„Rusia dincolo de gratii", organizației inclusă și pe lista „agenților străini” în 2018, a militat pentru protejarea drepturilor persoanelor deținute în centrele de detenție preventivă, închisorile și coloniile penale din Rusia.
De la începutul invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, Romanova și organizația sa au monitorizat în mod activ recrutarea deținuților din închisori și colonii penitenciare pentru războiul din această țară - mai întâi de către grupul de mercenari Wagner și, mai apoi, chiar de către Ministerul rus al Apărării.
În martie, Romanova și grupul său au dezvăluit că Moscova trimitea la lucru în regiunile ocupate din estul Ucrainei, deținute din sistemul penitenciar din Rusia.
Legile „agenților străini” și limitarea influenței străine
- Prima lege a agenților străini, FARA, a fost adoptată în Statele Unite în 1938 pentru a contracara propaganda nazistă. Această lege este și astăzi în vigoare, dar a suferit modificări semnificative. Conceptul de propagandă a dispărut din el, iar scopul său declarat este de a identifica influența străină în SUA și de a aborda amenințările la adresa securității naționale.
- Rusia și Georgia s-au referit ambele la FARA, când au adoptat (Rusia, cu începere din 2012) sau au încercat să adopte (cazul Georgiei) legi privind agenții străini. Există o diferență esențială între legislația lor și FARA: în versiunea rusă și în versiunea georgiană abandonată acum, „agenții străini” nu trebuie să desfășoare activități în numele unui guvern străin, al unui partid politic, al unei afaceri sau al unui individ. Este suficient că primesc finanțarea externă.
- În Ungaria , așa-numita „lege Soros” a fost adoptată în 2017.
- Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, cele de lobby și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei strategii de limitare a influenței străine în UE.
- Pe 4 mai 2023, Transparency International UE și peste 200 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună „De ce suntem împotriva unei FARA UE”, în care afirmă că o lege a UE privind interferența străină ar putea fi o amenințare pentru societatea civilă.
- În China, legea impune ONG-urilor să obțină permisiunea guvernului de a-și desfășura activitățile și de a se înregistra la autoritățile de securitate, împreună cu o serie de alte restricții serioase care, în esență, le fac activitatea imposibilă.
- În 2020, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legea din Ungaria privind agenții străini încalcă drepturile și libertățile individuale și contrazice Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene.
- În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia a încălcat dreptul la libertatea de întrunire și asociere în ceea ce privește ONG-urile considerate agenți străini.
- Legile din Rusia și Ungaria rămân în vigoare.
- Pe 29 mai 2023, în R. Moldova, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa de creare a Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – „Patriot” . Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice. Este deja criticat de Comunitatea WathcDog.md pentru formulări neclare și ambigue, care lasă „„spațiu de speculații” privind posibila îngrădire a libertății de expresie.
(Surse: The Conversation, Politico, Carnegie Europe)
În afară de Romanova, alte 11 persoane au fost adăugate listei de agenți străini: jurnalistul și activistul tătar din Crimeea Aider Mujdabaev; fostul vicepreședinte al Gazprombank Igor Volobuev, care acum luptă în armata ucraineană; economistul Vitali Jukovski; Elena Malahovskaia, prezentatoarea canalului Navalnîi Live, înființat de liderul opoziției încarcerat Aleksei Navalnîi; jurnalistul Serghei Kovalcenko; cercetătorul istoric Vitali Votanovski; activiștii civili Evgheni Domojirov, Anvar Kurmankaev, Andrei Rudoi, Andrei Sidelnikov și Diana Rudakova, fosta șefă a biroului lui Navalnîi din orașul Tambov, din centrul Rusiei.
Din 2012, Kremlinul s-a a folosit de așa-numitele legi privind agenții străini pentru a eticheta și pedepsi criticii politicilor guvernamentale.
De asemenea, această lege a fost tot mai folosită pentru a intimida societatea civilă și grupurile media din Rusia de când Kremlinul a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.
Legea a permis Ministerului Justiției să eticheteze organizațiile nonprofit drept „agenți străini”, dacă primesc finanțare din străinătate și sunt implicate în activități politice.
Criteriile în funcție de care sunt determinate astfel de activități nu sunt clar definite în lege, permițând autorităților să persecute organizațiile care activează în domeniul educației, culturii, sănătății, protecției mediului și apărării drepturilor omului.
Ulterior, a devenit posibilă trecerea presei și a persoanelor fizice pe lista „agenților străini”, chiar și pe cei care nu primesc finanțare străină, dar se află „sub influență străină”. Legislația rusă nu specifică ce anume se înțelege prin „influență străină”.
