui proces de negocieri, 150 de militari ruși au fost readuși de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. În schimb, 150 de prizonieri de război ai armatei ucrainene au fost eliberați”, se arată într-o declarație a ministerului.

În declarație s-a precizat că cei 150 de militari ruși au fost evacuați în Belarus, unde au primit asistență medicală și psihologică și li s-a oferit posibilitatea de a-și contacta rudele.

„Toți militarii eliberați vor fi aduși în Federația Rusă pentru tratament și reabilitare în instituțiile medicale ale Ministerului rus al Apărării”, se mai spune în declarație, menționându-se asistența din partea E.A.U. în asigurarea eforturilor umanitare pe durata întoarcerii prizonierilor de război.

Moscova și Kievul au efectuat 59 de schimburi de prizonieri de război de la începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit agenției oficiale de presă Yonhap, mandatul de arestare este valabil până la 6 ianuarie. Măsura a fost luată după ce instanța a decis că, în absența unui mandat de arestare, Yoon Suk-yeol ar continua să ignore orice citație din partea instanțelor.

Anchetatorii Biroului Anticorupție dedicat înalților funcționari au cerut luni emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Yoon Suk-yeol, iar Tribunalul districtului Seul Vest a aprobat cererea.

Decizia judecătorilor vine în cadrul unei anchete care investighează evenimentele din 3 decembrie, când președintele Yoon Suk-yeol impus legea marțială, măsură care risca să amplifice cea mai mare criză politică a țării din ultimele decenii, dar care a fost în cele din urmă abrogată de Parlament, relatează Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă în Coreea de Sud?

Yoon Suk-yeol este vizat de o anchetă penală pentru tentativă de insurecție și nu a răspuns la mai multe citații din partea anchetatorilor care doreau să îl interogheze cu privire la decizia sa de a impune legea marțială. Un avocat al președintelui destituit a declarat marți că biroul anticorupție nu avea autoritatea de a solicita un mandat de arestare.

„Mandatul de arest este ilegal și invalid”, a declarat Yoon Kab-keun reporterilor, repetând un argument prezentat instanței din Seul atunci când anchetatorii au cerut un mandat de arest.

Punerea în aplicare a măsurii este deocamdată incertă. Potrivit anchetatorilor, instanța a autorizat și o percheziție la reședința președintelui. Până în prezent, încercările poliției de a avea acces la biroul prezidențial în cadrul anchetei au fost refuzate de serviciile de securitate prezidențiale.

Prim-ministrul Han Duck-soo, care a acționat ca președinte interimar după înlăturarea lui Yoon Suk-yeol, a fost, de asemenea, demis vinerea trecută după ce a refuzat să valideze numirea de către Parlament a judecătorilor la Curtea Constituțională, care va fi responsabilă de confirmarea sau anularea demiterii lui Yoon.

Acum președinte interimar, ministrul de Finanțe, Choi Sang-mok, trebuie să facă față celui mai mare dezastru aerian din istoria țării, după ce un avion Jeju Air s-a prăbușit duminică pe aeroportul Muan, iar 179 dintre cele 181 de persoane aflate la bord au murit.

Pe lângă președintele Yoon, mai este vizat în ancheta procurorilor și Kim Yong-hyun, care a demisionat din funcția de ministru al Apărării după ce a jucat un rol important în decretarea legii marțiale, a fost reținut și apoi acuzat de insurecție și abuz de putere.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Actualul Registru Electronic Național de Vaccinuri va extins și corelat cu Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027.

Noul sistem va fi integrat și cu Registrul de Stat al Populației, ceea ce, spun autorii proiectului, va permite reducerea timpului necesar pentru raportarea vaccinărilor în cadrul Sistemului informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică.

Registrul Electronic Național de Vaccinuri este creat în scopul centralizării datelor referitoare la vaccinările efectuate în Republica Moldova, nu doar pe cele legate de COVID-19. „Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea de a avea un sistem flexibil și adaptabil, capabil să răspundă rapid la situații de urgență sanitară”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei propus de Ministerul Sănătății.

Printre avantajele noului sistem centralizat sunt menționate, în timpul rând, „detectarea timpurie a contacților și prevenirea răspândirii bolii”.

„Identificarea rapidă a persoanelor care au fost în contact cu un caz confirmat facilitează implementarea intervențiilor rapide, precum izolarea și carantina, limitând astfel răspândirea bolii. Aceasta contribuie la reducerea numărului de cazuri secundare și la prevenirea apariției unor noi focare”, se mai spune în proiectul deciziei.

Registrul Electronic Național de Vaccinuri va emite și certificate de vaccinare în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, acesta va fi conectat la sisteme europene și globale de supraveghere a sănătății pentru facilitarea schimbului informații relevante, afirmă sursa citată.

Autoritățile spun că înființarea unui sistem centralizat ar fi necesară pentru gestionarea mai eficientă a datelor privind vaccinarea populației și evenimentele de sănătate publică, pentru a răspunde mai eficient la epidemii, dar și pentru a ușura organizarea campaniilor de imunizare.

Registrul Electronic Național de Vaccinuri va integra, pe lângă componentele de vaccinare, și secțiuni dedicate intoxicațiilor cauzate de substanțe sau amestecuri chimice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, președintele Joe Biden, spune că din valoarea totală a sprijinului militar - 1, 25 miliarde de dolari reprezintă echipamente militare luate din stocurile armatei SUA.

„Am ordonat administrației mele să continue să ofere cât mai multă asistență Ucrainei cât mai repede posibil – inclusiv folosirea echipamentelor americane mai vechi pentru Ucraina, livrarea rapidă a acestora pe câmpul de luptă și apoi revitalizarea bazei industriale de apărare a SUA pentru a moderniza și a ne reface stocurile cu arme noi”, arată declarația președintelui american.

De asemenea, Joe Biden mai spune că alți 1,22 miliarde de dolari vor fi oferiți Ucrainei pentru achiziționa echipamente, arme și muniție direct de la contractorii de apărare din SUA, prin programul USAI (Ukraine Security Assistance Initiative).

„Departamentul Apărării este în proces de livrare a sute de mii de cartușe de artilerie, mii de rachete și sute de vehicule blindate care vor întări mâna Ucrainei în timp ce se îndreaptă spre iarnă. La îndrumarea mea, Statele Unite vor continua să lucreze neobosit pentru a consolida poziția Ucrainei în acest război în restul mandatului meu”, a spus președintele al cărui mandat se încheie pe 20 ianuarie.

Anunțul președintelui american Joe Biden vine după ce omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski anunțase duminică seara că Statele Unite urmează să anunțe „pachete de sprijin semnificative” pentru a susține forțele armate ale țării.

„[Sprijinul] ar trebui să susțină imediat efortul de stabilizare pe front: cu cât aprovizionarea este mai completă de la parteneri, cu atât mai multe vieți ale soldaților noștri vor fi salvate”, a adăugat președintele Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Biden accelerează sprijinul militar al SUA pentru Ucraina, înainte să-și încheie mandatul

Pachetul va fi probabil ultimul prezentat în timpul administrației președintelui Joe Biden. Acesta se teme că președintele ales Donald Trump va reduce semnificativ sau va opri livrările de arme către Ucraina după preluarea mandatului, pe 20 ianuarie 2024, pentru a forța Kievul să negocieze un acord de pace cu Rusia.

Financial Times a scris la mijlocul lunii decembrie că echipa președintelui ales i-a informat pe aliații europeni că nu există astfel de intenții, ci din contră, ajutorul pentru Ucraina va continua, deși rămâne neclar în ce volum și sub ce condiții.

Tot luni, șefa Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat că SUA au trimis Ucrainei un sprijin bugetar adițional de 3,4 miliarde de dolari. Banii vor fi folosiți pentru a menține funcționarea guvernului ucrainean, adică pentru plata salariilor bugetarilor, precum profesori, medici și alți angajați la stat, scrie Reuters.

Situație dificilă pe frontul de est

Rusia a avansat semnificativ pe linia frontului în ultimele săptămâni și a susținut pe 29 decembrie că a capturat un alt oraș din regiunea ucraineană Donețk, în avansul militarilor către orașul strategic Pokrovsk.

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat Novotroițke, o așezare cu o populație de 6.300 de locuitori la aproximativ 16 kilometri sud de Pokrovsk.

Armata ucraineană nu a comentat în mod specific despre Novotroițke, dar a spus că trupele ruse au realizat 133 de atacuri asupra pozițiilor sale - dintre care majoritatea în zona Pokrovsk.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a anunțat pe 29 decembrie, că Kievul a primit un ajutor suplimentar de 150 de milioane de euro (156 de milioane de dolari) din Danemarca, Franța și Lituania pentru a ajuta la finanțarea industriei de apărare a țării.

„Aceste fonduri, în special, vor fi folosite pentru producerea de rachete, drone de atac adânc și instalații de artilerie”, a spus el într-o postare pe Facebook.

Între timp, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că nu se așteaptă ca următorul guvern de la Berlin să „abandoneze” Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.

„Niciun guvern german dedicat securității Germaniei și Europei nu va abandona poporul ucrainean", a spus ea într-un interviu publicat de ziarul Bild pe 29 decembrie.

