Linkuri accesibilitate

Alexandru Jizdan (PD): „Astăzi Curtea Constituțională se transformă într-un comisariat de poliție”


Cazul judecătorului ucrainean, răpit de la Chișinău, pune serioase semne de întrebare privind securitatea națională, este de părere Alexadrul Jizdan, fost Ministru de Interne.

Împrejurările și implicațiile dispariției judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus, răpit – cum arată aparențele – pe teritoriul Republicii Moldova și trecut peste frontieră, modul în care poate fi sau trebuie să fie tratat un asemenea caz, dar și cel al profesorilor turci predați autorităților de la Ankara, teme dintr-un un mai amplu interviu cu un fost ministru de Interne, deputatul PDM Alexandru Jizdan.

Alexandru Jizdan: În acest Parlament sunt prea multe persoane care nu-și merită locul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:57:51 0:00

Europa Liberă: Să începem această discuție pornind de la cazul cel mai mediatizat acum în societatea moldavă, și nu numai, chiar și peste hotare, răpirea acestui cetățean ucrainean. Am aflat de la autoritățile de la Kiev că instituțiile statului nu au fost implicate în această operațiune. E un răspuns care duce către un alt răspuns mai concret?

Alexandru Jizdan: „Este o reacție a instituțiilor statului care niciodată nu vor recunoaște că sunt implicate în astfel de crime, fiindcă s-a produs o crimă, a fost răpită o persoană. Lucrurile ar trebui să devină clare din gura autorităților noastre, nu din spusele autorităților ucrainene. Organele de aplicare a legii ar trebui să vină zilnic cu informație suplimentară și ar trebui să nu depindem de dispoziția lor, ar trebui să fie un protocol, o obligație a instituțiilor statului să ne spună ce s-a întâmplat, fiindcă în funcție de ce o să ne spună ei, oamenii vor reacționa la acest lucru, se vor simți în siguranță sau nu în siguranță. E un lucru absolut grav pentru țara noastră și eu intuiam că o să discutăm acest subiect și mă întrebam: ar fi posibil acest lucru în Statele Unite sau ar fi posibil într-o țară europeană, în România, să treci frontiera de stat, care, dacă vreți, este o ușă de intrare cu un om furat din acest stat? Eu cred că în multe țări acest lucru este imposibil, deoarece ai hotar, există securitate, funcționează tot.”

Europa Liberă: Eu am înțeles de la premierul interimar, dl Ciocoi, că nici șoferul acelui autoturism nu știa ce-i în portbagajul mașinii.

Alexandru Jizdan: „Eu cred că dl Ciocoi are obligația să spună și „b”, dacă a spus „a”, trebuie să spună și „b”. De unde știe dânsul astfel de informație? Amatorismul aici ar trebui să fie exclus, trebuie să vină profesioniștii să ne spună ce s-a întâmplat, fiindcă cu cât mai puțină informație vor da instituțiile statului, cu atât mai multe interpretări vor fi în spațiul public.”

Europa Liberă: Dar el ar putea fi anunțat dispărut, ar putea să fie în viață, ar putea să nu fie în viață, iarăși se speculează pe aceste scenarii?

Alexandru Jizdan: „Sunt deja scenarii care deviază mult de la realitate. Eu cred că acest judecător a fost răpit și dus în Ucraina, cred că în cel mai apropiat timp noi o să-l vedem în spațiul public, în instanța de judecată. Eu nu cred în faptul că el a fost răpit cu scopul de a fi lichidat.”

Interviul cu Alexandru Jizdan, fost ministru de interne
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:55 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dar cele două părți, Ucraina și Republica Moldova, demult vorbeau de acest caz și partea ucraineană a cerut extrădarea lui?

Alexandru Jizdan: „Astfel de cazuri sunt mii.”

Europa Liberă: Mii de cazuri?

Ucraina a utilizat căile legale, dar aici s-a produs o ilegalitate.

Alexandru Jizdan: „Mii de cazuri când statul anunță un cetățean de-al său ajuns în căutare și ulterior demarează procedura legală. Ucraina a utilizat căile legale, dar aici s-a produs o ilegalitate, s-a produs o crimă, fiindcă atunci când tu ai persoana anunțată în căutare și cunoști locul aflării, atunci tu mergi cu niște demersuri către acest stat și soliciți ca persoana respectivă să fie extrădată. Din punctul de vedere al legii, Republica Moldova avea undeva obligația să extrădeze această persoană.”

Europa Liberă: Ar putea să se înrăutățească relația între cele două state vecine?

Alexandru Jizdan: „E rândul Ministerului de Externe să ne spună, fiindcă miroase a conflict diplomatic, miroase, fiindcă dacă a fost implicat automobilul ambasadei, eu cred că oricum noi trebuie să clarificăm lucrurile cu vecinii noștri care, apriori, tatăl meu spunea: cu neamurile ca cu neamurile, dar cu vecinii ai grijă să trăiești bine. Noi trebuie să avem o reacție, pentru că s-au sfidat instituțiile statului.”

Europa Liberă: Ar putea fi implicate serviciile uneia a treia părți în acest, să-i zic așa, caz care are loc între două state?

Alexandru Jizdan: „Există regula de aur: când nu este descoperită crima, toate scenariile au dreptul la viață. Mai mult nu vă pot spune, dar eu cred în probe, nu-mi plac improvizațiile.”

Europa Liberă: Dar cât timp ar trebui ca să fie investigat un asemenea caz?

Alexandru Jizdan: „Eu din câte cunosc, lucrurile sunt clare deja. Se cunosc oamenii care au săvârșit această infracțiune, naționalitatea lor, unii din ei unde lucrează până la momentul de față.”

Europa Liberă: Am citit lista celor care sunt implicați în răpirea dlui judecător...

Alexandru Jizdan: „Da, exact. Deja vedeți că ea este publică. Atunci ar trebui deja Ministerul de Externe să solicite o reacție a instituțiilor din țara vecină și aici deja ar trebui să venim noi cu o reacție oficială. Mâine în ședința parlamentului, va fi ședința plenară și pe agenda parlamentului va fi acest subiect.”

Europa Liberă: Și ar putea să aducă mai multă lumină dacă se discută în legislativ acest caz?

Alexandru Jizdan: „Ca de obicei, comisii care deseori nu duc spre nimic.”

Europa Liberă: Cum ați reacționat la declarația fostului președinte Dodon, care a spus că în comparație cu extrădarea profesorilor turci, care au fost urcați frumos în charter, li s-a oferit ceai, cazul acesta pare un pic mai nostim?

Alexandru Jizdan: „Și un caz, și al doilea bat în imaginea Republicii Moldova. Vorbim de două lucruri diferite.”

Europa Liberă: Atunci instituțiile statului au fost implicate în cazul extrădării profesorilor turci și aici nu se cunoaște ca și când cine?

Alexandru Jizdan: „Într-un caz, noi vorbim despre instituțiile statului care au acționat așa cum au acționat, în detrimentul imaginii lor, aici noi vorbim despre o infracțiune săvârșită de niște persoane care au devenit deja cunoscute. Deci, sunt două elemente diferite.”

