Linkuri accesibilitate

Alegerile europarlamentare în Republica Moldova


La o secție de votare în Moldova

O sinteză politică săptămînală.

Sărbătorile pascale inaugurează un timp al reculegerii, un interval suspendat în care agitația politică de la Chișinău, tatonările și negocierile contradictorii, enervante, legate de conturarea unei majorități parlamentare cedează locul altor teme. Una dintre acestea sunt alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru 26 mai 2019, alegeri care se vor desfășura și în Republica Moldova. Partidele din România și-au început campania electorală în stânga Prutului, unele chiar incluzând candidați basarabeni pe listele lor.

Sunt mai multe voturi de câștigat în Basarabia, după cum au demonstrat și celelalte alegeri românești – pentru Parlamentul și Președinția de la București –, așa încât o bună campanie la Chișinău, cu mesaje inteligente, percutante, promovate de candidați credibili, îți poate completa fericit, salvator chiar, zestrea electorală.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) al lui Traian Băsescu – fostul președinte român fiind, așa cum se știe, și președintele de onoare al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova –, s-a lansat printre primii în campanie.

PMP, care militează deschis pentru Unirea României cu Republica Moldova, îl are în lista pentru europarlamentare, alături de Traian Băsescu (probabil politicianul român cel mai popular între Prut și Nistru), pe basarabeanul Eugen Tomac, apreciat pentru activitatea sa consistentă privind apropierea celor două state românești, pentru inițiativele legate de simplificarea procedurilor de redobândire a cetățeniei române.

O altă formațiune politică importantă de la București, Partidul Național Liberal, și-a avut lansarea acum două săptămâni în incinta Sălii cu Orgă din Chișinău, un eveniment la care au participat și liderii Opoziției proeuropene moldovene, Maia Sandu și Andrei Năstase.

În lista electorală a PNL pentru europarlamentare se află o vedetă media de la București, Rareș Bogdan, cunoscut și în stânga Prutului, dar și Siegfried Mureșan, care s-a remarcat în fostul Parlament European prin pledoarii în favoarea unor proiecte și finanțări generoase pentru Republica Moldova și prin energice luări de atitudine pe marginea derapajelor autoritariste ale puterii de la Chișinău.

Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu

Primul lucru pe care îl vom cere noului Parlament de la Strasbourg, declara domnul Mureșan cu ocazia lansării, este o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova.

Celălalt actor politic cu greutate al opoziției din România, mai exact o alianță de partide bine cotată pentru europarlamentare, este USR PLUS, având-o pe listă pe economista Daniela Șerban, originară din Republica Moldova. Printre figurile proeminente ale acestei alianțe, politicieni care vor candida pe 26 mai, se numără și deputatul Cristian Ghinea, provenit din societatea civilă, autor al unor studii substanțiale despre politicile Bucureștiului față de Chișinău. În oferta sa electorală el notează că un obiectiv major al USR PLUS va fi susținerea parcursului european al Moldovei – „relația cu Republica Moldova fiind esențială pentru noi, întrucât o parte a națiunii române trăiește în afara Uniunii Europene”.

Este de așteptat ca și Partidul Social Democrat de la putere din România să aibă în Republica Moldova o campanie pentru europarlamentarele din 26 mai, mai ales că PSD se află într-un parteneriat strâns cu Partidul Democrat de la Chișinău, o relație care a funcționat și la alegerile românești anterioare desfășurate între Prut și Nistru.

Cu șanse mari să devină europarlamentar, potrivit unor specialiști și unor sondaje de opinie, este creditat Iurie Leancă, aflat pe un loc eligibil pe lista partidului „Pro România” al lui Victor Ponta. Pe cei doi politicieni îi leagă o veche prietenie, de pe când conduceau guvernele de la Chișinău și de la București, iar aceste relații s-au păstrat, s-au consolidat chiar și după ce ei n-au mai fost prim-miniștri.

Un aspirant la un loc în Parlamentul European este George Simion, care candidează independent. Președintele Platformei Acțiunea 2012 are o biografie spectaculoasă de disident interzis la frontieră – activitățile sale unioniste au deranjat regimul de la Chișinău –, motiv pentru care George Simion nu își poate face campanie în Basarabia. Însă acest consemn abuziv nu credem că-i va descuraja pe votanții săi.

Este cumva nefiresc să vorbim despre alegeri europarlamentare în Republica Moldova fără a evoca relația instituțională a acestui stat cu Bruxellesul. Deși a semnat Acordul de Asociere, iar cetățenii săi beneficiază, de cinci ani deja, de călătorii fără vize în spațiul comunitar, Republica Moldova nu poate spera la reluarea finanțării europene, nemaivorbind de un orizont de integrare, atâta timp cât practicile antidemocratice ale regimului de la Chișinău persistă.

Este cumva nefiresc să vorbim despre alegeri europarlamentare în R. Moldova...

Configurația politică rezultată în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, din păcate, nu sugerează deloc ideea că relația noastră cu Lumea liberă se va concretiza și altfel decât votând europarlamentari români, care-și propun ca vocea și aspirațiile cetățenilor moldoveni să fie auzite în Uniunea Europeană.

Pe 26 mai se mizează pe o bună mobilizare a electoratului. În Republica Moldova vor fi deschise 36 de secții de vot, între care 12 la Chișinău, așa încât basarabenii cu cetățenie română vor putea să-și manifeste opțiunile politice fără mari eforturi de deplasare.

Dincolo de implicațiile practice, alegerile pentru Parlamentul European au o certă semnificație morală și de statut social pentru moldovenii cu cetățenie română – aspect foarte vizibil la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, când mii de basarabeni au așteptat ore în șir să voteze, înfruntând frigul și oboseala. Erau foarte hotărâți. N-au cedat, n-au plecat, și-au zis că dacă pleacă – și aveau destule scuze pentru asta: organizarea defectuoasă a alegerilor (din fericire, ulterior, la alte scrutine, lucrurile s-au remediat) –, speranțele, convingerile lor de-o viață nu vor mai avea nicio valoare; dacă pleacă revendicările lor își vor pierde orice justificare. O țară și o democrație se clădește cu oameni care nu renunță.

„Nu suntem doar niște bieți plătitori de impozite pe care voi, guvernanții moldoveni, ne puteți jefui și batjocori cum vă convine, vor spune basarabenii care vor vota pe 26 mai. Suntem cetățeni europeni!” Acest pandant, oarecum dramatic, patetic, al europarlamentarelor în Republica Moldova, ar trebui să-l aibă în vedere oamenii politici români care își vor face aici campanie electorală, să nu uite că vor reprezenta niște conaționali de-ai lor mult mai năpăstuiți de soartă.

A vota în alegerile europene pentru românii din stânga Prutului înseamnă până la urmă o evadare din „zona gri” la care acest stat a fost condamnat de garniturile prădătoare succedate la putere din 1991 și până azi. O evadare, deocamdată simbolică, ce ar putea pregăti o schimbare de realitate în Republica Moldova.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG