De mai bine de doisprezece ani, Andrei Gurin activează în calitate de jurist la Comisia europeană, organul executiv al Uniunii Europene. Este originar din Republica Moldova si si-a făcut studiile liceale in Romania si cele universitare in Franța si Marea Britanie. A ajuns la Bruxelles în urma unui concurs pentru locurile alocate cetățenilor români de către instituțiile europene după aderarea României la Uniunea europeana. In anul 2019, Andrei Gurin a fost detașat de către Comisia europeana la Reprezentanta Permanenta a României pe lângă Uniunea Europeana si a contribuit la asigurarea cu succes de către România a Președinției Consiliului Uniunii europene.
În prezent, Andrei Gurin este jurist la Direcția „Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital” a Comisiei Europene şi lucrează în una dintre secțiile specializate în reglementarea serviciilor financiare. Într-un interviu cu Europa Liberă el vorbește despre așteptările pe care le are de la noua președintă aleasă a R. Moldova, Maia Sandu care își începe joi mandatul. In acest interviu, Andrei Gurin își exprima opiniile sale personale si cetățenești si nu neapărat cele ale instituției în care activează.
Andrei Gurin: „În primul rând, care e moștenirea lăsată de precedentul guvern și de precedenta guvernare? Bineînțeles că Moldova, într-un fel, se confruntă permanent cu aceleași probleme: emigrarea masivă a cetățenilor moldoveni în străinătate, corupție, probleme de probitate și în domeniul justiției și, bineînțeles, dezvoltarea economică.”
Europa Liberă: R. Moldova a semnat un Acord de asociere cu UE, UE încearcă să ajute R. Moldova. Cum vedeți această cooperare dintre Chișinău și Bruxelles?
Andrei Gurin: „Eu o văd ca pe una strategică, bineînțeles, pentru R. Moldova. Pentru că integrarea în spațiul european înseamnă bunăstare, înseamnă demnitate, înseamnă cinste, respect față de cetățean și, într-un fel, este un interes prioritar și absolut esențial pentru R. Moldova. Eu cred că UE a făcut primul pas, destul de important, în această privință, s-a semnat Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu R. Moldova, în 2014. Dar, din păcate, R. Moldova și Guvernul R. Moldova nu și-au jucat, să zic, onest obligațiunile. Cu toții știm de scandalul furtului miliardului, care a fost o pată neagră în relațiile dintre UE și R. Moldova. Și, în condițiile în care vecinul R.
Președinte ales și investit, Maia Sandu, probabil că primul pas pe care trebuie să-l facă este să restabilească această încredere a autorităților europene și a instituțiilor europene față de R. Moldova.
Moldova, Ucraina, a fost invadată de trupele Federației Ruse, în acel moment esențial, când Moldovei i se acorda o șansă istorică de integrare – practic, această șansă a fost irosită, prin acest furt absolut lamentabil și dezonorant, în care au fost implicați oameni foarte importanți din guvern și din autorități. Percepția – bine, eu vorbesc aici din punct de vedere personal și nu în numele instituției, nu lucrez în domeniul politicii externe – dar, personal, am resimțit-o ca un partener care și-a trădat încrederea. Practic, asta s-a întâmplat. Și în condițiile în care noul președinte ales și investit, Maia Sandu, probabil că primul pas pe care trebuie să-l facă este să restabilească această încredere a autorităților europene și a instituțiilor europene față de R. Moldova.”
Europa Liberă: Printre priorități, dna Sandu asta a și anunțat, scoaterea R. Moldova din izolare, aceasta însemnând o bună relație cu partenerii externi. Maia Sandu vrea ca asistență din exterior să ajungă în fiecare comunitate și să beneficieze fiecare cetățean. E cu putință acest lucru?