Europa Liberă: Și în cazul extrădării profesorilor turci, de ce nu s-a mai aflat cine a dat acel ordin ca ei să fie extrădați?

Alexandru Jizdan: „Cunoașteți că a fost o condamnare pe acest caz?”

Europa Liberă: Cunoaștem, fostul șef al SIS-ului, dl Botnari.

Alexandru Jizdan: „Fostul șef al SIS-ului. Acest caz la fel a fost investigat de-a amănuntul, inclusiv de către comisia parlamentară au fost invitați toți cei care au participat și până la urmă s-au convins și deputații din parlament care erau parte componentă a acestei comisii cine și ce rol a avut în acest caz. Eu în calitate de ministru vă spun acum cu absolută siguranță, Ministerul de Interne nu a depășit atribuțiile sale.”

Europa Liberă: Deși atunci era învinuită dna Poalelungi, ne amintim?

Alexandru Jizdan: „Dna Poalelungi nu a fost atrasă la răspundere pe acest caz și nu de aceea că cineva s-a implicat în proces. Au fost calificate acțiunile Biroului Migrație și Azil și mie îmi vine greu să demonstrez că noi am avut dreptate, dar procuratura a dat calificarea, inclusiv acțiunilor mele.”

Europa Liberă: Dar dacă e să vorbim de dl Botnari, adică el de unul singur a luat această decizie, el și-a recunoscut vina, el a plătit amenda și cu asta, basta?

Alexandru Jizdan: „Dna Ursu, instituțiile statului au atribuțiile lor strict prevăzute de legislația Republicii Moldova, combaterea terorismului este în atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate. Atât. Vama combate contrabanda, Ministerul de Interne, poliția își au atribuțiile lor. Și de aceea a nimerit Serviciul de Informații și Securitate sau ex-directorul SIS a fost atras la răspundere penală, deoarece aceasta este competența lor și procurorii au găsit depășiri în acțiunile lor, deoarece fiind în atribuțiile lor, probabil ceva colegii nu au calculat până la urmă corect.”

Europa Liberă: Și aspectul politic aici nu joacă niciun rol, asta lăsați să se înțeleagă?

Alexandru Jizdan: „Eu cred că nu. În Codul Penal nicăieri nu-i scris despre politică, că a fost presiune publică, politică, da, undeva admit că cumva s-a influențat investigația, dar până la urmă trebuie să luăm în calcul ceea ce au spus procurorii și ce probe au găsit pe acest caz.”

Europa Liberă: O să mai aflăm cred că încă multe lucruri, pentru că cei care s-au adresat la CEDO și-au găsit dreptatea, negăsind-o în Republica Moldova.

Alexandru Jizdan: „Dacă vreți părerea mea personală, nu profesională, eu am fost în dezacord cu acțiunea respectivă, dar a fost o operațiune care a fost ținută în taină, ca și orice altă operațiune a Serviciului de Informații și Securitate, despre multe elemente am aflat și eu în dimineața aceea. Am fost una dintre primele persoane, pentru că premierul de atunci, Pavel Filip, m-a întrebat ce se întâmplă și i-am recomandat să sune șeful de la Serviciul de Informații și Securitate.”

Europa Liberă: Terorism și profesori sună...

Alexandru Jizdan: „Trebuie să înțelegem un lucru, făcând abstracție de cazul acesta, noi când vorbim de infractori, criminali, probabil ne imaginăm o persoană care are doi metri înălțime și este înarmată cu o mitralieră și merge și împușcă oamenii. Eu am văzut mulți infractori care au omorât cu sânge rece și arătau foarte inteligenți, îmbrăcați la patru ace, vorbeau într-o stilistică manierată, așa că nu neapărat teroriștii merg pe stradă și au hainele astea care îi identifică ca teroriști. Nu, nu, atunci când am participat și eu la comisia care a examinat extrădarea turcilor, Serviciul de Informații și Securitate a venit cu niște probe, care demonstrau cumva implicarea celor extrădați, dar vă spun, omenește sunt în dezacord cu modul în care au fost ei extrădați. Este complicat omenește să dai dreptate acestor acțiuni.”

Europa Liberă: „Dosarul 7 aprilie” mai este acest dosar, nu mai este? Mai poate fi vorba despre un dosar politic sau despre un dosar juridic?

Alexandru Jizdan: „Ce nu este clar, dna Ursu?”

Europa Liberă: Ce a fost în 7 aprilie 2009?

Alexandru Jizdan: „A fost o revoluție. Noi trebuie să delimităm cumva ceea ce s-a întâmplat, fiindcă energia care s-a acumulat de-a lungul anilor a explodat pe data de 7 aprilie. Eu azi pot să vă spun părerea mea personală, unde au greșit forțele de menținere a ordinii publice.”

Europa Liberă: Ați avut și Dvs. atunci un rol important în menținerea ordinii publice?

Alexandru Jizdan: „Nu, în menținerea ordinii publice eu nu am avut niciun rol. Eu eram șeful Departamentului Servicii Operative, am furnizat doar informații operative și am informat, consider eu, la timp conducerea ministerului despre ce se așteaptă.”

Europa Liberă: Și ați spus clar cine din forțele dușmănoase Republicii Moldova sunt implicate?

Alexandru Jizdan: „Păi nu vorbim de forțe ostile Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar nu neapărat din exterior și din interior?

Alexandru Jizdan: „Răspunsul astăzi trebuie să ni-l dea Serviciul de Informații și Securitate.”

Europa Liberă: Iarăși acolo duc toate drumurile...

Alexandru Jizdan: „Noi vorbim despre ordinea constituțională aici. Departamentul Servicii Operative are în atribuțiile sale combaterea criminalității. În Piață nu au venit criminali, au venit oameni și dacă în spatele la toată acțiunea asta au stat interese și forțe politice, atunci Serviciul de Informații și Securitate trebuia, și poate și azi ar trebui, să vină cu un raport. Eu nu am văzut niciun raport al Serviciului de Informații și Securitate care ar aduce lumină, improvizări ce a făcut Jizdan pe 7 aprilie, știți, deja nu vreau să mă justific și n-o să caut mila nimănui. Departamentul Servicii Operative a fost printre puținele subdiviziuni unde oamenii aduși, dar au fost aduși oameni în incinta departamentului, au fost tratați cu respectarea tuturor drepturilor. Pot să vă spun că unii dintre ei au fost serviți și cu cafea, niciun caz de maltratare a reținuților pe 7 aprilie nu a fost constatat în incinta departamentului pe care îl conduceam eu.”

Europa Liberă: Dar în comisariate? Ne amintim de „coridoarele morții”...

