Linkuri accesibilitate

Lungul drum spre reformarea justiției


Șefa cabinetului de la Chișinău, Maia Sandu, a solicitat astăzi demisia conducerii Institutului Național al Justiției (INJ). În opinia ei, această instituție „nu și-ar fi atins scopul”, pentru că atât activitatea judecătorilor, cât și a procurorilor moldoveni, ar fi „sub orice standarde”, mai mult chiar, în această instituție ar activa persoane cu probleme de integritate. Despre etapa actuală în lungul drum spre reformarea justiției, promisă de guvernul de la Chișinău spune mai multe Liliana Barbăroșie.

Lungul drum spre reformarea justiției
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:25 0:00
Link direct

Din momentul în care a ajuns premier, Maia Sandu s-a adresat de mai multe ori justiţiei cerându-i să se schimbe şi să scape de corupţi. De această dată, mesajul prim-ministrului e că, din răspunsurile ce au urmat, ar fi realizat că a sperat în van că se va găsi voinţă de schimbare, măcar parțială, în interiorul sistemului:

Maia Sandu
Maia Sandu

„Este clar că nici în Procuratură, nici în sistemul judecătoresc nu există o masă critică de oameni care să vrea să curețe sistemul”, a constatat astăzi Maia Sandu.

„Au trecut douăzeci și trei de zile … a fost mai mult decât suficient ca să înțelegem un lucru foarte grav – procurorii existenți nu au de gând să-și facă datoria”, a mai spus premierul, la aproape o lună de când s-a adresat procurorilor cerându-le să se desolidarizeze de şeful lor, acum deja fostul Procuror General, Eduard Harunjen, şi să înceapă să curme ilegalităţile.

Instituţia care a intrat astăzi nemijlocit în vizorul premierului e Institutul Naţional de Justiţie (INJ), o verigă-cheie în procesul de instruire a cadrelor din justiţie şi aproape singura care deschide poartă către funcţia de judecător sau procuror.

„Cum putem avea justiție integră când chiar institutul îi învață pe viitorii judecători și procurori cu normalitatea fenomenului de corupție?”, a întrebat Maia Sandu.

Demisia imediată a conducerii INJ...

Criticile premierului par să vizeze şi planul extrem de subţire de admitere anunţat de acest institut pentru noul an de studii, fapt ce ar arăta că INJ nu ar fi înţeles, măcar în ceasul al doisprezecelea, cât de mare este nevoia de cadre noi pentru o justiţie ce trebuie să se reformeze din temelii.

„Solicit demisia imediată a conducerii Institutului Național al Justiției”, a cerut Maia Sandu.

Democraţii insistă că acest gen de mesaje sunt de fapt presiuni şi ingerinţe în treburile justiţiei. O parte a societăţii civile crede, însă, că sunt apeluri absolut necesare, într-un stat declarat chiar de legislativul său drept „capturat” şi în care instituţiile trebuie readuse la starea normală. De această părere este, bunăoară, Nadejda Hriptievschi, experta Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău:

Nadejda Hriptievschi
Nadejda Hriptievschi

​„Atunci când un parlament declară capturarea statului şi procuratura – arma principală de capturare, ar fi cel puţin ipocrit din partea parlamentului să spună: ştiţi, dar noi lăsăm totul aceloraşi oameni să aleagă cum au ales în 2016!”

Contextul e că Consiliul Superior al Procurorilor s-a eschivat, săptămâna trecută, de la numirea unui procuror interimar în locul lui Igor Popa plasat de presă în rândul „torţionarilor” din timpul revoltei tinerilor din aprilie 2009.

Preşedintele Igor Dodon a cerut legislativului să numească el un interimar, până miercuri, 31 iulie, lucru ce nici nu arată bine, dar nici măcar nu soluţionează problema schimbării definitive la conducerea Procuraturii Generale, care va trebui să fie urmată de o intervenţie la nivelul structurii Consiliului Procurorilor şi un concurs de desemnare a Procurorului General.

În plus, procuraturii sub conducerea interimarului lăsat înainte de demisie de Harunjen, i se poate reproşa deja mai multe lucruri, cel mai important fiind refuzul de a porni o urmărire penală pe faptul „tentativei de uzurpare a puterii în stat” la început de iunie, când socialiştii şi Blocul ACUM deciseseră să se unească pentru debarcarea vechii puteri democrate, acuzată de aceste forțe politice de capturarea şi oligarhizarea statului.

Un fost ministru al justiţiei, Alexandru Tănase, crede că prin aceste, dar şi alte semne, justiţia moldoveană demonstrează un singur lucru - că nu este capabilă să se reformeze:

Alexandru Tănase
Alexandru Tănase

„Există sisteme şi instituţii care sunt reformabile şi sunt sisteme nereformabile. În cazul justiţiei moldoveneşti, eu nu cred că ea poate fi reformată. Eu cred că soluţia ar fi un angajament național între toate forţele politice pentru edificarea unui sistem juridic din temelii. Încercarea de a botoxa acest sistem nu va aduce la nici un rezultat”.

Dincolo de dilema metodei cât mai potrivite de intervenţie în justiţie, mai e discutată în aceste zile la Chişinău problema prezenţei sau absenţei voinţei politice adevărate la toate componentele coaliţiei pentru schimbarea din acest domeniu cheie ce s-a împotrivit tuturor reformelor. Mai întâi, a dat de gândit refuzul socialiştilor de a accepta ideea Blocului ACUM legată de nevoia unui procuror european, iar săptămâna trecută, tot socialiştilor li s-a atribuit, doar la nivel de speculaţii, felul cum a decurs concursul pentru funcţiile de judecători ai Curţii Constituţionale, castigat în comisia parlamentară de profil de două persoane identificate cu vechile autorităţi, în detrimentul unei magistrate pe care socialiştii au criticat-o înainte de concurs, ea fiind însă judecătoarea care i-a dat dreptate fostei opoziții care voia să țină un referendum neagreat de PD.

„Cred că este timpul ca PAS și PPDA să iasă în fața oamenilor și să ne spună sincer - pe domeniul justiției există majoritate parlamentară ACUM-PSRM?”, a comentat la temă, pe Facebook, o jurnalistă specializată pe justiţie, Mariana Raţă.

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG