Prim-ministra Maia Sandu a criticat aspru Consiliul Superior al Procurorilor pentru decizia neașteptată de a grăbi concursul de selectare a unui nou procuror general – concursul a fost anunțat astăzi iar data limită de înscriere a candidaților este 10 septembrie. Marginalizat recent de către parlament la selectarea lui Dumitru Robu ca procuror general interimar, consiliul procurorilor reamintește prin decizia de astăzi că și-a păstrat cuvântul decisiv la alegerea procurorului general deplin. Prim-ministra Sandu spune că nu poate fi organizat concursul după metodele vechi, procedurile trebuie reformate radical, ca sistemul să fie curățat de oameni corupți și obedienți politic. Dar cât de mult poate interveni șefa guvernului în acest proces, pentru a nu încălca independența justiției?
Declaraţia din scurtul briefing neanunţat al prim-ministrei, ţinut la scurt timp după ce Consiliul Superior al Procurorilor a decis să dea startul concursului pentru noul procuror general, pare să fi fost un mesaj adresat atât acestui consiliu, cât şi partenerilor săi socialişti din coaliţia parlamentară.
„Guvernul răspunde în faţa cetăţenilor şi îşi asumă responsabilităţi enorme. Cetăţenii cer de la guvern realizări…”, a spus ea şi a continuat:
„De aceea, guvernul va avea un cuvânt greu de spus în curăţarea sistemului şi alegerea unui nou procuror general.”
Intenţia Maiei Sandu, aşa cum a fost ea enunţată astăzi, e crearea de urgenţă în cadrul executivului a unui birou de luptă cu corupţia şi reforma justiţiei - o structură despre care, de altfel, ea vorbise imediat ce devenise premier, însă nu e limpede de ce nu a creat-o până acum. Maia Sandu ar avea, se pare, de gând să se prevaleze de expertiza acelui birou, în care vrea să invite şi experţi din străinătate, pentru a lua decizii pe justiţie, inclusiv probabil pentru a determina organizarea unui concurs extern pentru selectarea noului procuror general, nu aşa cum prevede legislaţia actuală, adică în interiorul Consiliului Procurorilor, pe care Sandu îl crede aservit în continuare oligarhului Vlad Plahotniuc.
Timpul a expirat, ajunge...
„Se pare că CSP aşa şi nu a înţeles că perioada în care puteau numi în calitate de procurori personaje corupte precum Harunjen, Popa sau Beţişor a trecut. Timpul a expirat, ajunge, sistemul trebuie curăţat din exterior”, a mai spus azi premierul.
Majoritatea parlamentară, pe care blocul ACUM, al cărei premier este Sandu, a creat-o cu socialiştii în urmă cu două luni are, însă, suficiente voturi ca să fi modificat această legislaţie, mai ales că nişte amendamente de acest fel, ce prevedeau diluarea acelui consiliu cu experţi din afara procuraturii, au şi fost votate în primă lectură la una din primele şedinţe ale noului legislativ. Ulterior, ACUM şi socialiştii nici nu au avansat cu proiectului, nici nu au spus clar că îl abandonează. Ceea ce au făcut, în schimb, e că au mers pe soluţia temporară a unui procuror interimar. Problema selectării procurorului cu depline puteri a fost amânată astfel cu cel puţin trei luni.
Ştefan Gligor, expert în politici publice, crede că explicaţia acestei amânări ţine de relaţiile dintre cele două poluri ale coaliţiei de guvernare:
„Mi s-a părut că între ACUM şi socialişti a existat o neînţelegere vădită cu privire la viitorul procuror general şi au inventat, ca soluţie de compromis, pentru a ieşi din impas, formula interimatului. În realitate, acest procuror interimar are toate şansele să devină mai permanent decât crede multă lume, dacă va furniza rezultatele şi procesele la care se aşteaptă societatea.”
În general, Ştefan Gligor găseşte total greşiţi paşii întreprinşi până acum în raport cu curăţenia din justiţie ai noii majorităţi şi iată de ce:
„Era absolut logic că acest sistem construit de Plahotniuc e lipsit de orice legitimitate. Şi ei au mers absolut corect pornind cu acea declaraţie privind caracterul captiv al statului. După care au crezut că se poate schimba sistemul din interior şi au apărut aceste mesaje şi apeluri ca să se cureţe singuri pe ei.
A fost o pierdere de timp, cauzată de o proastă înţelegere a gravităţii situaţiei...
Asta a fost o pierdere de timp, cauzată de o proastă înţelegere a gravităţii situaţiei în justiţie de către majoritatea parlamentară. Ei s-au rugat 30 de zile de Harunjen să plece şi, pe lângă faptul că s-a comis nu prejudiciu considerabil anchetelor, sunt sigur că au dispărut probe şi va fi nevoie de un audit, a fost şi un proces absolut umilitor, pentru că Harunjen reprezenta PD în această funcţie. După care au întins foarte mult lăsând acest consiliu al procurorilor să funcţioneze, chiar dacă afilierea faţă de PD este vădită.”
Ce va face acum Maia Sandu? Expertul Ştefan Gligor crede că ceea ce ar fi trebuit să facă de la bun început:
„Ar putea să vină cu o iniţiativă de modificare a legii, prin care să dispună o nouă modalitate de numire a procurorului general şi să constituie de la zero Consiliul Superior al Procurorilor. Este atât de clar ce e nevoie de făcut - de revocat 6 membri aleşi de Adunarea Generală a procurorilor şi pe cei 3 - profesori titulari de drept, de constituit noul consiliu prin alegeri noi, libere – adică de pornit cu dreptul şi nu de mers cu jumătăţi de măsură şi rugăminţi jalnice, în opinia mea, faţă de aceste instituţii aservite lui Vlad Plahotniuc. Pentru că s-a pierdut capital politic şi s-a creat impresia că noua coaliţie nu se pricepe la măsuri proporţionale cu problemele din justiţie.”
Din partea oponenţilor democraţi, majoritatea parlamentară se confruntă cu acuzaţia că, dimpotrivă, intervine brutal în justiţie şi că demolează ceea ce democraţii cred că ar fi reuşit să construiască în privinţa independenţei instituţiilor. În cel mai proaspăt comentariu public, fostul speaker democrat, Andrian Candu, a reacţionat la ştirea că ar figura printre foştii demnitari cercetaţi în dosarul uzurpării, avertizând procurorii că ei, nu Năstase, sunt cei care vor purta răspundere pentru ceea ce Candu numeşte „o răzbunare” şi o „intimidare”, ce ar avea drept scop să ducă la moartea PD-ului.
