Linkuri accesibilitate

Tinerii revin cu experiență de muncă din Occident


Viorica Olaru-Cemîrtan: „93 de tineri au aplicat şi dintre ei 66 sunt încă peste hotare, iar 27 sunt recent reveniţi în ţară”.


Cu câteva luni în urmă a fost lansat un program care trebuia să aducă acasă, cel puţin temporar, 30 de tineri moldoveni instruiţi peste hotare. Aceştia ar fi urmat să muncească în societăţi private sau instituţii publice unde să-şi poată pune în valoare educaţia obţinută pe alte tărâmuri. Revenim în această dimineaţă la discuţia pe această temă pe care am avut-o, acum câteva luni, cu doamna dr. Viorica Olaru-Cemîrtan, consultant la Misiunea de la Chişinău a Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

Europa Liberă: Doamnă Olaru-Cemîrtan, discutam acum vreo cinci luni se pare despre lansarea unui program care trebuia să asigure venirea acasă, fie şi provizorie, a unor tineri bine instruiţi peste hotare… Programul ar fi urmat să devină un fel de început… cum stau lucrurile acum?

Viorica Olaru-Cemîrtan
Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Într-adevăr, pe 31 martie a fost data limita cînd s-a încheiat prima etapă şi anume cea de primire a dosarelor din partea tinerilor interesaţi de revenirea temporară sau definitivă în Republica Moldova, pentru reintegrare în ţară şi anume pentru angajarea în câmpul muncii. La acel moment s-a încheiat primirea dosarelor şi pot spune acum că avem 93 de tineri care au aplicat şi dintre ei 66 sunt încă peste hotare, iar 27 sunt recent reveniţi în ţară care, la fel, au fost susţinuţi să trimită dosarul de aplicare. Totuşi, grupul ţintă spre care se orientează acest program sunt cei care încă sunt peste hotare, adică cei 66 de tineri. Pentru ceilalţi 27 oferim o asistenţă în găsirea mai facilă a locurilor de muncă.”

Europa Liberă: Dar sunt deja tineri care au fost angajaţi în câmpul muncii?

Interviul matinal EL: cu Viorica Olaru-Cemîrtan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:31 0:00
Link direct


Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Da, din cei 66 care sunt grupul ţintă al programului, la moment avem deja cinci tineri care sunt contractaţi ca beneficiari ai programului, iar patru tineri sunt în curs de perfectare a acestei proceduri. Adică, în total avem nouă tineri care au primit oferte de angajare în sectorul real şi în sectorul public al Republicii Moldova, nu doar în Chişinău, pentru că avem şi în regiuni asemenea cazuri, tinerii revin în regiuni şi lucrează în sectoare diferite, în dependenţă de specialitatea lor. Ei sunt deja beneficiarii noştri. Cei patru despre care vorbeam că sunt în curs de perfectare a actelor, cred că în decursul a două săptămâni se vor angaja şi ei. Evident că în paralel suntem în proces de discuţii, căutare şi negocieri cu anumite instituţii care urmează să analizeze dosarele celor pe care îi avem în baza noastră de date şi se discută deja individual cu fiecare.”

Europa Liberă: Să reamintim că aceşti tineri au un stimulent în plus, din cîte înţelegem...

Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Da, programul oferă această realocare a costului de drum spre Republica Moldova, o îndemnizaţie lunară timp de șase luni de 200 de euro, adăugător la salariu şi sigur că o informaţie adiţională şi o asistenţă logistică în găsirea acestor locuri de muncă, pentru că tinerii care sunt peste hotare evident că au pierdut relaţia pe care o aveau cu situaţia reală din Republica Moldova şi noi îi ajutăm să se orienteze pe piaţa muncii.

Este foarte importantă implicarea individuală a ficăruia dintre ei, pentru că noi le trimitem oferte şi locurile vacante care sunt, dar ei trebuie personal să urmeze procedura legală de angajare, trimit CV-uri, participă la preselecţii, la interviuri, adică nu se fac excepţii, nu sunt într-o poziţie mai privilegiată decât cei care sunt din Republica Moldova. În competiţie sunt cu toţii egali.”

Europa Liberă: Cum ajunge informaţia la ei, la potenţialul angajat din rîndurile acestor tineri?

Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Tocmai aici este rolul meu, eu sunt cea care zilnic colectez toate informaţiile cu privire la angajări, deja ştiind profilul candidaţilor. Am nişte criterii de selectare şi în dependenţă de criteriile care mi-au fost solicitate, domeniile de activitate şi profilul fiecăruia, eu caut aceste informaţii despre locurile vacante. Pe lângă aceasta am o echipă care mă susţine. În calitate de parteneri ai Programului avem Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului, Cancelaria guvernului prin atitudinea foarte deschisă a doamnei Tamara Gheorgiţă, în acelaşi timp ne ajută şi consilierul premierului pe probleme de tineret, Tudor Darie care la fel este foarte interesat de acest proiect, şi iată că acest mic grup lucrativ împreună cu mine în fiecare zi ţinem legătura cu aceşti tineri şi le trimitem prin poşta electronică toate link-urile în care sunt informaţiile despre posturile vacante.”

Europa Liberă: Cunoaştem bine realităţile moldoveneşti cu invidia şi cu capra vecinului care este prea plină de viaţă… Într-o instituţie, într-o societate privată muncesc oameni obişnuiţi sub aspectul slăbiciunilor umane: cum credeţi că vor reacţiona aceştia la văzul unui tânăr instruit în Occident care va mai şi fi privilegiat cu leafa şi în plus va mai constitui şi un pericol pentru cariera celorlalţi sau, mă rog, pentru locul lor de muncă în orice caz? Se ia în consideraţie şi acest aspect al problemei?

Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Da, este poate unul din riscurile care pot apărea în cadrul desfăşurării acestui proiect, dar cum aţi şi zis este o slăbiciune umană specifică oriunde şi oricui. Întotdeauna oamenii fac diferenţă între ei, este o competiţie naturală, ceva firesc, pentru că sunt foarte mulţi tineri de aici, de pe loc, care sunt bine instruiţi, pregătiţi, competitivi faţă de media care există în societate. Nu cred că ar trebui să aibă o atitudine ostilă. Din contra, cred că ei sunt o resursă foarte importantă şi pentru colegii cu care vor lucra, pentru că au un plus. Poate au şi anumite minusuri, că nu au fost într-o perioadă anumită în Moldova, şi poate sunt rupţi de anumite realităţi. Întotdeauna pot fi „pro” şi „contra”, sunt avantaje şi dezavantaje. Cred că nu ar trebui să fie acest aspect un obiect de îngrijorare pentru noi.

Mă gândeam că din cei nouă tineri care au deja aceste oferte - o persoană a primit un stagiu în Cancelaria de Stat, o persoană îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Educaţiei, o persoană la Ministerul Ecologiei este acceptat, altcineva la Academia de Ştiinţe în cadrul unui institut, dar avem şi în sectorul privat întreprineri în care deja sunt beneficiarii noştri încadraţi în muncă.”

Europa Liberă: A existat dintotdeauna la moldoveni un fel de scepticism şi chiar o luare în derâdere a celor plecaţi la studii pe tărâmuri străine… Să ne amintim chiar şi de simpatia lui Eminescu faţă de tinerii plecaţi pe vremuri la Paris… În opinia Dvs., atât cât aţi cunoscut mai mulţi tineri, mai există justificare pentru o asemenea atitudine ?

Viorica Olaru-Cemîrtan:
„Dacă e să vorbim în general, generalităţile pot da greş. Eu am să vorbesc în cunoştinţă de cauză faţă de aceşti tineri. Nu există niciun dubiu că ei sunt pregătiţi şi cu adevărat revin în Moldova constrânşi de anumite împrejurări. Discutam cu cineva care spunea că, de fapt, se întorc cei care nu sunt competitivi în Europa şi care nu au acolo şanse. Nu este adevărat, sunt tineri care au revenit cu experienţă de angajare de acolo şi din anumite considerente personale, nu neapărat din cauza că nu sunt competitivi au. Nu cred că ar trebui să mai avem un asemenea stereotip.”

Europa Liberă: Doamnă Olaru-Cemîrtan, vă mulţumim pentru că aţi început alături de Europa Liberă această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG