Linkuri accesibilitate

Ala Tocarciuc: Tratamentul cu plasmă este pentru pacienții care pot fi salvați înainte de a ajunge la o formă gravă de COVID


De la începutul pandemiei de COVID-19, în Republica Moldova au fost declarate vindecate peste 46 de mii de persoane. 1 060 dintre acestea au donat plasmă convalescentă, care conține anticorpi împotriva noului coronavirus, au donat pentru a-i ajuta și pe alții să învingă maladia. Vineri, ministerul sănătății care a anunțat cifra a făcut apel la persoanele vindecate să se „solidarizeze cu pacienții în stare gravă” și să continue să doneze plasmă „pentru a salva vieți”. Nu toți pot dona. Doar cei cu vârste între 18-60 ani și care nu au o serie de boli cronice: diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli ale ficatului și rinichilor. Și nici nu este limpede cât de eficientă este plasma.

Un interviu cu experta în sănătate, Ala Tocarciuc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:07 0:00
Link direct

Ala Tocarciuc este consultantă în domeniul medical, a lucrat în trecut pentru câteva companii farmaceutice internaționale, reprezentându-le în spațiul CSI. Am întrebat-o: cum este folosită plasma bolnavilor vindecați la tratarea pacienților actuali?

Ala Tocarciuc: „Plasma bolnavilor de COVID care deja s-au tratat conține anticorpi împotriva COVID-ului și acești anticorpi, de fapt, sunt instrumentul principal pentru tratament, nu plasma însăși; plasma este doar lichidul în care acești anticorpi rămân să trăiască. Plasma este folosită în mai multe țări și este folosită la pacienți care nu reușesc să dezvolte imunitate cu forțele proprii, ale organismului propriu. Deci, acestor bolnavi li se face transfuzie de anticorpi și, respectiv, procesul de însănătoșire se accelerează.”

Europa Liberă: S-au făcut studii despre eficiența acestui tip de tratament?

Ala Tocarciuc: „Cred că studii nu au fost făcute, au fost în luna august foarte mari dezbateri publice referitoare la folosirea plasmei, autorizarea folosirii plasmei cu anticorpi în tratamentul bolnavilor de COVID în Statele Unite și Agenția americană FDA chiar a emis un comunicat și o autorizare de utilizare temporară, urgentă a acestei plasme. Dar de unde a venit ideea folosirii plasmei la bolnavii cu COVID? Când a apărut COVID-ul ca și infecție, s-au pornit cercetări pe trei dimensiuni. Prima dimensiune sau direcție a fost elaborarea unui vaccin și vaccinul știți că are drept scop, după administrare, tot să genereze anticorpi în organismul uman. A doua dimensiune erau moleculele mici antivirale și a treia direcție sau dimensiune au fost anume anticorpii monoclonali, crescuți artificial. Toate cele trei direcții sunt în derulare, deci plasma conține anticorpi crescuți natural, în corpul unui om care a fost deja bolnav și acest concept de folosire a anticorpilor a și adus la aceea că noi folosim plasma oamenilor care au fost bolnavi și deja au crescut anticorpi, ca ei să se împartă cu acești anticorpi și cu alți bolnavi care încă nu-i au.”

Europa Liberă: Și s-a studiat măcar dacă acești anticorpi donați ajută bolnavii?

Ala Tocarciuc: „Acești anticorpi donați ar trebui să inactiveze virusul și să-l facă mai puțin agresiv în organismul recipientului. Deci nu avem date referitoare la cât de mult a fost studiat, este un concept clasic care a fost aplicat doar în cazul acestei infecții cu COVID. Studii clinice au să apară mai târziu, acum nu avem date sau un consens medical care ar zice că, da, uite, avem date și răspuns la...”

