Comisia pre-vetting a anunțat miercuri, 29 martie, că Tatiana Chiriac nu a promovat evaluarea integrității etice și financiare. Candidata are la dispoziție 48 de ore ca să decidă dacă permite sau nu comisiei să publice decizia cu privire la excluderea din cursa pentru posturile din CSM.
Tatiana Chiriac a activat ca judecătoare, la Călărași, din 1997 până în 2008. Din 2008 până în 2013, a fost avocată, și a revenit la Judecătoria Călărași în 2013, conducând timp de un an direcția de management a actelor procesuale și secția de cadre, iar din 2014 până în 2016 - secretariatul acestei instanțe.
Fiind audiată la 1 martie de comisia pre-vetting, Chiriac a fost întrebată despre activitatea firmei „Nuferi pe Lac”, pe care aceasta a fondat-o în 2020. Ea crește nuferi pe un canal de irigare din raionul Călărași, unde primește turiști. Membrii comisiei pre-vetting s-au interesat cum a ajuns Chiriac să crească nuferi într-o afacere privată pe un canal care este proprietate publică. Potrivit candidatei, canalul trece pe teritoriul unor terenuri agricole care au aparținut anterior socrilor ei, iar acum aparțin fiului ei.
La finalul audierilor, ea a mai informat comisia că este de două decenii președintă a organizației religioase Falun Dafa. În opinia Tatianei Chiriac, judecătorii trebuie ajutați să rămână oameni. „Sistemul judecătoresc din R. Moldova a pierdut contactul cu realitatea, cu umanitatea, cu empatia și cu justițiabilul”, a spus ex-judecătoarea.
Anterior, comisia pre-vetting i-a exclus din cursă pe avocații Valentin Caisîn și Angela Popil și pe profesorul universitar Ștefan Belecciu. Singurul candidat non-judecător care nu a primit încă un răspuns din partea comisiei este avocatul Alexandru Rotari.
Cei trei candidați din partea societății civile care au promovat pre-vetting-ul (Tatiana Ciaglic, Alexandru Postică și Ion Guzun) au fost audiați pe 27 martie în comisia juridică, numiri și imunități. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, ei vor fi numiți în funcții la ședința plenară din 30 martie.
„Din momentul adoptării hotărârii Parlamentului cu privire la numirea acestora, CSM va deveni funcțional chiar și în componență redusă”, a spus Grosu.
Pe 20 martie, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să formeze un CSM funcțional în decurs de 30 de zile, după ce a convocat Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu „situația excepțională în justiție”.
Conform legii, noul CSM trebuie să fie compus din 12 membri: șase judecători și șase non-judecători. Pe 3 aprilie intră în vigoare cererile de demisie din CSM depuse de judecătorii Anatolie Galben, Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru. Singurul judecător din CSM care nu și-a dat demisia este Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău.
Astfel, dacă va Parlamentul îi va numi pe cei trei non-judecători, după 3 aprilie în CSM vor fi patru membri.
Anterior, președinta comisiei juridice, deputata PAS Olesea Stamate, explicase că, pentru ca CSM să aibă cvorum, este nevoie de „două treimi din membrii efectiv în exercițiul funcției”.
Numirea membrilor CSM din rândul judecătorilor rămâne sub semnul întrebării. La Adunarea Generală din 17 martie judecătorii au decis să întrerupă ședința până la 28 aprilie. Unul dintre motivele amânării a fost că CSJ nu a reușit să examineze contestațiile candidaților care nu au trecut evaluarea integrității etice și financiare. Din 23 de magistrați care s-au înscris în concurs, au primit undă verde doar cinci. Toți ceilalți au contestat deciziile comisiei pre-vetting la CSJ.
