Linkuri accesibilitate

Aglomerație politică pe dreapta. În folosul cui?


Ca și în alte țări foste comuniste, în R. Moldova este de bonton, ca politician, să te declari „de dreapta” – o etichetă care nu semnalează neapărat convingeri conservatoare sau o mai mică sensibilitate socială, ca în democrațiile consolidate, ci mai degrabă opoziția față de rămășițele sistemului totalitar și orientarea spre valorile „europene”, prin contrast cu înclinarea către răsărit. Dar care sunt formațiunile care se prezintă „de dreapta” sau de „centru-dreapta” înaintea alegerilor de la 11 iulie?

Aglomerație politică pe dreapta. În folosul cui?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:13 0:00
Link direct

Între 17 partide sau blocuri care deja și-au exprimat intenția să participe la scrutinul din 11 iulie, marea majoritate se declară de dreapta și - neapărat - pro-europene.

Pe lângă partide vechi și deja consacrate pe acest spectru, vor lupta pe el și câteva apariții de ultimă oră, printre ele:

  • o formațiune recent lansată de ultimul premier, Ion Chicu, cel care cu jumătate de an în urmă încă îi mai asigura PSRM-ului o guvernare socialistă și a demisionat abia când președinta Maia Sandu își începea mandatul;
  • la fel, de dreapta se declară formațiunea cu care va merge în fața alegătorilor Mariana Durleșteanu - cea pe care o propuneau socialiștii și aliații lor din ultimul parlament să devină următorul premier, după demisia lui Chicu, într-o încercare eșuată de evitare a scrutinului pe care președinta Sandu a reușit în final totuși să-l declanșeze;
  • și tot acolo vor încerca să adune sufragii o mulțime de alte formațiuni mici, de la cea a lui Ruslan Codreanu – care l-a substituit pe Dorin Chirtoacă la cârma capitalei după o scandaloasă și nelămurită până la capăt înlăturare pe vremea guvernării democrate - la cea a controversatului fost șef din poliție de pe timpul aceleiași guvernări, Gheorghe Cavcaliuc.

Mai mulți observatori de la Chișinău numesc, în general, „partide-spoiler” acest gen de formațiuni, iar unul dintre ei, analistul Victor Ciobanu, ne-a explicat și de ce:

„Spoileri cred că avem cu vârf și îndesat în această campanie - sunt partide care se lansează acuma, fiind practic novice pe piața electorală și care, nu știu cum, mizează într-o lună de zile să devină cunoscute, să capete notorietate.

Sondajele, de fapt, atestă exact ceea ce spun: avem vreo 17 pretendenți, până la sfârșitul campaniei - căci mai este un pic de timp – vom avea vreo 20 de partide care participă în scrutin, din care doar 3-4 deocamdată, conform sondajelor, sunt eligibile pentru parlament. Ceilalți cu siguranță doar vor face această figurație și atunci cum să le catalogăm dacă nu spoileri.

Bine, unele într-adevăr, cu o strategie politică, ar putea să participe cu rost la orice scrutin, dar eu vorbesc de partide minuscule, care practic nu se întrevăd între scrutine, dar apar doar înainte de alegeri. Toate aceste partide mici sunt sub un procent din preferințele electoratului, dar cumulate toate împreună, ar putea lua 10-15 procente din voturi, care vor fi risipite, iar după scrutin vor fi re-repartizate. De asta și se numesc spoileri – pentru că menirea lor e să rupă din pretendenții principali, cât de puțin nu ar fi, dar în sumă s-ar putea aduna multe procente și atunci suma aceasta de voturi dispersate ar putea fi decisivă. Și dacă pe dreapta ar putea trece doar PAS și, doar în anumite condiții, Platforma DA, restul voturilor s-ar duce pe stânga. Și atunci, când se repartizează voturile risipite, de ele vor beneficia în special partidele de stânga.”

Presa moldoveană a obținut și citat zilele trecute două cercetări sociologice - de ultimă oră, dar nepublicate - care ar fi calificat pentru accederea în parlament tocmai trei formațiuni de stânga și doar una de dreapta, în timp ce altele două - mai cu șanse ca altele pe același spectru de dreapta - s-ar afla totuși sub prag. O singură cercetare sociologică dată publicității înainte de startul actualei campanii a creditat cu șanse de accedere în legislativ și o a doua formațiune pro-europeană, fiind vorba despre cinci formațiuni cu șanse în general, iar cercetarea în cauză e cea a Institutului Republican Internațional. Tocmai la aceste date se referă analiști ca Victor Ciobanu atunci când își pun problema cine și cum poate profita, urmare a repartizării ulterioare de voturi de perdanți între învingători.

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG