În Republica Moldova a intrat astăzi în vigoare o lege ce adaugă la lista demnitarilor cu acces la secretul de stat preşedinţii de judecătorii, pe cei ai Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliul Procurorilor, şefii autorităţii electorale, a celei din energetică, preşedinţii de raion, avocaţii poporului şi alte autorităţi. Criticii acestei extinderi susţin, însă, că într-o ţară cu un nivel atât de mare de corupţie cum e Republica Moldova, „secretele statului” ar putea deveni cu uşurinţă obiect de tranzacţionare.
De când Igor Dodon s-a instalat la preşedinţie, câteva zeci de numiri sau avansări în funcţie a magistraţilor propuse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au fost respinse de noul şef de stat, iar CSM s-a adresat legislativului după ajutor. Demersul a fost motivat prin faptul că instituţia de autoadministrare judecătorească nu este în stare să verifice temeinicia refuzurilor, din moment ce acestea se bazează pe informaţii secrete ale securităţii.
Se pare că legislativul a profitat de solicitarea CSJ pentru a opera modificarea într-un sens mult mai larg decât scontau magistraţii, iar deputatul Artur Reşetnicov, membru al comisiei parlamentare pentru securitatea statului, în trecut director al SIS, ne-a explicat raţiunile legiuitorilor:
„Acest domeniu este unul mobil: apar noi autorităţi, ca ANI, s-a reformat procuratura, apar noi funcţii care au nevoie de acces la informaţii cu caracter restricţionat, iar legea nu poate să nu prevadă astfel de situaţii, ci trebuie să fie în pas cu aceste modificări. Este un proces absolut firesc. Noi nu am inventat nimic. Creăm situaţii teoretice. Nu înseamnă că toţi funcţionarii aceştia automat vor avea acces la secretul de stat. Vor fi autorităţi care vor verifica respectarea anumitor cerinţe. ”
Dionis Cenuşă este analistul de la Centrul Expert Grup care a criticat în termeni duri legea intrată astăzi în vigoare. „Dacă este extins numărul celor cu acces liber la secretele de stat, atunci mecanisme de anti-corupție trebuie dublate, la fel şi cele de transparenţă decizională, precum şi de răspundere penală”, a spus analistul. În caz contrar, a avertizat Cenuşă, riscăm ca acestă informaţie să devina uşor tranzacționabilă.
Centrul de Resurse Juridice, un ONG preocupat de monitorizarea reformelor europene din justiţie, a spus într-o declaraţie că informaţia despre ilegalitățile comise de magistrați nu sunt şi nu trebuie tratate de legea moldoveneasca drept „secret de stat”, deci ar fi fost indicat ca CSM să ceară preşedinţiei şi SIS să nu încalce legea, nu să ceară pentru sine acces la aceste date, secretizate în mod „ilegal”, aşa cum crede CRJM. Ion Guzun, expertul acestui centru, anticipează că, urmare a noii norme, CSM se înarmează cu o pârghie în plus pentru numiri şi promovări arbitrare în sistem:
„Noi nici aşa nu ştim motivele din care unii magistrați sunt respinși, iar alţii avansaţi, dar acum vom primi următorul răspuns: nu putem divulga motivele, pentru că e secret de stat. Să vorbim franc: am avut situaţii în care era clar că integritatea judecătorului este pusă serios la îndoială, dar aceasta nu i-a împiedicat nici pe cei de la CSM, nici pe cei de la SIS, nici Președinția să promoveze acest magistrat. Sau cazul magistraţilor implicaţi în laundromat-ul rusesc: ei la fel au fost promovați”.
Nou şi de remarcat e că legea prevede sporuri salariale noilor categorii ce capătă acces la secretul de stat. „Un stat care are secrete trebuie să se îngrijească ca cei ce le cunosc să nu le divulge”, este replica lui Artur Reşetnicov adresată celor care au pus la îndoială sustenabilitatea extinderii.
Concret, sporurile vor constitui 10% din salariu. În bani, în cazul preşedintelui CSM, de exemplu, adaosul va fi de 2500 de lei, la o retribuție de 22 de mii, au şi calculat instituţiile de presă. Asta în timp ce legea este lipsită de o estimare a costului general al măsurii.
