Europarlamentarele 2024 sunt primele alegeri pentru Parlamentul European de la obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE de către R. Moldova. Zeci de mii de moldoveni au deja cetățenia UE, preponderent a României, și vor putea alege viitorii europarlamentari alături de alegătorii din toate celelalte state membre.
Moldovenii cu cetățenie română pot vota pe 9 iunie la cele peste 900 de secții de votare deschise de România în diaspora, inclusiv 52 în R. Moldova. Însă votul moldovenilor cu cetățenia UE contează nu doar pentru componența viitorului Parlament European, ci poate influența și parcursul european al R. Moldova, au spus Europei Libere europarlamentarii români din diferite partide.
O prezență semnificativă la alegeri va ajuta R. Moldova la Bruxelles
Europarlamentarul Siegfried Mureșan crede că europarlamentarele din acest an „sunt prima și cea mai bună oportunitate” pentru ca moldovenii cu dublă cetățenie să arate întregii Uniuni Europene că-și doresc integrarea. „Este bine pentru integrarea europeană a R. Moldova ca prezența la vot să fie cât mai mare duminică”, a spus Mureșan Europei Libere.
În România, Mureșean este membru al Partidului Național Liberal (PNL), aflat în alianță la guvernare cu Partidul Social Democrat (PSD), iar la nivel european reprezintă Partidul Popular European. La Bruxelles, Mureșan conduce Delegația la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, organism al cărui scop este de a contribui la consolidarea relației dintre UE și R. Moldova.
Mureșan a explicat că, dacă pe 9 iunie vor vota mulți alegători moldoveni, atunci susținătorilor Moldovei din Parlamentul European (PE) le va fi mai ușor să convingă parteneri europeni să mobilizeze rapid sprijin pentru R. Moldova.
„Vom putea să accelerăm și mai mult procesul de integrare europeană, căci vom spune în discuțiile cu oficiali europeni: iată, oamenilor din R. Moldova le pasă de mersul UE și au ieșit la vot”, a mai spus Mureșan.
Contează pe cine alegem pentru că nu toți sunt interesați de soarta Moldovei
Europarlamentara Ramona Strugariu crede că alegerile din 9 iunie sunt „cruciale” pentru R. Moldova. Strugariu a spus Europei Libere că de rezultatul lor depinde dacă va exista o agendă fermă pentru aderarea R. Moldova la UE sau dacă în Parlamentul European vor accede eurosceptici și „neprieteni” ai proiectului de extindere al UE.
Ramona Strugariu este vicepreședinta comisiei prezidate de Mureșan, deși cei doi europarlamentari fac parte din partide diferite. În România, Strugariu este membră Reper, iar la nivelul european face parte din grupul Renew Europe.
Europarlamentara a explicat că este important ca cetățenii români din R. Moldova să trimită în PE oameni pro-europeni din România, care au „un interes direct să susțină R. Moldova” și să lupte și pentru finanțările și capacitatea tehnică de care are nevoie R. Moldova în parcursul său european.
Strugariu a avertizat că nu toate statele membre ale UE sunt „în egală măsură interesate” de negocierile Moldovei cu UE. Ba dimpotrivă, spune ea, există unele state membre care sunt „mult mai rezervate” și mai puțin interesate de soarta Moldovei și Ucrainei, o aluzie la state precum Ungaria premierului Victor Orban.
„Este un echilibru politic foarte fragil și este foarte important să avem acele echipe în PE care să se bată în continuare pentru Moldova. Urmează niște ani complicați”, a spus Strugariu.
- Privește „Pe Agendă” cu Ramona Strugariu: Cât de unită este acum UE în privința deschiderii negocierilor pentru Ucraina și R. Moldova?
Europarlamentara speră că un număr cât mai mare de moldoveni cu cetățenia română vor merge la vot atât la europarlamentarele, cât și la referendumul moldovean din octombrie pentru a transmite „același mesaj puternic că oamenii din R. Moldova vor în Europa (...). Când se duc la alegerile europarlamentare și când se duc la referendum, moldovenii spun același lucru: că-și doresc să fie în UE”.
Votul poate spulbera mitul cetățeniei luate din interes
Pe lângă importanța primelor europarlamentare de după obținerea de către Moldova a statutului de țară-candidat la aderare, europarlamentarul Eugen Tomac a remarcat faptul că aceste alegeri sunt o ocazie în care moldovenii cu cetățenie română să demonstreze că sunt „atașați de proiectul european” și astfel „să spulbere mitul că moldovenii au obținut cetățenia română doar pentru a avea beneficii”.
Tomac conduce astăzi Partidul Mișcarea Populară (PMP), fondat de fostul președinte român, Traian Băsescu. La nivel european, la fel ca și PNL, PMP-ul este afiliat popularilor europeni, însă cele două partide sunt rivale în România, inclusiv în aceste alegeri, unde partidul lui Tomac reprezintă Alianța Dreapta Unită, alături de Uniunea Salvați România și Forța Dreptei.
Europarlamentarul a mai spus Europei Libere că, din punct de vedere politic, o prezență mare la vot la alegerile europarlamentare ar ajuta R. Moldova pentru că „leadership-ul UE știe că jumătate din cetățenii R. Moldova sunt deja cetățeni ai UE”.
