Datele Biroului Național de Statistică, din 2018, arată însă că în mediul urban, numai 65% din gospodării au acces la interne, în mediul rural, un pic peste 40%. Nici existența legăturii de internet nu garantează participarea tinerilor la „învățământul online” pentru că nu orice familie are suficiente computere pentru a le împărți între părinții care lucrează de acasă și copii care ar trebui să facă școală. Sau dexteritatea necesară „online” pentru a profita de învățământul la distanță. Motive pentru care organizația neguvernamentală „Părinți solidari” a lansat o petiție la adresa Ministerului Educației.
Europa Liberă a stat de vorba cu Iulia Nazaria, cofondatoarea asociației „Părinți solidari”.
Europa Liberă: Așadar, Ministerul Educației a reacționat printr-o notă la petiția online a asociației „Părinți solidari” în care această organizație neguvernamentală își exprima îngrijorarea față de lipsa accesului la educație pentru unele categorii de elevi și, în general, față de modul de organizare a procesului educațional la distanță. Înainte de a referi la acest răspuns și aspectele concrete ale problemei pentru care ministerul a oferit explicații, v-aș ruga d-na Iulia Nazaria, să ne spuneți ce-ați dorit să aflați de la această autoritate a statului și motivele pentru care a fost formulată această petiție?
Iulia Nazaria: „Motivele pentru care a fost formulată această petiție sunt faptul că cifrele pe care le-au anunțat Ministerul Educației și cifrele anunțate de Biroul Național de Statistică nu coincid. Într-un comunicat domnul ministru al educației a anunțat că 95,6% din copii au acces la învățământul online, această cifră a fost colectată prin intermediul organelor locale de specialitate. Pe când noi, studiind datele Biroului Național de Statistică, am văzut că în 2018, (da, suntem 2020, a trecut ceva timp, dar nu credem că situația a evoluat atât de mult) înzestrarea gospodăriilor cu calculatoare era de 62% în mediul urban și 42% în mediul rural. Noi considerăm că cifra anunțată de minister e o cifră prea optimistă și considerăm că numărul copiilor care nu au acces la învățământul online este mult mai mare. Noi suntem cea mai săracă țară din Europa, sunt foarte multe familii care abia dacă au cu ce să-și achite chiria, comunalele, nu mai vorbesc despre lumea din sat care nici nu are cu ce își hrăni copiii. În aceste condiții, considerăm că autoritățile ar trebui să se gândească ce fac cu copiii care nu au acces la internet și nu dispun de tehnologii informaționale și să intervină cumva la nivel centralizat.”
Europa Liberă: De ce totuși, în opinia Dvs, Ministerul ar opera cu aceste date, considerate de mulți drept triumfaliste? Date, ca să luăm aminte și cum ați spus, colectate cu suportul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului...
Iulia Nazaria: „Consider că cumva ministerul dorește să-și pună niște ochelari roz și este un pic departe de realitatea din teritoriu. Desigur, pentru autorități este mult mai ușor să afirme că lucrurile stau mut mai bine și să se concentreze pe portalurile educaționale tot ce ține de programe, dar situația noastră poate fi comparată cu situația când i-ai oferi un prânz unul sărac, să zic așa, dar nu i-ai da tacâmuri din ce să mănânci acest prânz, nu i-ai da farfuria și lingura. Exact este și cu procesul educațional. Am avut foarte multe situații când Ministerul Educației pur și simplu, nu știm, din lipsa de atitudine, din lipsa de resurse, ignoră problemele copiilor care sunt și se admit foarte multe discriminări. La fel cum câțiva ani în urmă ministerul spunea că alimentația copiilor este bună, la fel cum ministerul educației ignoră problema violenței copiilor în școli și grădinițe, la fel cum ministerul de multe ori ignoră și nu ia măsuri serioase în ceea ce ține de problema corupției. Cumva, ne-am abătut de la subiect, dar este vorba de aceeași atitudine și de aceeași abordare cu care noi, părinții, nu suntem de acord.”
Europa Liberă: Elevii care potrivit ministerului nu dispun de tehnică de calcul pentru desfășurarea orelor online au constituit 4,4 la sută. Aveți cunoștință care este numărul concret de elevi incluși în aceste 4,4%?