Germania va avea alegeri legislative anticipate pe 23 februarie după ce un guvernul de coaliție condus de cancelarul Olaf Scholz a fost răsturnat în parlament luna trecută.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, locuitorii din regiunea separatistă controlată de Moscova vor fi scutiți de penalități pentru neachitarea facturilor la întreținere și nu vor putea fi debranșați de la rețelele de curent electric, gaze și căldură. Datoriile acumulate, însă, vor trebui să fie achitate până la sfârșitul anului 2025. Între altele, populația va avea dreptul să adune lemne uscate pentru foc, fără să dețină acte permisive.

Totodată, întreprinderile transnistrene vor beneficia de o amânare sau de eșalonarea achitării impozitelor pentru perioadele în care nu vor activa. Angajatorii vor avea dreptul să instituie ziua sau săptămâna de muncă scurtă, dar nu vor putea să reducă retribuția mai jos de salariul minim sau nivelul minim de subzistență.

• Te-ar putea interesa și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”

Între timp, la Chișinău, președinta Maia Sandu a anunțat că guvernul, împreună cu partenerii săi de dezvoltare, a venit cu propuneri concrete pentru acordarea ajutorului umanitar regiunii transnistrene. Este vorba despre alimente, medicamente, combustibil, generatoare sau transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept, în caz de necesitate, însă liderii transnistreni ar fi respins propunerile Chișinăului.

„Am înțeles că regimul de la Tiraspol a refuzat aceste ajutoare. Deci, vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile fac totul pentru a ușura această situație”, a declarat șefa statului, pe 30 decembrie, după o ședință comună cu premierul, spicherul Parlamentului și cu vicepremierul responsabil de reintegrare.

Săptămâna trecută, pretinsul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a spus că Transnistria dispune de rezerve de cărbune pentru acoperirea necesităților proprii de energie electrică și căldură timp de 50 de zile.

Potrivit lui, regiunea ar avea și o „mică rezervă” de gaze naturale în conducte, care va fi folosită pentru aprovizionarea blocurilor de locuit și a spitalelor. El nu a precizat pentru ce perioadă ar fi suficiente aceste rezerve. Estimările unor oficiali de la ministerul moldovean al energiei arată că ar fi vorba de circa 20 de zile.

Obolonic a mai spus că Transnistria ar avea nevoie de cca 100 de milioane de metri cubi de gaz pe lună pentru consumatorii casnici.

Compania rusă Gazprom a anunțat că va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova de pe 1 ianuarie, după ce Ucraina va opri tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său. Chișinăul a încetat să cumpere gaze naturale de la Gazprom pentru malul drept al Nistrului la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de gazele rusești. Gazprom a refuzat să livreze gaze pe rute alternative după 1 ianuarie, cerând achitarea unei pretinse datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care Chișinăul însă nu o recunoaște.

Măsura aprobată de Guvern în ședința de luni, 30 decembrie, urmărește să mențină stabilitatea pieței interne de grâu, porumb și floarea soarelui, să sprijine producătorii locali și să protejeze sectorul de fluctuațiile externe.

Autoritățile spun că Republica Moldova dispune de stocuri „solide” de grâu, porumb și floarea soarelui, care ar putea acoperi, în următoarele luni, necesitățile interne.

Decizia vine la o lună după apelul repetat al asociațiilor agricole din Republica Moldova de a prelungi mecanismul de eliberare a licențelor pentru importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina și după 31 decembrie.

• Te-ar putea interesa și: Trei asociații agricole cer prelungirea mecanismului de obținere a licențelor la importurile de cereale din Ucraina

Asociația Forța Fermierilor, Asociația Producătorilor de Cereale și Asociația Producătorilor de Culturi Oleaginoase au insistat asupra importanței acestei măsuri pentru protejarea pieței și a producătorilor din Republica Moldova. Potrivit celor trei asociații, importul nereglementat de cereale și oleaginoase ucrainene au dus la prăbușirea pieței interne în anii 2022-2023, cauzând pierderi de mai multe miliarde de lei producătorilor locali.

În vara anului 2024, după luni de proteste ale fermierilor, autoritățile au acceptat să introducă licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase.