Alexandru Jizdan: „În comisariate a fost slăbiciunea poliției de atunci pe data de 8 aprilie, nu pe 7 aprilie, fiindcă totul a demarat deja în noapte de 7 spre 8. Eu consider acest lucru o slăbiciune, nu trebuia să se producă acest lucru și a fost o scăpare a conducerii Ministerului de Interne și pentru asta a suferit imaginea Ministerului de Interne, fiindcă atunci când a trebuit să dea comandă, și a fost dată comanda de a elibera teritoriul, pentru că era clar că se devastează două instituții, două simboluri ale statului, care nu aparțineau lui Voronin, aparțin Republicii Moldova. Atunci, poliția a trebuit să se impună și nimeni nu avea să fie condamnat. Pentru acest lucru au fost atrași la răspundere conducătorii Ministerului de Interne pentru neglijență, iar ceilalți pentru data de 8 aprilie, pentru „coridoarele morții”.”

Europa Liberă: Dar singura persoană care este acuzată de abuz în serviciu este tocmai un singur angajat al Ministerului de Interne și acela este fugar, și acela este căutat de Interpol...

Alexandru Jizdan: „Noi vorbim de 12 ani care au trecut și, practic, la conducerea țării au fost tot acei care declarau la televizor că trebuie să fie adusă lumină în acest tunel. De ce nu a fost adusă acea lumină?, trebuie să-i întrebăm pe ei toți. Atunci când lucrurile nu sunt clare pentru o perioadă foarte îndelungată, eu consider că cineva stă în spate și are interes ca lumea să nu afle adevărul.”

Europa Liberă: Dar cineva are și un nume?

...și politicienii  au avut interesul din 2009, ca lumea să nu afle tot adevărul.

Alexandru Jizdan: „Cineva are un nume, eu câte ceva cunosc din tot ce s-a produs acolo și stau ferm pe poziții că și politicienii au avut interesul din 2009 încoace, mulți din ei au avut interesul ca lumea să nu afle tot adevărul.”

Europa Liberă: Și din 2009 încoace, putem repede să trecem în revistă cine a fost la guvernare?

Alexandru Jizdan: „Și lumea știe cine este această lume și imediat după acea revoluție totuși au fost guverne care au luptat cu regimul lui Voronin. Probabil, ei au avut obligația morală de a aduce lumină. De ce n-au făcut-o, să ne judece...”

Europa Liberă: Se zice că și regimul lui Plahotniuc ar fi fost asemănător regimului lui Voronin.

Alexandru Jizdan: „Cu ce?”

Europa Liberă: Cu interesele pe care le urmăreau în plan politic și de partid, și personal.

Alexandru Jizdan: „Subiectul acesta e greu pentru noi acum ca membri ai Partidului Democrat, deoarece ducem în spate multe-multe chestiuni despre care nici noi nu am știut. Și ești catalogat ca persoană din anturajul lui Plahotniuc, este o chestiune cu care noi toți trăim, dacă vreți, dar există în criminologie așa un termen de resocializare a oamenilor care au ieșit din penitenciare. Ce se întâmplă de obicei?”

Europa Liberă: Reintegrarea lor în societate?

Alexandru Jizdan: „Exact. Când încearcă omul de a se angaja la muncă sau a socializa cu alte persoane, de obicei lumea îl evită, spunând că e un pușcăriaș. Astăzi în PD nu mai sunt persoane care, într-un fel sau altul, ascultă de Plahotniuc. Plahotniuc nu mai are nicio influență asupra PD-ului actual.”

Europa Liberă: Dar mereu se amintește că el are influență asupra politicii Republicii Moldova?

Astăzi în PD Vladimir Plahotniuc nu are nicio influență.

Alexandru Jizdan: „Repet, astăzi în PD Vladimir Plahotniuc nu are nicio influență. Noi explicăm acest lucru, înșiși oamenii nu vor să accepte și nu-ți dau voie uneori la a doua viață. A apărut rasismul acesta politic. Azi în Republica Moldova există rasism politic: noi suntem arienii, noi suntem cei care merităm de a nimeri în parlament, voi toți, restul, trebuiți cumva împușcați. Atunci haideți să măsurăm diametrul capetelor tuturor și să înțelegem cine are dreptul la viață în Republica Moldova. De acord, sunt unele elemente pe care este greu să le justifici azi de pe timpul lui Plahotniuc. Și v-am spus, multe din ele le-am acuzat poate nu public, dar am fost în dezacord absolut cu ceea ce s-a întâmplat și consider că Partidul Democrat a nimerit în acea zonă a urii oamenilor din Republica Moldova din cauza la câteva greșeli.”

Europa Liberă: Câteva, dar suficient de mari...

Alexandru Jizdan: „Da, exact. Știți, poate, spre deosebire de alții, eu recunosc atunci când greșesc. Și vă spun astăzi și Dvs.: au fost câteva greșeli fatale, pe noi ne costă greșelile în general în viață, dar greșelile politice costă foarte mult. În ce situație a ajuns PD-ul în vara lui 2019, eu pot să vă povestesc în detalii.”

Europa Liberă: Și ce ați scoate în prim-plan? Era statul în captivitate?

Alexandru Jizdan: „Să-mi duc gândul până la capăt și vă spun, era în captivitate sau nu.”

Europa Liberă: Da.

Alexandru Jizdan: „Știți, aud cum unii foști colegi de-ai noștri aduc comparația asta că PD-ul era cu 20 și nu știu câte procente, dar acum a scăzut atâta. Eu vreau să întreb toată lumea cea care declară astfel de lucruri: ce folos să ai atâtea mandate, când și pe interior, și pe exterior ești blamat? Nimeni nu vrea să discute cu tine și, efectiv, oamenii dacă îmbrăcau o scurtă a PD-ului și mergeau în Piață se considerau cumva în nesiguranță. Eu așa rezultate nu vreau.

Recomandarea mea în vara anului 2019 a fost să nu se lupte cu atâta înverșunare pentru a menține puterea.

Mai bine să mergi să ai șapte mandate în parlament, dar totuși lumea măcar să nu te fluiere atunci când mergi prin Piață. Recomandarea mea în vara anului 2019 a fost să nu se lupte cu atâta înverșunare pentru a menține puterea, recomandarea mea a fost să plecăm de la putere, eu am avut analiza făcută de oameni profesioniști ce se întâmplă în republică și vă spun: 7 aprilie putea să ne pară un eveniment minor în comparație cu ceea ce se pregătea și care era dispoziția oamenilor, fiindcă astăzi Ministerul de Interne are o capacitate net superioară comparativ cu 12 ani în urmă de a veni cu niște concluzii, de a veni cu rapoarte analitice. Și eu ca ministru de Interne am văzut un raport analitic care spunea că, dacă lumea vine pe Piață și aduce și Partidul Democrat oameni, noi trebuie să ne așteptăm la cele mai sumbre scenarii.”

Europa Liberă: O confruntare civilă care putea să ducă la vărsare de sânge?

Alexandru Jizdan: „Exact! Și recomandarea mea insistentă a fost să nu facem acest lucru, trebuie de plecat, dar uzurparea puterii... E greu de spus că a fost o uzurpare a puterii, deoarece a fost o altă decizie a Curții Constituționale și dacă noi privim legea strictamente, conform legislației, noi am procedat exact așa cum prevede legea.”