Iulia Nazaria: „Cu părere de rău, nu avem o astfel de statistică și ministerul nu a publicat de asemenea niște măsuri. Am văzut că sunt organizații non-guvernamentale care au donat ceva tehnică de calcul, dar nu am fost informați unde a ajuns această tehnică de calcul și după ce criterii a fost distribuită. Totuși, cifra de 4,4% este o cifră destul de mare. Dacă dintr-o clasă cu un număr de 25 de copii să zicem c doar unu, doi copii nu au acces la lecțiile online, considerăm deja o problemă, este o discriminare și acești copii ar trebui integrați ca și toți copiii în procesul educațional.”
Europa Liberă: S-a spus, dna Nazaria, că aceste 4,4% n-ar rămâne totuși în afara procesului educațional. Ce-ar însemna însă această situație în realitate pentru acești elevi?
Iulia Nazaria: „Ar însemna discriminare, ar însemna pentru acești copii un impact negativ pe viitor. Considerăm că atunci când procesul de învățământ va fi reluat acești copii vor avea dificultăți, ei nu vor cunoaște materia, respectiv și riscul că reușit lor ulterioară să fie afectat în mod semnificativ.”
Europa Liberă: Câți elevi și părinți sunt consultați prin telefonia fixă? Ce presupune de fapt această consultare? Cât de eficientă ar fi?
Iulia Nazaria: „Cu părere de rău, nu cunoaștem cum se petrece acest proces în practică, dar ne pare ceva totalmente ineficient. Atunci când un profesor predă lecția și spune copilului la telefon ce să facă, considerăm că echivalentul acestei lecții este egal cu zero, părerea mea personală.”
Europa Liberă: Ar mai trebui să înțelegem că în această cifră de 95,6 la sută din totalul elevilor care au acces la învățământul online sunt incluși și cei doi, trei, patru, poate și mai mulți copii care dispun de un singur laptop sau de o singură tabletă, nu-i așa? E o problemă?
Iulia Nazaria: „Cu siguranță. Cifra enunțată de minister este departe de realitate. Estimările noastre sunt că cam 50 la sută din copii nu au acces la platformele online de învățământ. Mă refere a laptop, nu mă refer la telefon, pentru că nu este o situație normală când un copil st mai mult de câteva ore, toată ziua cu ochii în telefon. Sigur că este o problemă și cred că este problema inclusiv a familiilor care au chiar mai mult de un copil, mai ales că foarte mulți părinți lucrează de acasă și iarăși revin la problema enunțată de petiția noastră. În acest caz, considerăm că Ministerul Educației ar trebui să identifice numărul de copii care au acces limitat sau nu au acces deloc și să găsească niște soluții, cu atât mai mult că acum s-au făcut ceva economii pe taxe de alimentație a copiilor, pe taxe de servicii comunale, cred că mai sunt ceva economii.”
Europa Liberă: Alocații suficiente de la buget, din punctul Dvs de vedere, pentru această situație de schimbare abruptă în domeniu, pe măsura priorității care trebuie să fie acordate educației?
Iulia Nazaria: „Considerăm că suma este prea mică. Din ce am văzut, din comunicatul Ministerului Educației, guvernul a alocat suma de 20 de milioane de lei, însă acești bani vor fi direcționați către procurarea tehnicii de calcul pentru cadrele didactice, dar nu s-a menționat nimic despre copii. Cifra de 20 de milioane de lei a fost anunțată la începutul lunii aprilie. Astăzi suntem în data de 30 aprilie, nu am văzut ca ministerul să inițieze procedura de achiziții și nu am văzut niște criterii de distribuție pentru această tehnic de calcul. De asemenea, am văzut că s-au oferit ceva surse financiare de la donatorii externi. Văzusem că echipa UNICEF a oferit 70 de mii de dolari pentru învățământul online, dar iarăși nu este transparență, nu este claritate din partea ministerului unde se duc aceste resurse, cine beneficiază de ele și după ce principii de distribuție.”
Europa Liberă: Și despre alte lucruri acum, care subliniază probabil doar contrastul care există în această privință... Portalul de educație online lansat în municipiul Chișinău, ca model de soluție, cum este prezentat, e accesibil, utilizabil acest protal și pentru restul Republicii Moldova?
Iulia Nazaria: „M-am uitat câte un pic pe lecțiile pentru clasa I, pentru că sunt mamă de băiat care merge în clasa I, lecțiile mi-au plăcut foarte mult, sunt destul de captivante și consider că portalul educațional care a fost lansat recent de Ministerul Educației în colaborare cu Primăria este un început foarte bun, este un model care merită urmat. Dar, iarăși, mă repet, una este să faci portaluri educaționale și alta este să asiguri acces la Internet și accesul la tehnica de calcul tuturor copiilor.”
