Centrul Național Anticorupție s-a văzut nevoit să vină cu o reacție joi seara după ce primarul de Bălți, Renato Usatîi, a acuzat unii angajați ai instituției că ar fi implicați în filarea judecătorilor Curții Constituționale. CNA a respins acuzațiile cerând să nu fie implicată în „lupte politice”. Unii comentatori observă în ultima perioadă o precipitare a relației dintre Renato Usatîi și președintele Igor Dodon, primul acuzându-l pe șeful statului că ar sta în spatele dosarului ce săptămâna trecută i-a fost deschis la Moscova. Primarul de Bălți este bănuit de amestec în scoaterea ilegală din Rusia a peste 500 de miliarde de ruble. „Implicarea mea este fabricată”, s-a apărat Usatîi. Despre ce vorbesc aceste mișcări?
Primarul de Bălți, Renato Usatîi, s-a arătat foarte activ și în declarații privind combaterea pandemiei de coronavirus. La începutul acestei luni, când era clar că lotul cu produse sanitare procurate din China întârzie, s-a oferi să plătească din propriul buzunar un avion charter care să aducă echipamentul. Joi, Renato Usatîi le-a oferit celor patru medici din România, parte a sprijinului medical oferit de țara vecină și care au fost trimiși la Bălți, câte o primă de o mie de dolari și promisiunea că vor pleca acasă și cu câte un „curcan de rasă”. Ambasada României a reacționat astăzi, precizând că banii au fost returnați integral edilului de Bălți, „în prezența presei locale”.
Renato Usatîi și-a făcut un obicei din a organiza transmisiuni în direct pe rețele sociale în care să ofere propria perspectivă asupra evoluției politice din țară sau informații din culisele securității și CNA, ca în cazul dezvăluirilor de joi despre pretinsa filare a judecătorilor Curții Constituționale. După părerea politologului Veaceslav Berbeca, de la Institutul „Viitorul”, ieșirile primarului de Bălți sunt cu bătaie electorală, or el a spus în repetate rânduri că este tentat de funcția de președinte al Republicii Moldova.
Ar avea șanse? Da, înclină să creadă Veaceslav Berbeca, amintind de campania parlamentară din 2014, când formațiunea „Patria”, pe care o reprezenta atunci Renato Usatîi, a fost exclusă din competiție cu două zile înainte de alegeri pe motiv că ar fi folosit bani din afara țării, fapt ce a ajutat socialiștii să obțină un scor bun.
„Dacă ne uităm atent, un candidat care într-adevăr ar putea să rupă voturi de la Igor Dodon pe stânga nu este în afară de Usatîi. Un lucru asupra căruia aș vrea să atrag atenția e faptul că la alegerile locale din 2019 Usatîi a câștigat lejer și evident asta înseamnă că al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova, după Chișinău, nu l-ar vota pe Igor Dodon, ci pe Usatîi, ceea ce înseamnă că e un candidat puternic, iar președintelui Igor Dodon nu i-ar plăcea să aibă un asemenea candidat pe partea stângă”.
Săptămâna trecută, primarul de Bălți a fost pus sub acuzare de către anchetatorii ruși, bănuit că ar fi făcut parte din aceeași grupare criminală cu Vlad Plahotniuc şi Veaceslav Platon ce s-a ocupat cu „operațiuni valutare ilegale”. Fostul lider PD este dat în căutare internațională de autoritățile de la Chişinău, iar Platon este condamnat la ani grei de închisoare în dosarul fraudelor bancare, ispășindu-și pedeapsa în Republica Moldova. Anunțul a fost un prilej pentru Usatîi să-l acuze pe președintele Igor Dodon că ar sta în spatele acestui dosar.
Cert e un singur lucru, constată comentatorul Nicolae Negru, ambii politicieni au strânse legături la Moscova, iar modul în care își finanțează formațiunile ridică mai multe semne de întrebare:
„Ei sunt cam pereche, Dodon și cu Usatîi, ambii recurg la surse financiare dubioase, nu se știe de unde, nu se știe ce fel de om de afaceri este Usatîi. Probabil că cineva mizează că dacă nu Dodon, atunci va fi Usatîi. E o modalitate de a ține ouăle în coșuri diferite. De unde banii? Asta trebuie să întrebe toți ceilalți actori politici. Și Dodon, apropo, Igor Dodon tot trebuie să răspundă de unde are bani, dar să-l întrebe și pe Renato Usatîi același lucru”.
Dincolo de modul în care vor evolua lucrurile până la scrutinul prezidențial, de pe acum e clar că va fi unul „la cuțite” anticipează comentatorii politici cu care am stat de vorbă. Igor Dodon a declarat astăzi, în cadrul deja tradiționalei sale intervenții pe rețelele de socializare „Președintele răspunde”, că alegerile vor avea loc în acest an, cel mai probabil, între lunile octombrie și noiembrie.
