Consiliul de integritate, structură care va alege președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate a aprobat recent proiectul de regulament pentru desfășurarea concursului. Documentul a fost trimis Ministerului Justiției pentru evaluare urmând să fie publicat în Monitorul Oficial. Mai mulți reprezentanți ai societății civile consideră însă că în varianta de acum, criteriile de evaluare sunt neclare, indicatorii lasă loc de interpretare și nu este specificată modalitatea în care se va interacționa cu societatea civilă. Aceste aspecte au fost puse în discuție la o nouă ședință a Consiliului de Integritate.
După ce și-a completat rândurile cu membrii desemnați de Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliului Procurorilor, Congresul Autorităților Locale, Guvern și societate civilă, consiliul s-a întrunit într-o primă ședință la începutul acestui an, urmând ca timp de două luni să înceapă procedura de alegere a conducerii ANI. Mai multe organizații neguvernamentale care au urmărit procesul notează că regulamentul aprobat cu întârziere și care mai așteaptă încă acceptul Ministerului Justiției are prevederi confuze și ar încuraja o percepție subiectivă din partea membrilor comisiei.
Ion Guzun, director de programe la Centrul de Resurse Juridice spune că organizația pe care o reprezintă, împreună cu alte două asociații obștești au propus consiliului să rescrie documentul, ținând cont și de propunerile societății civile.
Regulamentul a fost însă expediat ministerului justiției fără modificările cerute și spune Igor Guzun, criteriile pentru proba scrisă și verbală sunt abstracte și insuficient detaliate pentru a aprecia just candidatul:
„Regret că anume majoritatea din reprezentanții societății civile care fac parte din consiliul de integritate au admis ca să fie aprobate niște criterii sterile, în măsura în care să nu putem să evaluăm candidații la funcția de președinte și de vicepreședinte. Ați neglijat sau nu v-ați expus conform legii transparenței decizionale de ce nu ați acceptat formulările expuse de noi sau ați respins ideea de a nu motiva fiecare criteriu sau evaluarea pe care ați avut-o.”
În replică, Sergiu Ostaf, reprezentantul Parlamentului în cadrul Consiliului de Integritate a precizat că deși regulamentul nu mai poate fi schimbat, există o soluție pentru a îmbunătăți mecanismul de evaluare:
„E posibil de făcut un ghid pe fiecare indicator: ce înseamnă un punct, ce înseamnă două puncte, ce înseamnă trei puncte, ce înseamnă cinci puncte. Consiliul a gândit un proces în care vom fi implicați pentru a detalia și aici societatea civilă este relevantă să vină și să spune că uite, noi aceste cinci puncte le-am vedea în felul următor. Un punct-atunci când persoana a avut experiență, două-atunci când a avut experiență și a demonstrat-o, trei puncte, de exemplu, a demonstrat-o și este apreciată pozitiv de toată lumea și cinci puncte- în general este văzută această instituție ca una performantă în experiența persoanei.”
La proba de interviu bunăoară, unul dintre indicatori se referă la managementul instituțional. Reprezentanții societății civile se întreabă cum ar putea fi exclus subiectivismul dacă criteriul de evaluare sună în felul următor - asumarea responsabilității și răspunderii pentru prioritățile propuse.
Un alt criteriu, pe care experții îl consideră restrictiv, dar pentru care se pot da până la 8 puncte este experiența în gestionarea financiară.
Vicedirectoarea Centrului pentru Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin spune că experții din mediul neguvernamental așteaptă argumente din partea consiliului, care nu a reacționat la propuneri și nici la obiecții.
În opinia sa, Consiliul de Integritate întârzie să-și pună la punct cadrul de funcționare și în consecință, este tergiversat și procesul de alegere a conducerii ANI și de funcționare a instituției:
„Trebuia inițial să fie regulamentul privind organizarea activității Consiliului de integritate, apoi concursul - președinte, vicepreședinte, apoi concursul pentru inspectorii de integritate, colegiul disciplinar, normele interne și de etică în cadrul ANI-ului, însă nu fără a ignora un aspect foarte important - cadrul legal, actualmente, care ține de declararea și controlul averii, intereselor personale, incompatibilităților și restricțiilor este unul foarte și foarte deficitar.”
Consiliul de Integritate urmează să mai aprobe strategia și planul de activitate a Autorității Naționale de Integritate. Iar în acest proces, crede Mariana Kalughin, membrii consiliului ar trebui să țină cont de rezultatele modeste obținute de Comisia de integritate până în august 2015, or, raportul de activitate al instituției arată că mai mult de jumătate de controale au fost clasate, iar altele au fost transferate dintr-un an în altul, în lipsa unui termen fix în limitele căruia trebuie efectuată o verificare.