„Războiul pornit de Federația Rusa în Ucraina a perturbat piețele de cereale din lume. Începând cu anul 2022, cerealele și semințenie oleaginoase ucrainene au pierdut o parte din piețele tradiționale și, ulterior, au ocupat piețele de livrare ale țărilor din regiunea balcanică - Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ca urmare a acestor perturbări, Republica Moldova a pierdut piețele sale. Până în anul 2022, grâul de toamnă moldovenesc era exportat în 27 de țări, în timp ce după 2022 numărul acestora s-a redus pana la 14 țări. În acest context, importurile de cereale și semințe de oleaginoase vor crea potențiale riscuri de prejudiciu economic esențial fermierilor din Republica Moldova”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei guvernului, aprobat în ședința din 30 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines zbura din capitala azeră Baku spre Groznîi, capitala regiunii Cecenia a Federației Ruse, la 25 decembrie, când a fost deviat și s-a prăbușit în Kazahstan, omorând 38 dintre cele 67 de persoane aflate la bord.

De atunci, tot mai multe dovezi atestă că avionul a fost lovit de o rachetă rusească de apărare aeriană în Cecenia înainte de a se prăbuși lângă orașul Aktau, în vestul Kazahstanului.

Ministerul kazah al Transporturilor a spus că o comisie a guvernului însărcinată cu anchetarea accidentului aviatic „a decis să trimită înregistrările de zbor la Centrul pentru Investigarea și Prevenirea Accidentelor Aeronautice din Brazilia” - țara unde a fost fabricat popularul avion Embraer-190, utilizat în special pentru zboruri de mai puțin de trei ore.

Președintele azer, Ilham Aliev, a spus că avionul a fost doborât din greșeală în timp ce se apropia de Groznîi, adăugând că sistemele GPS ale aeronavei au fost afectate de bruiaj electronic.

„Avionul nostru a fost lovit accidental”, a spus Aliev la televiziunea publică azeră pe 29 decembrie.

„Prin urmare, recunoașterea vinovăției, prezentarea de scuze în timp util Azerbaidjanului, care este considerată o țară prietenă, și informarea publicului cu privire la acest lucru - toate acestea au fost măsuri și pași care ar fi trebuit să fie luați”.

„Din păcate, în primele trei zile, nu am auzit nimic din Rusia, cu excepția unor teorii absurde”, a adăugat Aliev, citând declarațiile din Rusia care au atribuit prăbușirea coliziunii cu un stol de păsări sau exploziei unui tip de butelie de gaz în avion.

Aceste teorii, a spus Aliev, au arătat „că partea rusă vrea să mușamalizeze problema”. Comentariile lui Aliev au venit la o zi după ce președintele rus, Vladimir Putin, și-a cerut scuze omologului său azer, dar nu a acceptat vina pentru prăbușirea avionului.

Într-o convorbire telefonică cu Aliev, Putin a spus că apărarea aeriană rusă respingea un presupus atac ucrainean cu drone asupra orașului Groznîi în momentul în care avionul încerca să aterizeze pe aeroportul din capitala Ceceniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Putin „și-a prezentat scuzele în legătură cu faptul că tragicul incident a avut loc în spațiul aerian al Rusiei”, se arată în comunicat, indicând că președintele rus a recunoscut că avionul a fost avariat deasupra Ceceniei, dar nu a afirmat că un atac cu rachete rusești a fost cauza.

• Te-ar putea interesa și: Putin a cerut scuze Azerbaidjanului pentru prăbușirea „tragică” a unui avion de pasageri

Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal privind presupusa încălcare a normelor de siguranță a zborului, se arată în declarație. Declarația Kremlinului este de natură să sporească și mai mult suspiciunile că o rachetă rusească a avariat avionul Embarer-190 înainte ca acesta să fie deviat spre Aktau din Cecenia, peste Marea Caspică, unde s-a prăbușit lângă țărm după o coborâre abruptă și a luat foc.

Dovezile unei lovituri de rachetă includ imagini ale avariilor din interiorul avionului înainte de prăbușire și imagini ale părții din spate a aeronavei, găurite după prăbușire, precum și declarații ale supraviețuitorilor care au spus că au auzit cel puțin o explozie în afara avionului deasupra Ceceniei.

Deputatul azer Hikmat Babaoghlu a spus Europei Libere pe 27 decembrie că există o posibilitate „foarte puternică” ca avionul să fi fost avariat de o rachetă rusească de apărare aeriană. El a declarat că „observațiile și concluziile trase până acum susțin ideea că doborârea avionului este cea mai apropiată de adevăr”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul a făcut anunțul la începutul ședinței guvernului de luni, în contextul sistării livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană. Gazprom, care deține 50% plus o acțiune a companiei Moldovagaz, a refuzat să livreze gaze în Transnistria pe rute alternative după 1 ianuarie – când tranzitul prin Ucraina va fi întrerupt –, invocând o pretinsă datorie istorică de 700 de milioane de dolari, pe care Chișinăul nu o recunoaște.

„Această datorie nu există”, a punctat premierul Recean, după ce a criticat opoziția socialistă care a cerut continuarea negocierilor cu Gazprom.

