Peste 500 de procurori din toată ţara au participat la o adunare generală la care şi-au ales noii reprezentanți în Consiliul Superior al Procurorilor. Potrivit unor şefi ai instituției, cu această reuniune s-ar fi finalizat reforma procuraturii. Procurori simpli au spus corespondentei Europei Libere Valentina Basiul că schimbările începute odată cu intrarea în vigoare a noii legi a procuraturii, în august 2016, încă urmează să se producă, iar ei să demonstreze că sunt cu adevărat independenți şi nu admit ingerințele politicului.
Până la reformă, un procuror putea avea mai mulţi şefi ierarhic superiori care îi puteau influența prin varii metode activitatea.
Astăzi însă raportează doar unui singur conducător, care, din punct de vedere legal, oricum nu ar trebui să atenteze la independența lui, a spus Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior Procurorilor.
El a afirmat la adunarea generală a procurorilor că urmare a reformei au fost organizate concursuri de accedere în funcție cu participarea celor din sistem. Tot reforma a făcut posibilă selectarea procurorul general în bază de concurs, despre care Roșioru a spus că a fost „cel mai complex exercițiu”.
„Din punct de vedere legal, a garanţiilor care există, procurorii acum sunt independenți. Dacă ei sunt sau nu independenţi, asta o pot face observatorii independenți, presa, societatea civilă”.
Europa Liberă: Domnule Roşioru, dar de ce în opinia publică nu există o imagine a procurorului intransigent care luptă pentru dreptate, dar e o cu totul altă imagine?
„Trebuie s-o spunem aşa cum este. În Republica Moldova gradul de cultură juridică a societăţii este unul scăzut. Şi atunci toată informația pe care o preiau o preiau din presă. Noi acceptăm toate criticile, încercăm să găsim acele locuri unde avem anumite slăbiciuni, încercăm să ne fortificăm, să fim mai buni. În calitate de președinte, în calitate de procuror, eu nu am simţit niciodată influența politicului asupra mea personală şi nu am primit semnale de la colegi că ar fi influențați. Este o percepție a societății precum că există un asemenea fenomen. Dar până la proba contrarie eu înclin să nu-i dau dreptate”.
Mihai Cebotari este procuror cu o experiență de doi ani de la Procuratura Ştefan Vodă. El spune că reforma despre care şefii lui au raportat ca fiind încheiată depinde de fiecare coleg al său în parte. De anul trecut procurorii primesc salarii majorate, care ajung aproape ca cele ale judecătorilor, prin urmare ar avea un motiv în plus să-şi facă onest meseria.
„Societatea şi-a făcut o imagine negativă. Schimbarea imaginii depinde de modul în care noi o să ne manifestăm în continuare”.
Europa Liberă: Procurorii, dumneavoastră personal, vă simţiţi independent?
„Da, în principiu toate deciziile pe care le iau le iau într-un mod independent”.
Europa Liberă: Şeful nu vă sună, nu vă întreabă ce şi cum cu un anumit dosar?
„Doar sub aspect ierarhic şi sub aspectul indicațiilor în formă scrisă”.
În urmă cu câteva luni, procurorul-şef Eduard Harunjen acuza presa că ar manipula opinia publică în ceea ce privește activitatea procuraturii. Astăzi mai mulţi subalterni au repetat afirmațiile lui Harunjen.
Procuroarea Rodica Cornica de la Comrat admite ca cetăţenii au multe prejudecăţi vizavi de procuratură, chiar dacă este conştientă că reforma este departe de a se fi încheiat.
„Ne dorim ca opinia societăţii să fie una mult mai bună şi societatea să privească sistemul mult mai deschis. Şi poate ar trebui să vină şi presa atunci cu punerea în valoare şi a exemplelor pozitive, nu doar celor negative”.
Dorința de reformare a procurorilor este pusă la îndoială de mai mulţi experţi. În primul rând, acuzatorilor de stat li s-a reproșat în repetate rânduri că ar iniţia dosare la adresa oponenţilor politici ai actualei guvernări ori că ar scoate din sertar, la necesitate, dosare puse la murat. În consecință activitatea procurorilor onești şi integri este umbrită de cazurile de-a dreptul jenante despre care a scris la unison presa.