Andrei Gurin: „Bineînțeles că este cu putință și aici responsabilitate au autoritățile din R. Moldova, pentru că, practic, acești bani sunt gestionați de aceste autorități. Cu cât aceste autorități sunt mai oneste și-și fac datoria, cu cât sunt mai puțin corupte, cu atât șansa ca fondurile care sunt date R. Moldova să ajungă la cetățeanul de rând și față de toată lumea, să zic, să resimtă aceste ajutoare. Din experiență, din călătoriile mele și din revenirea acasă, am văzut că până la furtul miliardului, un an – doi, s-au resimțit, într-un fel, anumite investiții. Eu fac drumul Cimișlia – Chișinău, îl făceam cu regularitate, și am observat că s-au făcut anumite investiții în infrastructură, de exemplu. Dar, ziceam, scandalurile acestea mari de corupție sunt echivalente nu numai cu crime, din punctul de vedere al Codului penal, ci sunt și niște acte de trădare națională. Pentru că un guvern care să fie implicat în astfel de trucuri, în condițiile în care R. Moldova era la o răscruce de drum, bineînțeles că acest lucru a înghețat aceste relații în ultimii ani. Noul președinte, și, sperăm, și noul guvern, va avea multă treabă de făcut, în primul rând, să restabilească încrederea – pentru că, dacă nu este încredere, e greu de avansat.”
Europa Liberă: România, țară vecină R. Moldova, care face parte din UE, va beneficia în 2021 de o asistență financiară imensă. Demnitarii de la București anunță că ar putea să fie puse pe rol mai multe proiecte care ar îmbunătăți infrastructura rutieră și nu numai. Suntem în ajunul anunțatei vizite, pe care Klaus Iohannis a promis s-o întreprindă la Chișinău. S-ar putea aceste proiecte să se găsească pe agenda celor doi lideri, de la București și Chișinău?
Andrei Gurin: „Este un lucru absolut esențial să se regăsească. Pentru că, într-adevăr, planul de reziliență și redresare prevede pentru România, practic, o anvelopă de 30 de miliarde, ceea ce este o sumă destul de considerabilă, pentru a fi investite în dezvoltarea economică. Și aici, bineînțeles că infrastructura își are un rol foarte important. Adică nu e nevoie să fim mari economiști ca să ne dăm seama că circulația și transportul sunt absolut esențiale pentru dezvoltarea economică. Bineînțeles că susținerea integrării europene a R. Moldova trebuie, într-un fel, să se răsfrângă și în fapte. Și aici un lucru foarte important este regiunea Moldovei din România. Ceea ce se întâmplă astăzi e că această regiune a Moldovei istorice din România este printre cele mai sărace regiuni din România și din UE. Și R. Moldova, Moldova răsăriteană, este cel mai sărac stat din Europa. Și, într-un fel, planul de dezvoltare al României ar trebui să acorde un interes sporit regiunii Moldova din România, pentru că, la ziua de astăzi, de exemplu, această regiune nu are niciun kilometru de autostradă.”
Europa Liberă: Mai mulți demnitari de la București spuneau că anul 2021 ar putea să fie anul autostrăzilor, pentru Moldova.
Andrei Gurin: „Exact. Și mă bucură faptul că autostrada carea leagă nordul Moldovei de Iași, București, se găsește în acest plan al României. Dar nu văd, de exemplu, cealaltă autostradă, A8, care ar lega Ungheniul din R. Moldova cu Iașul și Târgul Neamț, și Târgu-Mureș, Transilvania. Și dincolo, după aceea, e un proiect care duce autostrada până în Borș și până în Ungaria. Această autostradă nu se regăsește în planul României și mi se pare un lucru absolut esențial ca să se regăsească. Pentru că, din moment ce Moldova, Iașul, Suceava, Piatra Neamț vor fi legate de Transilvania și de Ungaria, și de Europa, R. Moldova va beneficia și ea de această legătură. Pentru că, din moment ce ai ieșit din Ungheni, poți să ajungi în Budapesta și din Budapesta în Viena, oriunde vrei tu în Europa.”