- Te-ar putea interesa și: România: Liderul AUR, George Simion și candidatul Silvestru Șoșoacă, vizați într-un dosar de fraudă electorală
Tomac a îndemnat alegătorii moldoveni să-și selecteze atent favoriții pentru că și pe scena politică românească au apărut partide care promovează mesaje identice cu cele ale Kremlinului. Tomac nu a dat nume, dar două partide românești de extremă dreapta, S.O.S. România, condus de senatoarea Diana Șoșoacă și partidul AUR a lui George Simion căruia i-a fost interzisă intrarea în R. Moldova, sunt suspectate de legături cu Rusia.
Ce cred puterea și opoziția din R. Moldova despre europarlamentarele
Politicienii din Chișinău descriu alegerile europarlamentare în cuvinte mai temperate în comparație cu colegii lor de la Bruxelles.
Deputatul Lilian Carp, care a fost candidatul partidului de guvernământ la funcția de primar al municipiului Chișinău în noiembrie 2023, crede că alegerile europarlamentare sunt „un exercițiu” spre care R. Moldova va ajunge „atunci când va fi membră a UE”.
Europarlamentarele vor arăta cât sunt de uniți moldovenii în opțiunea pro-UE
Până atunci, actualele europarlamentare sunt, pentru deputatul PAS, „o oportunitate de a participa într-un scrutin european”. Potrivit lui, o prezență mai mare va demonstra dorința moldovenilor cu dublă cetățenie de a delega europarlamentari „care să ne reprezinte interesele” și care vor ajuta R. Moldova în procesul de integrare europeană.
Ion Sula, șeful Partidului Social Democrat European – unul dintre cele mai mari partide pro-europene de opoziție – consideră că alegerile europarlamentare sunt „foarte importante” pentru a demonstra „cât sunt de uniți” moldovenii în ceea ce ține de viitorul european al țării.
Principala formațiune de opoziție, Partidul Socialiștilor, este unul dintre puținele partide mari din R. Moldova care nu susține niciun candidat la alegerile europarlamentare. Deputatul socialist Grigore Novac a spus Europei Libere că europarlamentarele sunt pur și simplu „un exercițiu firesc, care are loc periodic”. Deputatul spune că „este firesc” să nu existe o implicare a PSRM-ului în campania electorală pentru că acest scrutin reprezintă „treburile interne de organizare” a Uniunii Europene.
- Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul
Potrivit lui Novac, strategia politică a socialiștilor nu poate fi influențată de aceste alegeri. El a precizat că o eventuală prezență mare la europarlamentare nu are o legătură cu simpatia față de aderarea la UE pentru că cei cu dublă cetățenie au favoriții săi pe care îi vor vota.
Europarlamentarele nu vor influența referendumul
Europa Liberă a întrebat politicienii de pe ambele maluri ale Prutului dacă văd o eventuală legătură între europarlamentarele din 9 iunie și referendumul din 20 octombrie, când alegătorii moldoveni vor fi chemați la urne să spună dacă sprijină sau nu aderarea țării lor la UE.
Toți interlocutorii au spus că cele două exerciții electorale nu pot fi corelate, iar rezultatele și prezența la europarlamentare nu vor influența climatul politic din R. Moldova.
Cu toate acestea, „o rată de participare mare va ajuta autoritățile din R. Moldova și susținătorii acesteia din PE să obțină cât mai mult sprijin pentru R. Moldova și cât mai rapid”, a explicat Siegfried Mureșan.
Lilian Carp a atras atenția că foarte mulți cetățeni ai R. Moldova cu dublă cetățenie se află în afara țării. Potrivit lui, doar 26% din cei care au obținut cetățenia română se află în R. Moldova. În cuvintele lui, este vorba despre aproximativ 160.000-200.000 de oameni.
Așteptări mari de la alegeri, după o campanie electorală modestă
Discursurile politicienilor despre importanța europarlamentarelor din 9 iunie vin pe fundalul unei campanii electorale puțin vizibile la Chișinău. Partidele românești și-au intensificat activitatea abia în ultimele săptămâni, înainte de alegeri, predicând corului în câteva conferințe de presă și întâlniri restrânse cu alegătorii.
Europarlamentarii cu care a vorbit Europa Liberă au subliniat că sunt îngrijorați de gradul mic de informare a moldovenilor privind alegerile europarlamentare care, de altfel, sunt organizate nu de autoritățile de la Chișinău, ci de UE, și România în special.
„Nu știu câtă lume e conștientă că sunt alegeri europarlamentare pe 9 iunie. Despre faptul că ele există, despre faptul că au loc acum și moldovenii pot și au dreptul să voteze”, a spus Ramona Strugariu.
Cu toate acestea, în premieră, statul român a organizat în stânga Prutului 52 de secții de votare pentru moldovenii cu cetățenie română.
Ambasada României la Chișinău a spus că 28 de secții de votare vor fi deschise în centrul țării (inclusiv 13 secții în Chișinău), 17 secții - în zona de nord și 7 secții - în sudul R. Moldova.
Vor putea participa la europarlamentare și moldovenii care au cetățenia altei țări membre a UE, dar nicio altă țară nu deschide mai mult de o secție de votare în R. Moldova, de regulă, la ambasadă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