„Noi trebuie să ne facem – și ne facem – temele pentru acasă, ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj. În acest context, doamnă ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, vă rog, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să putem să acționăm, în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate, tot așa, prin forță și șantaj. Noi trebuie să ne recuperăm activele noastre”, a spus premierul, fără să facă alte precizări.

• Te-ar putea interesa și: „Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz” sau cum s-au acumulat datoriile

În dimineața zilei de 30 decembrie, șefa statului, Maia Sandu, i-a convocat la Președinție pe premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pentru a discuta despre „situația energetică a țării”.

„Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european. În astfel de momente, e important să rămânem uniți, solidari și să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Și să folosim rațional energia”, a declarat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

Maia Sandu a spus că malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale pentru sezonul de încălzire, iar autoritățile întreprind măsuri pentru furnizarea neîntreruptă a energiei electrice.

„Pentru malul stâng, Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetățenilor noștri de acolo”, a mai spus șefa statului.

Ulterior, la ședința guvernului, premierul Dorin Recean a declarat că guvernul va susține cu măsuri suplimentare cetățenii afectați de creșterea tarifelor la energie, precum și companiile ce produc alimente sau competitivitatea cărora poate fi afectată de majorarea prețului curentului electric. Potrivit lui, guvernul va susține întreprinderile în două moduri – prin compensarea parțială a cheltuielilor la energie – pentru o perioadă limitată, între 3 și 6 luni –, în paralel cu subvenționarea investițiilor în eficiența energetică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Aceste afirmații sunt lipsite de fundament și urmăresc să divizeze societatea noastră. Spre deosebire de Federația Rusă, Republica Moldova respectă în totalitate drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, etnie sau limbă”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE, Tatiana Barac, pe 28 decembrie.

În raportul rus, MAE rus susține că R. Moldova ar „încearca să ajungă liderii la rusofobie”, care potrivit Kremlinului sunt Ucraina și Țările Baltice, prin îngrădirea posibilității de a studia în limba rusă.

Totodată, Moscova a spus că „regimul de la Chișinău” ar fi ghidat de „coordonatorii occidetali”, similar celui din Ucraina.

La rândul său, ministrul de Externe moldovean a spus că aceste declarații sunt „provocatoare” și instigă la ură. „Îndemnăm cetățenii să nu se lase manipulați de aceste narative maligne. Republica Moldova rămâne angajată în promovarea dialogului pașnic și a cooperării constructive”, a mai spus Barac.

Recent, Parlamentul de la Chișinău a actualizat Strategia națională de apărare a R.Moldova pentru următorii zece ani (2024-2034), ținând cont de „politica agresivă deliberată a Federației Ruse”, acțiunile ei hibride și agresiunea militară împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Rusia este principala amenințare la adresa securității R. Moldova, potrivit noii Strategii de apărare
  

Documentul spune că Rusia reprezintă un risc major pentru securitatea R. Moldova, în special printr-o „posibilă extindere” a acțiunilor sale militare în Ucraina, mai ales prin „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova” în regiunea Odesa. Aceasta ar crea premise pentru „acțiuni agresive” directe și la adresa R. Moldova.

Strategia mai spune că securitatea R. Moldova este amenințată de „operațiunile de tip hibrid” desfășurate de Rusia, direct sau prin intermediul „interpușilor locali”, dar și de militarii ruși „staționați ilegal pe teritoriul Republicii Moldova” și de „formațiunile armate” ale așa-numitelor autorități de la Tiraspol. Documentul spune că soluționarea definitivă a problemei transnistrene „este puțin probabilă în următorii ani”, iar R. Moldova dorește rezolvarea acesteia doar pe cale pașnică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Biroului politici de reintegrare al Guvernului, deconectările au avut loc în localitățile din raionul Dubăsari, municipiul Bender și suburbiile acestuia.

Fără gaze au rămas 4 școli, o instituție medicală și două instituții culturale. Totodată, de la agent termic au fost deconectate mai multe sedii publice din Bender, inclusiv sediile teritoriale ale poliției și ale procuraturii R. Moldova.

Deconectările au avut loc la scurt timp după ce Gazprom a anunțat că va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie.

Vezi și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”

Concernul rus a invocat pretextul „neachitării sistematice a datoriilor” de către compania-fiică Moldovagaz, precizând că este vorba despre o datorie fictivă nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

La rândul său, premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazprom, calificând-o drept „o tactică opresivă”, prin care Rusia „folosește energia ca armă politică”. În cuvintele lui, Rusia ar transforma locuitorii din regiunea transnistreană în „ostatici” și ar „încerca să șantajeze” R. Moldova prin pretenții financiare „nejustificate”.