Europa Liberă: Da, dar dacă ne amintim componența Curții Constituționale și mai apoi pasul făcut de ei, un pas în urmă, că și-au dat demisia in corpore?...

Alexandru Jizdan: „Iarăși o greșeală, dna Ursu. Cui trebuiau toate acestea?”

Europa Liberă: Dl Jizdan, dar sub privirea guvernării Dvs. oligarhia a înflorit în Republica Moldova. Iată, cum explicați acest lucru?

Alexandru Jizdan: „Într-atât de la modă a devenit cuvântul „oligarhie”, că nici nu știi cum să-l combați. Atunci când vorbiți de oligarhie și că a înflorit oligarhia, noi trebuie să vorbim despre cazuri concrete.”

Europa Liberă: Păi, iată, vorbim de Plahotniuc.

Alexandru Jizdan: „Pe timpul lui Plahotniuc, pe timpul guvernării lui Filip a crescut bugetul cu 15 miliarde de lei, că a făcut Plahotniuc...”

Europa Liberă: Păi, vedeți, se fac lucruri bune ca în spatele acestor lucruri bune să se facă mișmașuri?

Alexandru Jizdan: „Eu am fost și sunt în dezacord cu unele chestiuni care s-au produs și, cu părere de rău, poate nu le-am putut influența.”

Europa Liberă: A fost capturat statul?

Alexandru Jizdan: „Din punctul de vedere al jurisprudenței, nu.”

Europa Liberă: Deci, dacă e pe rol un asemenea dosar, el nu ar avea o finalitate?

Astăzi Curtea Constituțională am impresia că se transformă într-un comisariat de poliție.

Alexandru Jizdan: „Nu. Dacă era capturat statul, azi eu nu stăteam în fața Dvs. Și vă spun asta absolut încrezut, fiindcă a fost o altă decizie a Curții Constituționale, componența Curții Constituționale eu mă uit că astăzi Curtea Constituțională face ce se vrea, azi ea a devenit un instrument care nu știu dacă va decide sau nu va decide soarta Republicii Moldova, dar am impresia că se transformă într-un comisariat de poliție. Oamenii din Republica Moldova ar trebui să respecte exact toate deciziile pe care le emite Curtea Constituțională, dar, cu părere de rău, vedeți că atunci când cuiva îi place decizia Curții Constituționale este bună, dar când nu-i place, înseamnă că componența e rea. Eu nu gândesc așa. Indiferent de componența Curții Constituționale, dacă Curtea Constituțională a spus că îi așa, pentru mine îi lege și nu-mi place foarte mult că se interpretează, că componența, că în funcție de persoane. Așa nu-i corect, eu nu judec în orice caz așa.”

Europa Liberă: Dl Jizdan, mai am o întrebare referitoare la dl Plahotniuc și trecem la alte subiecte. Această majoritate despre care se zice că ar exista astăzi în parlament e blagoslovită și cu contribuția dlui Plahotniuc?

Alexandru Jizdan: „Nu cunosc.”

Europa Liberă: Nu cunoașteți?

Alexandru Jizdan: „Nu cunosc și, știți, în politică oamenii întotdeauna caută un dușman. Eu mă întreb: era o bună parte din acei deputați care sunt în parlament, dacă nu era Plahotniuc? Plahotniuc nu mai este de doi ani de zile în Republica Moldova și în continuare lumea încearcă să crească în sondaje și să-și capitalizeze mai multă imagine din contul lui Vladimir Plahotniuc. Întotdeauna unele partide care sunt construite pe ideologia asta de a combate corupția vor avea un dușman și mă uit că nici până în ziua de astăzi Plahotniuc nu iese din gura lor.”

Europa Liberă: De atâta că acolo este Nichiforciuc, de atâta că acolo este Andronachi...

Alexandru Jizdan: „Unde acolo?”

Europa Liberă: În parlament. De atâta că acolo este platforma „Pentru Moldova”. Sau asta n-are nimic?

Alexandru Jizdan: „Are! Are și lumea are dreptul să judece așa cum judecă. Și multe din argumentele pe care mi le spuneți Dvs. eu le accept, și multe îmi provoacă starea de vină, poate am putut face mai mult, și nu am făcut. Dar credeți-mă că multe din ceea ce nu spun în public, eu consider că în țară putea să fie mult mai complicat și mult mai greu dacă nu eram eu personal, pentru că la multe lucruri am spus „nu!”.

Europa Liberă: Și ați fost ascultat?

Alexandru Jizdan: „Da. Chiar dacă nu, eu am provocat multe turbulențe, pe alocuri din cauză că am avut părerea mea.”

Europa Liberă: La ce vă așteptați acum, la dizolvarea parlamentului sau nu? Îl citez pe liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, dl Grosu, care zicea că totuși alegerile parlamentare anticipate vor avea loc în vară, chiar dacă 60 de deputați se împotrivesc.

Alexandru Jizdan: „Cu respectarea legii sau fără respectarea legii?”

Europa Liberă: Cu respectarea...

Cu respectarea legii, eu nu văd că alegerile sunt posibile în vară.

Alexandru Jizdan: „Cu respectarea legii, eu nu văd că alegerile sunt posibile în vară.”

Europa Liberă: Dar ca să fie dizolvat parlamentul?

Alexandru Jizdan: „Cum? E scris în lege negru pe alb: atunci când ai o stare de urgență și doar pentru acest lucru a fost votată starea de urgență, pentru a nu dizolva parlamentul. Sunt niște jocuri politice, eu nu cred în ele. Așa cum este gestionată acum pandemia, având stare de urgență, acesta este un fake. Și am spus-o că noi am intrat în zona jocurilor politice. Era din start clar că socialiștii împreună cu Partidul „Șor” vor merge la instituirea stării de urgență. Și bănuiesc că, dacă nu le vor conveni cifrele din sondajele pe care le au ei pe sub masă, starea de urgență o să fie prelungită. Cu părere de rău, acest lucru nu depinde acum de noi, dar desigur că, dacă să luăm per ansamblu, eu sunt de acord, în acest parlament trebuie schimbate lucrurile. Sunt prea multe persoane compromise, prea multe persoane care nu-și merită acolo locul. Temerea mea este că după alegerile anticipate nimic nu se va schimba.”

Europa Liberă: Adică, aproximativ aceiași aleși ai poporului ar putea să revină?

Alexandru Jizdan: „Haideți să luăm ultimele sondaje...”

Europa Liberă: ...care arată că în următorul parlament ar accede patru partide: PAS, socialiștii, Șor și Usatîi.

Alexandru Jizdan: „Și ce am schimbat noi? Dacă celor de la PAS li se pare că astfel ei rezolvă problema, eu nu sunt de acord și credeți-mă acum nu am nicio temere că eu personal nu voi fi parlamentar.”

Europa Liberă: Dar cum se schimbă situația dacă nu prin anticipate?

Alexandru Jizdan: „Prin anticipate, dar pentru anticipate trebuie să te pregătești.”

Europa Liberă: În ce ar consta această pregătire?

Alexandru Jizdan: „Noi trebuie să ne clarificăm cu cei care au participat la furtul miliardului, unele partide astăzi fac politică din banii furați și eu nu înțeleg de ce, totuși, chiar fiind noi învinuiți pe timpul PD-ului, când am fost noi la guvernare...”

Temerea mea este că după alegerile anticipate nimic nu se va schimba.

Europa Liberă: Pe timpul lui Plahotniuc...

Alexandru Jizdan: „Pe timpul lui Plahotniuc nu s-au dus lucrurile până la capăt, au trecut deja doi ani din vara anului 2019, consider eu, timp suficient pentru a-ți face tema pentru acasă. A fost posibil, dna Ursu! Și această întrebare nu place celor cu care eu discut, este un disconfort pentru ei atunci când le adresez această întrebare. Din punctul de vedere al investigațiilor, doi ani este un termen enorm, orice operațiune, orice idee poate fi finalizată, inclusiv prin instanța de judecată.”

Europa Liberă: Dl Jizdan, ați văzut, a venit Procurorul General în parlament, a cerut ridicarea imunității a doi deputați, ca în două-trei zile să zică că nu s-au întrunit toate argumentele ca ei să fi rămas în arest preventiv, să fie dusă în continuare investigația?

Alexandru Jizdan: „Eu evit de obicei să mă transform în procuror, mie nu-mi dă voie creierul meu să judec așa, fiindcă știu ce înseamnă că greșești în investigație și să aduci pe banca acuzaților un om care nu-i vinovat. Probabil, îl consider nu un defect profesional, dar o modalitate de a fi, pe care o consider un plus astăzi de-al meu. Procurorul trebuie să ne spună, și el a venit cu argumentele sale că judecata nu a emis un mandat de arest, câtă încredere avem noi în sistemul judecătoresc, sigur că pune la dubii orice decizie de felul acesta.

Pot să vă spun că există și în Ministerul de Interne o recomandare când se poate de aplicat mijloacele speciale și când nu se poate, când ai încrederea populației mai mare decât 50%, atunci deja tu poți aplica altfel mijloace speciale, dar cu încrederea pe care o are astăzi populația în sistemul judecătoresc, cred că majoritatea deciziilor, chiar și legale absolut emise de către instanțele de judecată, vor avea semnul întrebării ori la început, ori la final.”

Europa Liberă: Dar când aproape toată societatea cunoaște cine sunt făptașii furtului miliardului și când justiția nu poate să anunțe verdictul final, atunci ce se poate crede despre acest stat și instituțiile lui?

Alexandru Jizdan: „Acestea sunt morile de vânt. Cazul Șor este o moară de vânt existentă în Republica Moldova, care pune la dubii poate multe-multe din deciziile instanțelor judecătorești.”

Europa Liberă: Dar chiar și statul Republica Moldova ajunge să fie pus la îndoială?

Alexandru Jizdan: „Exact. Și vă spun, n-o să mă justific eu pentru perioada 2016-2019, dar cred că toți cei care astăzi sunt responsabili de aplicarea legii ar trebui să înțeleagă că ar trebui într-un final de adus mai multă credibilitate.”

Europa Liberă: Dl Jizdan, un stat nu poate să asigure un trai decent cetățeanului, iar un actor politic poate să aducă bunăstare în casa omului? Contrastul acesta este ucigător.

Alexandru Jizdan: „Aici sunt de acord cu Dvs. și doar subsemnez și eu la ceea ce ați spus.”

Europa Liberă: Cum se ridică cultura în societate, ținând cont de aceste realități, cultura politică, pentru că cetățeanul e cel care o dată la patru ani vine și își dă votul pentru cel care trebuie să ajungă în parlament, să facă legi bune?

Alexandru Jizdan: „Din 2016 până în 2021, practic, toți actorii politici pe care-i vedeți astăzi în parlament au reușit să dețină niște funcții care permiteau să facă acel lucru de care spuneți Dvs., să vină cu o schimbare, și cu părere de rău nu s-a reușit, asta înseamnă că încă forțele oligarhice sunt mai puternice decât statul. În cazul acesta, statul undeva poate fi etichetat ca un stat mafiot, asta-i mafie adevărată, atunci când politicienii se așază la masă cu criminalii, este cea mai complicată stare sau formă a unui stat.”

Europa Liberă: Și cum se scapă de aceste cazuri?

Alexandru Jizdan: „Prin voință, uneori prin revoluție, altădată prin alți actori politici și aici, da, dau dreptate că iarăși undeva în aer există un război al forțelor oligarhice cu cei care ar dori ca lucrurile să fie așa tulburi și să continue în țara noastră și cei care sunt în dezacord cu acest lucru. Numai că, vă spun, eu aș putea mult mai multe poate să vă spun, dar din simplul motiv că ești etichetat ca „omul lui Plahotniuc”, uneori nici nu mă expun și poate nici nu am posibilitate să intervin.”

Europa Liberă: Dar odată și odată trebuie cred că să spuneți, să fie tăiat acest nod gordian sau această frământare a sufletului Dvs., pentru că eu cred că și Dvs. nu sunteți atât de liniștit mereu că nu puteți să spuneți anumite lucruri care ar schimba poate chiar situația.

Alexandru Jizdan: „Știți, eu până în 2016, până a deveni ministru de Interne și până a avea o parte din politicianul din mine am lucrat în Ministerul de Interne și colegii cunosc ce am făcut eu. Să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar am avut foarte multe operațiuni și am contribuit, consider că am contribuit foarte mult la eliberarea țării de sub influența criminalității organizate. Este posibil, dna Ursu, de eliberat acest stat, dar trebuie câteva elemente fundamentale: voință politică, conducător care să nu aibă frica să dea comandă și oameni onești care să execute aceste ordine. În acest caz, noi vom putea scăpa de oligarhia despre care vorbiți Dvs.”

Europa Liberă: Câți ani trebuie să treacă?

Politizarea Ministerului de Interne, a tuturor instituțiilor duce la o impotență.

Alexandru Jizdan: „Acest lucru, dacă vreți, este posibil în jumătate de an, dar există și o altă meteahnă, iertați-mă de arhaism, a statului. Acea dependență politică sau influența politică asupra instituțiilor statului face imposibilă uneori această misiune din simplul motiv că politizarea Ministerului de Interne, a tuturor instituțiilor duce la o impotență a acestor instituții, fiindcă oamenii depind de politicieni și acest lucru este foarte periculos pentru țara noastră, fiindcă vine un nou guvern, un nou prim-ministru și ar trebui să fie schimbat doar ministrul și secretarul de stat.”

Europa Liberă: Și în rest să fie o continuitate a politicilor, a strategiilor, proiectelor?

Alexandru Jizdan: „Dar, credeți-mă că, de când mă țin eu minte în Ministerul de Interne și inspectorii de sector uneori erau numiți pe criterii politice. Câtă justiție este în acest proces, Dvs. cred că puteți face concluzia chiar acum.”

Europa Liberă: Lichidarea schemelor, asta e o problemă care iarăși se discută foarte de demult și practic se ajunge la concluzia că o schemă este doar preluată de altcineva, iar ea continuă să existe. Iată aici putem face lumină?

Alexandru Jizdan: „Partea rea a acestei probleme este că instituțiile statului nu dau reacție momentan, adică așa cum vedem noi o gaură în asfalt și cei care sunt responsabili de această gaură nu vin a doua zi să o repare ca oamenii să aibă impresia că impozitele pe care ei le achită le văd unde se duc și această gaură uneori poate să fie un an sau doi, și omul are sentimentul că degeaba plătește impozite. Așa și instituțiile statului ar trebui să reacționeze imediat la ceea ce se aude, vorbim de scheme, da. Partea bună este că totuși în timp, când nu mai este influența politicienilor sau cei care au construit aceste scheme și ei pleacă și nu mai dețin puterea – vin alți politicieni și încep a se război. Da, cu mari întârzieri, dar oricum lucrurile devin clare în timp și cei care au construit aceste scheme trebuie să răspundă. Am nimerit și eu...”

Europa Liberă: Dar schemele acestea pot fi demontate total?

Alexandru Jizdan: „Haideți să vorbim concret, despre care scheme Dvs. vorbiți? Eu vorbesc acum ca o noțiune generală, ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar eu vorbesc de scheme care sunt instituite în mai multe domenii profitabile.

Alexandru Jizdan: „Care scheme?”

Europa Liberă: Importul de energie, contrabandă...

Alexandru Jizdan: „Importul de energie, acest lucru eu cred că îl cunosc în detalii nu mulți oameni, dar este o schemă, este un intermediar care ar trebui să răspundă pentru acest lucru.”

Europa Liberă: Absolut, la asta mă refer.

Alexandru Jizdan: „Noi avem agenții care sunt responsabile de acest aspect și probabil mai există dependența politică despre care vorbeam a unora din cei care astăzi ar trebui să vină și să atragă la răspundere penală pe cei care au construit această schemă, dar, cu părere de rău, unele scheme sunt construite, chiar dacă lumea înțelege că este o schemă, dar ea este construită absolut legal, chiar dacă termenul legal este acum cumva neînțeles de oameni.”

Europa Liberă: Păi despre asta se vorbea, că existau înțelegeri ca în parlament să fie modificată legea în corespundere cu ambiția sau cu pofta unui politician sau nu neapărat politician.

Alexandru Jizdan: „Eu sper că noi totuși am reușit să ne curățăm de cei care erau implicați în scheme. Astăzi în Partidul Democrat nu mai există oameni care...”

Europa Liberă: Dar eu vorbesc despre scheme în Republica Moldova, că se zice că o parte de la PD a trecut la PSRM.

Alexandru Jizdan: „Din scheme?”

Europa Liberă: Din scheme.

Alexandru Jizdan: „Cei care astăzi sunt implicați în scheme mâine vor sta la pușcărie și dacă acest lucru e convenabil – lasă să prelungească, dar este o lege a naturii, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, nescrisă nicăieri, cei care au fost implicați...”

Europa Liberă: Orice păcat se ispășește.

Alexandru Jizdan: „Da, orice, așa, legea bumerangului, știți cum, este un deputat în parlament care spune: semeni vânt – culegi furtună, ceva de genul. Vine furtuna și peste ei și azi cei care sunt implicați, nu există crime ideale și cei care sunt astăzi implicați – mâine vor răspunde și exemple suficiente avem pentru țara noastră de cei care cândva dețineau putere absolută, ce au obținut până la urmă? A venit justiția și peste ei. Atunci când deții puterea, desigur că instituțiile statului nu au independența de a te atrage atunci la răspundere penală. Și, repet, politizarea instituțiilor statului este o meteahnă enormă pentru noi, conducătorii sunt numiți pe criterii politice și niciodată ei nu vor merge împotriva...”

Europa Liberă: ...celui care i-a numit în funcție.

Alexandru Jizdan: „Exact.”

Europa Liberă: Dar poate din aceste motive și acea majoritate, 60 de deputați, ar vrea să-și continue mandatul în actualul legislativ?

Alexandru Jizdan: „Dar eu cred că acest lucru îl înțeleg și copiii astăzi, nu e natural ceea ce se întâmplă azi în parlament. Oamenii, câteva partide din parlament își au niște sondaje care le fac săptămânal, cineva crește, cineva scade în sondaje, mai departe propun să nu mergem, fiindcă în jurul la cifrele acestea se învârt toate interesele și toate declarațiile mari politice, despre COVID, despre nu-i COVID, îs doar sondaje pe care lumea vrea să le schimbe cumva.”

Europa Liberă: Ce concluzii ați tras după o săptămână de stare de urgență?

Este o făcătură această stare de urgență.

Alexandru Jizdan: „Concluzii că este, iertați-mă de acest cuvânt, o făcătură această stare de urgență, nu-mi place enorm cum au funcționat instituțiile, guvernul, instituțiile guvernului și mi se pare absolut iresponsabil să vii cu un plan, cu niște măsuri ca ulterior să spui că noi ceva n-am înțeles și haideți, inițial se plimbă oamenii în parc, pe urmă nu se mai plimbă în parc. Cum poți veni în fața oamenilor în parlament și să spui că noi încă nu avem un plan?”

Europa Liberă: Dar și mai paradoxal, cum pot deputații să voteze o asemenea hotărâre, știind că guvernul nu a venit cu un plan de acțiuni?

Alexandru Jizdan: „De asta și vă spun, eu sunt indignat de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și admiteți că ea va dura până la 30 mai?

Alexandru Jizdan: „Dacă această majoritate parlamentară va vedea că mai sunt în zona de risc pentru ei, desigur că ei vor vota și o altă stare de urgență, fiindcă starea de urgență trebuia introdusă încă mult-mult timp în urmă.

Mie mi-a fost clar că noi nu o să reușim în combaterea COVID-ului când abia am aflat despre COVID și am participat la primul Consiliu Suprem de Securitate, și am văzut abordarea superficială a multora, inclusiv a politicienilor, cei care guvernau pe timpul acela. Bravada și lipsa de experiență în gestionarea situațiilor critice, dacă vreți, o să ne ducă la complicații și mai mari.”

Europa Liberă: Dar Dvs. vedeți că socialiștii, cei care guvernează, pentru că ei oricum mai sunt la putere, ei spun că datorită lor toate rezultatele bune se obțin?

Alexandru Jizdan: „Știți cum, toată lumea încearcă să se alinieze cu victoriile, mai puțini încearcă sau sunt de acord să-și asume greșelile care sunt făcute, dar, din punctul meu de vedere, într-un timp anume în viitor va fi creată o comisie ori parlamentară, ori la nivel de procuratură...”

