Europa Liberă a mers la Hâncești, acolo unde eRețeta este în proces de testare. Vicedirectoarea Centrului de Sănătate Hâncești, medicul de familie Carolina Coșleț, a vrut să ne arate cum funcționează sistemul, însă nu l-a putut accesa timp de câteva ore. „Am început să lucrăm în sistem de miercuri. Nu știu de ce acum nu merge. Iată, introduc datele și nu se deschide”, a spus Carolina Coșleț.
Ea a povestit că, pentru a se conecta la sistem, medicii folosesc semnătura electronică. Ulterior, introduc datele personale ale pacientului și aleg dintr-o listă maladia de care suferă.
„Dacă pacientul este la evidență cu hipertensiune arterială, noi accesăm această maladie și mergem la rubrica medicamente. Ne apare toată lista de medicamente pentru hipertensiune arterială. Dacă are nevoie de trei medicamente, i le vom prescrie pe toate. Apoi ne uităm la numărul de pastile. Noi prescriem 90 de pastile pentru trei luni. O altă rubrică spune cum să ia aceste medicamente. De exemplu, o pastilă pe zi, la ora 8:00. În 5 minute, putem selecta 10 medicamente și să trimitem rețeta la farmacie”, a explicat medicul.
Specialista susține că, în cazul în care un pacient nu poate ajunge la medic, el poate trimite pe cineva din apropiați după rețetă, iar în program se vor introduce datele persoanei căreia i-a fost eliberată rețeta. Tot această persoană poate merge la farmacie cu buletinul de identitate și poate ridica rețeta. La farmacie, cumpărătorii vor prezenta doar buletinul de identitate.
În perioada de testare a sistemului, medicii dau în continuare rețete și pe hârtie. „Scriu lunar cam 150-200 de rețete, dar sunt medici care scriu și 500-600, depinde de numărul de pacienți. Pe hârtie e mai greu, pentru că aici eu scriu datele mele personale, datele pacientului, vârsta, medicamentul. Dacă pacientul are trei maladii cronice, eu trebuie să scriu vreo 10 rețete. Pentru asta, am nevoie de 15 minute”, mai spune Carolina Coșleț.
Ea recunoaște că există și sate unde lucrătorii medicali sunt în vârstă și le va fi mai greu să deprindă munca la calculator. De asemenea, în unele localități, internetul merge prost și au loc des deconectări de curent.
Am mers și la farmacia din apropierea centrului de sănătate. Farmacista ne-a spus că în ziua respectivă (vineri, 24 noiembrie), nu a venit niciun client cu rețetă electronică, astfel încât nu a putut spune dacă sistemul funcționează.
De la anul, în toată țara
Solicitat de Europa Liberă, serviciul de presă al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) a explicat că, în procesul de testare, dezvoltatorul și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) încă lucrează la program și intervin „pentru verificarea și corectarea sistemului, dacă e necesar”.
Până la testare, CNAM a instruit peste 100 de specialiști din raionul Hâncești: medici de familie, psihiatri, endocrinologi, neurologi, pediatri, care au dreptul să prescrie medicamente compensate, precum și farmaciști.
Sistemul ar urma să fie extins la nivel național în primul trimestru al anului 2024. Autoritățile spun că eliberarea rețetelor electronice pentru medicamentele compensate va reduce timpul de așteptare a pacienților și va ușura munca medicilor și farmaciștilor.
Ministerul Sănătății anunța încă în 2021 că acest sistem informațional va fi funcțional de la finele anului 2022, însă abia în acest an a avut loc licitația pentru procurarea softului, iar termenul de creare a sistemului era sfârșitul anului 2023.
Potrivit CNAM, valoarea contractului pentru elaborarea sistemului informațional „eRețeta pentru medicamente și dispozitive medicale compensate” constituie circa 3,4 milioane de lei. Compania care l-a realizat s-a obligat, conform contractului, să asigure mentenanța și suportul tehnic, timp de 12 luni de la darea în exploatare.
Anul trecut, pentru 7 milioane de rețete la medicamente compensate, CNAM a plătit aproape 2 milioane de lei. Pentru 2023, au fost procurate 5 milioane de formulare de rețete, în valoare de 1,3 milioane de lei.
Cheltuielile pentru aceste rețete pe hârtie nu reprezintă principala problemă. „Există o serie de probleme specifice, legate de modul în care medicamentele compensate sunt prescrise și eliberate de medicii cu drept de prescriere și, respectiv, de farmaciști. Această situație face ca sistemul să fie vulnerabil la fraude, cu atât mai mult cu cât mijloacele financiare utilizate sunt publice”, spune CNAM.