Câte localități pot rămâne fără încălzire?

Anterior, Biroul pentru politici de reintegrare a transmis că 11 localități din Zona de Securitate, aflate pe malul drept al Nistrului, sunt conectate la rețelele „Tiraspoltransgaz” și, prin urmare, pot fi afectate de întreruperea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Este vorba despre satele Hârbovăț și Varnița, din raionul Anenii Noi; satele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea și Vasilievca, din raionul Dubăsari; satele Copanca, Hagimus și Fârlădeni, din raionul Căușeni. De asemenea, gimnaziile din satele Roghi și Corjova, din raionul Dubăsari, care sunt alimentate cu gaze din stânga Nistrului.

Te-ar putea interesa și: 11 sate din dreapta Nistrului riscă să rămână fără gaze odată cu regiunea transnistreană

În același timp, regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele naturale livrate din Rusia, iar sistarea livrărilor poate provoca o „criză umanitară”, potrivit guvernului moldovean.

Directorul „Tirasteploenergo”, Oleg Ișcenco, a spus presei din regiune că regiunea transnistreană va rămâne fără agent termic și apă caldă chiar de pe 1 ianuarie. Potrivit lui, livrarea apei calde și a agentului termic va fi sistată la câteva ore după încetarea livrării gazelor rusești, care este preconizată pentru dimineața de 1 ianuarie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cursa companiei Jeju Air 7C2216, cu 181 de oameni la bord - 175 de pasageri și 6 membri ai echipajului - venea din Bangkok (Thailanda) către aeropotul sud-coreean Muan, din sud-vestul țării. Cel puțin 120 dintre pasageri au murit, scrie agenția de presă Reuters în dimineața zilei de 29 decembrie.

Majoritatea pasagerilor erau sud-coreeni care se întorceau din vacanța de Crăciun în Thailanda. Doi dintre pasagerii aeronavei erau cetățeni thailandezi.

Avionul Boeing 737-800 jet, operat de Jeju Air, a fost fabricat în 2009.

Încercarea de aterizare a avut loc imediat după ora locală 09:00 dimineața (02:00 noaptea ora României), conform declarațiilor ministrului sud-coreean al Transporturilor. Potrivit acelorași oficiali, este cel mai tragic accident în care a fost implicată o aeronavă sud coreeană din ultimele decenii. În 1997, un avion al companiei Korean Air s-a prăbușit în Guam și în urma lui au murit atunci peste 200 de oameni.

Doi dintre membrii echipajului au fost salvați în viață din coada avionului și sunt tratați pentru răni cu gravitate medie spre severă.

Până la publicarea acestui articol, autoritățile au recuperat trupurile neînsuflețite ale 120 dintre pasageri.

Echipele de salvare presupun că restul pasagerilor și echipajului sunt morți, iar echipajele de urgență au transmis familiilor strânse la aeroport că șansele de supraviețuire pentru cei care nu au fost scoși din aeronavă sunt „practic zero”.

Un post de televiziune local a publicat imagini cu aterizarea avionului Boeing 737-800 Jeju Air - un low-cost sud-coreean - acestea par să arate o coliziune cu un stol de păsări în timp ce aeronava se apropia de pistă.

Este posibil ca această coliziune să fi împiedicat deschiderea trenului de aterizare.

În imagini se poate vedea aeronava care derapează pe pistă, se rupe în două și explodează. Focul a fost stins în jurul orei 13:00, ora locală.

Oficialii locali spun că și condițiile meteorologice ar fi putut contribui la accident.

Cauzele exacte ale accidentului nu sunt clare deocamdată. Kim E-bae, președintele Jeju Air, a transmis condoleanțe familiilor victimelor, precizând că că „indiferent de cauză, ca director, simt o responsabilitate profundă pentru acest incident”.

„Ne plecăm capetele în semn de scuze pentru toți cei care au avut încredere în Jeju Air”, transmite E-bae în numele companiei.

Președintele interimar al Coreei de Sud, Choi Sang-mok, pus în funcție acum doar două zile după demiterea celuilalt președinte interimar, a ajuns la locul accidentului. El a cerut să se „mobilizeze toate resursele și tot personalul” către misiunile de salvare. Și reprezentanții Boeing sunt implicați în anchetarea condițiilor accidentului.

Președintele a declarat Muan o zonă de dezastru, ceea ce permite declanșarea măsurilor de urgență și a măsurilor administrative sau financiare speciale din partea guvernului. Operatorul de stat al căilor ferate sud-coreene a aranjat curse speciale, pe care familiile victimelor le pot folosi gratuit pentru a ajunge la aeroportul Muan.

Aeronava circula de 15 ani și nu are un istoric de accidente, iar acesta este primul accident al companiei Jeju Air în cei 19 ani de la fondare. În general, aviația comercială sud-coreeană este printre cele mai sigure.

_{Știre preluată de la Europa Liberă România.}

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost comunicată printr-un mesaj publicat pe canalul de Telegram al gigantului rus, care avertizează că își rezervă dreptul de a anula unilateral contractul și de a solicita achitarea integrală a datoriilor și penalităților.

Șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus și el că livrările vor fi sistate și a precizat că, încă din decembrie 2022, întreg volumul de gaze furnizat de Gazprom era destinat exclusiv regiunii transnistrene.

Cantitățile necesare locuitorilor din dreapta Nistrului au fost cumpărate de pe piețele regionale și europene, iar stocurile existente sunt suficiente pentru a acoperi consumul până în martie 2025.

Vezi și: 11 sate din dreapta Nistrului riscă să rămână fără gaze odată cu regiunea transnistreană

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazprom, calificând-o drept „o tactică opresivă”, prin care Rusia „folosește energia ca armă politică”.

„Transformarea locuitorilor din regiunea transnistreană în ostatici și încercarea de a șantaja Republica Moldova prin pretenții financiare nejustificate sunt inacceptabile. Auditul internațional a invalidat aceste datorii, iar guvernul nostru nu le recunoaște”, a declarat Recean.

Mai citește și: Stânga Nistrului ar putea rămâne fără căldură la câteva ore după sistarea livrărilor de gaze rusești

Decizia Gazprom vine după ce Ucraina a refuzat să prelungească acordul de tranzit cu Rusia, care expiră la 1 ianuarie 2025, împiedicând astfel livrarea gazelor rusești prin teritoriul său. În acest context, Republica Moldova a decretat stare de urgență în energetică, la fel ca și administrația de la Tiraspol.

Premierul a amintit că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare, reducând dependența de Gazprom pentru malul drept al Nistrului.

„Suntem pregătiți să gestionăm această situație și să protejăm cetățenii vulnerabili. Vom apela la arbitraj internațional pentru a ne apăra interesele și pentru a solicita despăgubiri pentru pierderile cauzate de Kremlin”, a spus Recean.

Totodată, Moldovagaz a transmis că a contractat suficiente volume de gaze pentru a asigura integral consumul malului drept al Nistrului până la sfârșitul lunii martie 2025.

Regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele de la concernul rus Gazprom. În baza acestor gaze este produsă și energia electrică la centrala din stânga Nistrului (MGRES), care a fost până acum principala sursă de curent pentru malul drept.

Autoritățile au anunțat, anterior, că au un plan prin care vor asigura consumatorii cu lumină, diversificând sursele de achiziții, ceea va implica, însă, costuri mai mari.

Te-ar putea interesa și: Cum planifică autoritățile să țină lumina aprinsă în această iarnă

Motivul oficial invocat de Gazprom pentru sistarea livrărilor este că Moldovagaz nu și-ar fi îndeplinit „în mod regulat obligațiile de plată conform prezentului contract, ceea ce reprezintă o încălcare semnificativă a termenilor acestuia”. Gazprom invocă o pretinsa datorie istorică a Moldovagaz de 700 milioane de dolari, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

Guvernul de la Chișinău a transmis că „nu va recunoaște vreo pretinsă datorie” față de concernul rus, după cum a stabilit și un audit independent al datoriilor istorice, realizat în 2023 la cererea autorităților moldovene.

Partidul Socialiștilor (PSRM), cel mai mare partid de opoziție condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, și-a exprimat „îngrijorare” după ce Gazprom a luat decizia de a sista livrările de gaze „din cauza datoriilor Moldovagaz” și crede că responsabilă de situația creată este „actuala putere”. Socialiștii au chemat la reluarea dialogului cu „partea rusă” pentru reluarea livrărilor de gaze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina a anunțat că nu va prelungi contractul de tranzit al firmei rusești de stat Gazprom după data de 1 ianuarie 2025. Astfel, gazul nu va mai putea ajunge pe uscat la țările central-europene încă dependente de el.

Țări precum Slovacia, Ungaria, Austria și Italia sunt încă dependente de gazul rusesc cumpărat de la Gazprom, care curgea prin Ucraina înainte să ajungă în provizia energetică a țării. Țările UE caută să-și diversifice sursele de gaz și petrol, astfel că această rupere forțată de Gazprom a fost considerată un semn bun pentru eforturile europene.

Fico a încercat fără succes să convingă liderii UE și Ucrainei, într-un summit la Bruxelles, săptămâna trecută, să prelungească acordul cu Gazprom.