Europa Liberă: Era făcut un studiu de fezabilitate, se pare.
Andrei Gurin: „S-a făcut un studiu de fezabilitate pentru autostrada A8, care este, poate, și o denumire simbolică, Autostrada Unirii, dar am înțeles că se tărăgănează, într-un fel, acest test, dar partea de început, din Iași, și partea de sfârșit, din Târgu-Mureș, dar problema esențială rămâne partea de mijloc și aici e nevoie de atenție sporită și, într-un fel, ideea acestor legături, București - Iași, Transilvania și Europa, sunt benefice în mod direct pentru R. Moldova. Și, într-un fel, ideea pe care vreau să o pun în discuție, este că, în politica de dezvoltare a regiunilor românești, Moldova ar trebui să aibă prioritate, pentru că orice leu sau euro investiți în Suceava, în Iași, în Bacău, este investit direct, după părerea mea, în R. Moldova. Și, într-un fel, integrarea europeană devine nu numai o vorbă, ci devine faptă. În același timp, dacă tot vorbim de infrastructura rutieră, acea autostradă a Unirii face parte dintr-un ansamblu transeuropean de transport și, după planurile, cel puțin, din perspectiva instituțiilor, această autostradă ar trebui prelungită după aceea din Ungheni până la Chișinău și de la Chișinău până la Odesa.
Practic, acesta este tronsonul: Chișinău – Odesa, Chișinău –Ungheni, Ungheni – Iași, Iași – Târgul-Mureș și după aceea – Europa. Deci, acesta este tronsonul din care face parte această autostradă A8. Mă gândesc că și autoritățile din R. Moldova ar trebui să fie interesate de orice proiect de dezvoltare a României și, cel puțin, de cele ce țin de dezvoltarea regiunii Moldovei din România.
Acesta este ajutorul pe care îl poate da România pentru integrarea europeană a R. Moldova, dezvoltându-și regiunea Moldovei istorice.
Eu zic că viitorul guvern și, poate, președinta și viitorul guvern ar trebui să instituie un dialog permanent cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, al economiei, la nivel de guvern, și grupuri de experți care să se reunească, pentru ca aceste proiecte de infrastructură ce țin de regiunea Moldovei să fie discutate, cel puțin, la nivel bilateral și să li se acorde o importanță cuvenită. Pentru că, practic, acesta este ajutorul pe care îl poate da România pentru integrarea europeană a R. Moldova, dezvoltându-și regiunea Moldovei istorice.”
Europa Liberă: Tocmai s-au împlinit doi ani de la promulgarea legii care prevede realizarea autostrăzii Târgu-Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Unii spun că a fost și o indiferență din partea guvernelor care s-au succedat și la București, și la Chișinău.
Andrei Gurin: „Cred că acuma, faptul că va fiu un nou guvern, sperăm, în R. Moldova, și este deja instituit în România, se poate începe de la o pagină nouă. Și eu cred că, dacă aceste guverne vor fi serioase, vor pune domeniul infrastructurii și a dezvoltării economice reale a Moldovei apusene și a Moldovei răsăritene, a R. Moldova, atunci, probabil, și cetățenii vor resimți efectele acestora și ar trebui să se facă pași foarte concreți în privința acestei colaborări. Guvernul României înțelege acest lucru, dar și Guvernul R. Moldova, de fiecare dată când are ocazia să se întâlnească la nivel bilateral, să pună anume acest proiect pe agenda bilaterală, pentru că este și în interesul R. Moldova acest proiect. După câte știu, conform planurilor actuale, ar trebui să se finalizeze această autostradă în 2030. Și nu degeaba poartă această denumire simbolică, Autostrada Unirii – ea ar uni, în fapte, cetățenii și întreprinderile din R. Moldova cu piețele lor de desfacere. După cum știți, UE este primul importator al produselor din R. Moldova. Mi se pare simplu ca bună ziua.”