Europa Liberă: Da, este limpede. Ministerul Sănătății spune că, în perioada 13 aprilie – 15 octombrie, cei peste o mie de donatori au asigurat 3.612 doze de plasmă pentru pacienții cu forme grave și extrem de grave de COVID-19. Aș vrea să vă întreb, cât de semnificativ vi se pare acest număr de doze raportat la numărul pacienților în stare gravă, de pildă? Nu știu cum altfel am putea pune această informație în context, acest număr. Acum, de exemplu, există 834 de asemenea pacienți în stare gravă. Plasma le va fi administrată lor, cea pe care Ministerul Sănătății speră să o colecteze de la donatori de acum încolo. Cum se face, se face o doză per pacient?

Plasma se administrează cu scopul ca pacientul să nu ajungă în stare gravă

Ala Tocarciuc: „Eu aș vrea aici să atrag atenția că plasma se administrează cu scopul ca pacientul să nu ajungă în stare gravă, foarte gravă, pentru că deja când pacientul are complicații și a ajuns în stare foarte gravă, presupun că plasma asta lui puțin îi ajută. Deci, tratamentul este individualizat și este mai mult medicamentos și cred că aici trebuie să explicăm foarte corect că nu e vorba de acești 800 care deja sunt în formă gravă, dar este vorba de alte mii de pacienți pe care noi am putea să-i salvăm ca ei să nu ajungă la forma gravă.”

Europa Liberă: Nu există un medicament care să trateze la sigur bolnavii de COVID, se încearcă diferite căi. Dar ce preparate se folosesc pe moment și în ce măsură sunt disponibile în Republica Moldova, în afară de plasmă? S-a vorbit despre Remdesivir, despre Dexametazonă. Există medicamentele astea în Republica Moldova, le folosesc doctorii care luptă cu această infecție?

Ala Tocarciuc
Ala Tocarciuc

Ala Tocarciuc: „Aș vrea să zic că în lumea nu există încă un concept unificat cu privire la tratamentul COVID-ului și asta este determinat, în primul rând, de multitudinea de simptome și manifestări clinice care sunt la această boală. Pe de altă parte, noi nu avem medicamente aprobate pentru această boală, de aceea noi avem un protocol care la momentul actual reprezintă un fel de consens al specialiștilor din sănătate în țara noastră. Protocolul acesta presupune folosirea a diverse grupe de medicamente, inclusiv antivirale, ceea ce ați menționat și Dvs., inclusiv dexametazonă, inclusiv antibiotice și anticoagulante. Se pune un accent foarte mare pe anticoagulante; un tratament unificat pentru toți nu există, dar tratamentul este individualizat, în funcție de răspuns. Și din ceea ce cunosc eu, în instituții medicale există, în terapiile intensive sunt toate rezervele de medicamente. Poate situația e mai proastă în segmentul farmaceutic sau pentru cei care se tratează acasă, poate ei nu au acces la toate medicamentele, dar în spitale este tot ce trebuie.”

Europa Liberă: Credeți că apelul Ministerului Sănătății va găsi răspuns? Apelul la cei care au fost bolnavi de COVID, s-au însănătoșit și au anticorpi, credeți că apelul să doneze plasmă va găsi răspuns printre acești oameni, pentru că ei au trecut deja printr-o perioadă dificilă, cu cât mai valoroasă le este plasma și bogată în anticorpi, cu atât mai grea le-a fost, probabil, boala? Credeți că ei vor răspunde, vor merge să doneze?

Ala Tocarciuc: „Depinde de starea lor. Deci, motivarea acestor oameni depinde inclusiv de starea de sănătate a acestor oameni. Eu m-aș gândi cum să-i motivez și cum să-i ajut ca ei să treacă prin recuperare mai ușor și cred că da, pentru că, din punct de vedere uman, oamenii noștri încă mai rămân empatici și răspund la nevoile altor oameni.”

Europa Liberă: Ala Tocarciuc, consultantă în domeniul sănătății, al combaterii epidemiei. Vă mulțumim!

Vezi comentarii

Mai mult
XS
SM
MD
LG