Zelenski a răspuns acid, spunând că „noi [ucrainenii, n.r.] ne luptăm pentru viețile noastre, Fico se luptă pentru bani, și este prea puțin probabil ca acei bani să fie pentru Slovacia. Acorduri din umbră cu Putin sunt ori un schimb de interese, ori pentru câștig personal”.

Văzând că nici președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu are de gând să negocieze pe acest subiect, nici măcar partenerii din UE, liderul slovac Robert Fico a vizitat duminică Moscova, pentru a încerca să negocieze cu Vladimir Putin un contract de aprovizionare cu gaze naturale rusești.

Nu a fost anunțat vreun rezultat pozitiv al vizitei lui Fico la Moscova - și rușii spuseseră anterior că vor opri tranzitul gazului prin Ucraina.

Când nici amenințarea cu apropierea de Putin nu a dat roade, slovacul a transmis că vrea să caute o măsură echivalentă împotriva Ucrainei.

„De la 1 ianuarie, vom evalua situația și posibilitățile măsurilor reciproce împotriva Ucrainei. Dacă este inevitabil, vom opri aprovizionarea cu energie, de care Ucraina are nevoie în timpul penelor de curent”, a spus vineri Fico.

Vezi și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc

Ucrainenii văd amenințarea lui Fico drept un șantaj, iar experții din domeniul energetic al Ucrainei spun că această amenințare nu îi sperie.

„Consider că promisiunea lui Fico să taie aprovizionarea Ucrainei cu electricitate nu e o amenințare serioasă. Volumul pe care Ucraina îl primește acum de la UE poate fi compensat cu ușurință prin alte conexiuni”, spune Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare al Energiei de la Kiev. El spune că energia pe care Ucraina o importă de la slovaci poate fi adusă ușor din Polonia, Ungaria sau România.

„Cel mult, Slovacia ar pierde niște venit adițional, peste ceea ce pierde deja din oprirea tranzitului gazului”, adaugă Kharchenko.

^{Știre preluată de la Europa Liberă România.}

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prioritățile Moldovei...

Într-o discuție telefonică din 27 decembrie, Sandu i-a spus lui Tusk că R. Moldova vrea, în primul rând, deschiderea grupurilor de capitole de negocieri de aderare.

UE a deschis negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina, la pachet, la 25 iunie, după ce țările UE au reușit să găsească un compromis cu Ungaria. Budapesta, care deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului 2024, s-a opus începerii negocierilor cu Ucraina.

Deschiderea negocierilor este un eveniment simbolic, iar negocierile propriu-zise pe capitole ar urma să înceapă la începutul anului 2025, speră autoritățile moldovene.

Potrivit Președinției, Sandu a mai spus că, în perioada când Varșovia va deține președinția Consiliului UE, Chișinăul va încerca abolirea completă a taxelor de roaming dintre R. Moldova și UE, eliminarea cotelor pentru exporturile unor produse agricole, aderarea la zona unică de plăți în euro (SEPA) și avansarea debursării fondurilor din Planul de Creștere pentru Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Ursula von der Leyen anunță sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova

Este vorba despre cele 1,8 miliarde de euro promise Chișinăului de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind modificarea Constituției în vederea aderării la UE din 20 octombrie.

În ajunul discuției cu Tusk, aceleași obiective ale politicii externe moldovene pentru anul viitor Sandu le-a trasat diplomaților moldoveni, de la care se așteaptă ca în 2025, în primul rând, să fie înregistrat progresul în negocierile de aderare a R. Moldova la UE.

...și suportul Poloniei

„I-am urat Poloniei o președinție de succes a Consiliului UE, în timp ce lucrăm împreună la etapele cheie pentru Moldova”, a scris Sandu pe rețeaua X după discuția cu Tusk. Totodată, pentru publicul din R. Moldova, Președinția a transmis că Polonia este un „partener de încredere” al R. Moldova în parcursul european și în consolidarea stabilității în regiune.

Odată cu alegerea lui Tusk, fost președinte al Consiliului European (2014-2019), ca prim ministru al Poloniei în decembrie 2023, Varșovia s-a poziționat ca un puternic susținător al aderării R. Moldova la UE.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a dat asigurări că Polonia va sprijini aspirațiile europene ale R. Moldova în special în perioada în care va deține președinția rotativă a Consiliului UE, după întâlnirea de la Varșovia cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, în vara acestui an.

„Considerăm că relațiile noastre sunt strategice în multe domenii și susținem aderarea rapidă a Republicii Moldova la UE”, a spus Sikorski, care și-a reiterat angajamentul și în cadrul vizitei la Chișinău din septembrie 2024.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te