Europa Liberă: Și care o să investigheze totuși ce s-a întâmplat?

Alexandru Jizdan: „Va investiga cum au acționat instituțiile, cum a acționat instituția prezidențială, cum a acționat guvernul, cum a acționat parlamentul și o să dea calificări, și lumea va sta la pușcărie pentru acest lucru, este criminal ceea ce se face azi. Eu nu mă arunc acum în declarații tari, dar...”

Europa Liberă: Fruntașii PAS au zis că o să meargă cu o sesizare la Curtea Constituțională referitoare la procedura cum a fost instituită această stare de urgență. Pe Dvs. vreau să vă întreb: credeți că ea ar putea să dureze și până la 30 mai, ar putea fi scoasă și mai devreme, ar putea să se mai ceară prelungirea ei, ce luați în calcul?

Alexandru Jizdan: „Noi vorbim acum prin prisma alegerilor anticipate, dar dacă noi să privim lucrurile așa cum sunt ele în țară, acea stare de urgență trebuie, ea trebuie gestionată, deoarece, după cum știți, sistemul spitalicesc abia de mai...”

Europa Liberă: Pentru a-și lua un respiro sistemul de sănătate.

Alexandru Jizdan: „Ce o să decidă Curtea Constituțională, nu vă pot spune acum, nu sunt...”

Europa Liberă: Dar dacă vor fi interese din partea unor partide, unor deputați, atunci ea mai poate fi prelungită și după 30 mai?

Alexandru Jizdan: „Eu vă spun că așa cum a fost votată această stare de urgență, ea nu este naturală, aici sunt interese politice și dacă ele vor persista sau interesele lor vor mai fi în direcția prelungirii stării de urgență – ea va fi votată și a doua oară, numai că în spațiul public sunt scoase alte informații care convin unui sau altui partid. Cineva se ascunde cu starea de urgență, cineva spune că mor oamenii, o isterie totală. Cu părere de rău, avem o anormalitate enormă, starea este foarte complicată și instituțiile statului sunt ca niciodată slabe, lucrul acesta o să ne coste scump.”

Europa Liberă: Și când credeți că ar putea să aibă loc anticipatele?

Alexandru Jizdan: „Punem elementul de proroc sau...”

Europa Liberă: Nu! Și legal, și dacă ținem cont de toți indicii care duc către acesta.

Alexandru Jizdan: „Eu cred că cel devreme în septembrie, cel târziu, sau nu vor avea loc defel. Posibil în octombrie, septembrie-octombrie, cam termenul acesta îl văd. Cu părere de rău, noi am propus să învestim un guvern cu drepturi depline și să provocăm alegerile în septembrie, numai că un guvern cu împuterniciri depline putea gestiona un pic mai altfel situația pandemică, decât o face acum acest guvern.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că mai e cu putință să fie învestit un guvern cu împuterniciri depline?

Alexandru Jizdan: „Nu văd...”

Europa Liberă: S-au epuizat cele două tentative de numire a unui prim-ministru.

Alexandru Jizdan: „În istorie, poate, nu știu, țineți minte ce vă spun eu acum, poate noi o să discutăm în ani situația la zi și o să vă spun ce a fost cu adevărat, adică cum s-au produs lucrurile, fiindcă sunt multe elemente ale serviciilor speciale în situația la zi în Republica Moldova. Mă opresc aici, mai mult nu o să vă spun.”

Europa Liberă: Și nici nu o să ne spuneți care servicii speciale?

Tot ce se face în Republica Moldova azi este un joc geopolitic susținut la greu de oamenii din exterior.

Alexandru Jizdan: „Nu știu, poate am să vă spun, dar tot ce se face în Republica Moldova azi este un joc geopolitic susținut la greu de oamenii din exterior și cuiva îi reușește, cineva înțelege, adică planurile pe care și le construiesc partidele din birou deseori la conferința de presă se dau peste cap.”

Europa Liberă: Dar știți ce se mai spune în asemenea cazuri, că trebuie să fie înțelepți conducătorii statului ca să știe ce măsuri să întreprindă, ca să nu cadă în plasa jocurilor, chiar dacă aceste jocuri geopolitice își au și ele influența și impactul?

Alexandru Jizdan: „Mie îmi pare foarte rău că azi societatea noastră este divizată și actorii politici totuși contribuie la acest lucru. Ar trebui politicienii, cei care dețin astăzi funcții să vină în paralel cu criticile și cu mesaje care ar uni această națiune, ne-ar face mai solidari, nu există solidaritate.”

Europa Liberă: Dar în fața acestor servicii, totuși, Republica Moldova este un stat vulnerabil?

Alexandru Jizdan: „Cazul Ceaus ne arată cât de „puternici” noi suntem. Iaca, cazul Ceaus arată care este starea lucrurilor în Republica Moldova și, vă spuneam, ar îndrăzni Republica Moldova să meargă să-și aducă un infractor anunțat în căutare din alt stat? Nu știu dacă noi avem așa posibilități, dar faptul că a fost sfidată legea, au fost sfidate toate instituțiile statului, acesta este un lucru care trebuie analizat la greu, nu doar de servicii, dar și de cei care azi au cele mai înalte funcții în stat și mă refer la președintele țării, președintele parlamentului și primul ministru interimar.

Este nevoie de convocat Consiliul Suprem de Securitate, este nevoie ca acest subiect să fie pe agenda parlamentului, pe agenda tuturor instituțiilor, să-l trecem așa ușor cu vederea mie mi se pare absolut iresponsabil.”

Europa Liberă: Va fi și un precedent care poate să ducă încă la multe alte consecințe pentru securitatea statului.

Alexandru Jizdan: „Într-un stat care își are deja toate protocoalele stabilite, eu cred că deja se venea cu niște concluzii: ce au făcut polițiștii de frontieră, ce au făcut oamenii responsabili de securitate, de ce a fost posibil ca o persoană, și nu vorbesc de statutul ei, să fie răpită în plină zi și de ce lumea a îndrăznit să facă acest lucru?”

Europa Liberă: Și de ce o persoană sechestrată cu atâta ușurință a trecut hotarul?

Alexandru Jizdan: „Concluziile trebuie să vină, cineva trebuie să răspundă pentru acest lucru, prea ușor noi trecem peste aceste lucruri. Eu în calitate și de ex-ministru, și de om care am activat toată viața în acest domeniu, vă spun: s-a produs un lucru foarte grav pentru noi, inclusiv ca imagine, concluziile pe care le fac azi ceilalți și nu le spun sunt că în Moldova poți să te duci când vrei și să sechestrezi pe cine vrei.”

Europa Liberă: Și încotro, Moldova?

Alexandru Jizdan: „Înainte!”

Europa Liberă: Înainte cum și cu cine?

Alexandru Jizdan: „Dna Ursu, știți, noi dacă să comparăm perioadele precedente, oricum eu consider că noi am avansat.”

Europa Liberă: În comparație cu anii ‘90, sigur.

Alexandru Jizdan: „Am avansat și oricum îi progres în țară, fiindcă dacă instituțiile statului, așa cum sunt ele, inclusiv astăzi politizate, inclusiv din 2019 încoace, la fel, politizate și, la fel, oameni numiți pe criterii politice, oricum, oamenii acumulează această energie negativă pe care o emană instituțiile statului, o emană politicienii și o dată în șapte ani ea explodează. Și toți cei care astăzi guvernează, cu noroc sau fără noroc, nimeresc într-o zi în care lucrurile explodează din simplul motiv că instituțiile statului sunt politizate și există o mare doză de injustiție în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dl Jizdan, cum se explică faptul că doar un singur lider de partid, Igor Dodon, e atât de activ, el cunoaște aproape că toate, cu excepția poate lui Renato Usatîi, că și el deseori vine cu informații înaintea instituțiilor statului? Cum să înțeleagă cetățenii acest lucru?

Alexandru Jizdan: „O să fac un pic de haz de necaz pe subiectul acesta: a știut totul în afară de faptul că dna Durleșteanu nu dorește să fie candidatul lor. Și e mai bine uneori să cunoști un lucru, decât să le cunoști pe toate superficial. Eu sunt rezervat la capitolul care și cât cunoaște în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și, mai ales, cum obțin ei informația, de la cine o obțin?

Alexandru Jizdan: „Eu nici pe departe nu consider că persoanele despre care Dvs. vorbiți sunt informate, nici pe departe. Eu cunosc cine este informat în Republica Moldova și pe unii din ei nu i-ați văzut niciodată la televizor, dar sunt mult mai informați decât unele din primele persoane ale statului.”

Europa Liberă: Dar opinia publică o creează aceștia care ies în spațiul public?

Alexandru Jizdan: „Cu părere de rău. Cu părere de rău, și acest lucru tot vorbește despre cât de slabe sunt instituțiile statului uneori, fiindcă unele concluzii, unele rapoarte analitice sunt făcute doar din surse deschise. Statul trebuie să aibă și acea doză de informații pe care o cunosc doar puțini din oameni, care ar ajuta primele persoane să se orienteze în a face politică externă, în a ști cum a reacționa cu oamenii din țară. Și vorbesc acum de serviciile noastre ale statului care sunt obligate să vină și să dea recomandări politicienilor, să dea recomandare președintelui țării și să-i spună: „Uitați-vă, aici e rău, aici e bine. O să aveți întrevedere cu politicianul cela sau cu celălalt, orientați-vă”, fiindcă în termeni diplomatici toți nouă ne gândesc, numai că nu de fiecare dată după zâmbetul larg se ascunde o intenție bună.”

Europa Liberă: Transnistria face să se mai întreprindă ceva, ținând cont de aceste realități, pentru că am auzit declarațiile care exprimă nemulțumire din partea liderului tiraspolean Krasnoselski că relațiile nu sunt tocmai bune cu Chișinăul?

Alexandru Jizdan: „Eu nu consider Transnistria un conflict înghețat.”

Europa Liberă: Dar ce definiție aveți pentru ea?

Alexandru Jizdan: „Eu consider Transnistria un instrument în continuare, un instrument pentru politica din Republica Moldova. Dacă era Transnistria sau acest conflict înghețat, eu nu cred că azi utilizam aceste argumente despre care Dvs. vorbiți. Eu mă tem că Transnistria, în funcție de evoluțiile din Republica Moldova, în continuare mai poate fi utilizată ca instrument politic prin diferite radicalizări, fiindcă la diferite etape au fost diferite scenarii – aplicații militare, agravarea situației în relații...”

Europa Liberă: Dar ea rămâne a fi utilizată ca instrument de Rusia sau și de unii politicieni din Republica Moldova?

Alexandru Jizdan: „Ea este utilizată de către unii politicieni din Republica Moldova, cu bifări la Moscova. Știți, noi am deviat foarte mult de la 1992, că dacă ar fi oamenii cei care au luptat la război atunci, ar învia morții noștri din ‘92, eu cred că s-ar schimba optica unor politicieni, care astăzi vorbesc ce vor, că a fost război civil. Da, da, au fost moldovenii cu bețele împotriva la tancuri, unde era un drapel al altui stat... Noi despre ce vorbim acum și cât patriotism este și câtă responsabilitate în fața la cei care au murit în ’92? Am deviat nu în direcția bună, vreau să vă spun, fiindcă dacă o să vedeți în preferințele politice ale cetățenilor, problema transnistreană probabil că este printre ultimele.”

Europa Liberă: Dar mai există șanse să fie rezolvată această problemă?

Alexandru Jizdan: „Eu cred că da. Eu cred că da, numai că politicienii trebuie să și-o pună pe agendă și despre acest lucru trebuie discutat în fiecare zi, la orice întrevedere cu mediul diplomatic, cu ambasadorii politicienii trebuie să vorbească despre problema transnistreană. Cei care privesc acum, să-și pună întrebarea: când ultima dată au abordat subiectul transnistrean? Și eu nu vorbesc acum despre conflictul militar, eu vorbesc despre o rezolvare pașnică a acestui conflict.”

Europa Liberă: Pentru că rămâne un focar de destabilizare?

Alexandru Jizdan: „Nu doar focar de destabilizare, total de acord, și nu doar economic, inclusiv securitate, securitate. Noi, cu părere de rău, în Republica Moldova mai experimentăm cu securitatea. Poți experimenta doar la bucătărie, nu poți experimenta cu sistemul de sănătate, cu sistemul de educație și cu sistemul de securitate. Sunt trei domenii unde nu are dreptul cel care nu pricepe să-și bage nasul. Dar ceea ce văd eu, toți la noi sunt specialiști de profil larg, cei care pricep și înțeleg sunt ținuți încolo, într-o parte. Știți cum era cândva, când nu se cunoșteau toate protocoalele, când se producea o infracțiune complicată, veneau nacealnicii, călcau peste tot locul, plecau și intrau experții? Așa se întâmplă azi și în țara noastră.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii, evident că din aceste declarații ale Dvs. mulți vor putea să citească printre rânduri, pentru că deseori ați ezitat, evitat să spuneți foarte clar ceea ce gândiți și ceea ce trebuie să audă opinia publică.

Alexandru Jizdan: „Știți, eu foarte mult sper că într-o zi o să vin și voi vorbi fără dedesubturi, dar nu toată informația îmi aparține mie și nu consider că, dacă nu spun aceste lucruri, eu aduc un prejudiciu țării. Din contra, utilizez ceea ce știu eu pentru a corecta unele greșeli și ceea ce nu vă spun eu, această informație o discut cu serviciile abilitate, adică oricum această informație o spun cuiva. Nu pot s-o spun publicului larg, dar celor de la Serviciul de Informații și Securitate, celor de la Ministerul de Interne, de la Procuratura Generală de fiecare dată când aflu ceva care e în detrimentul statului eu le comunic.”

Europa Liberă: Rămâne valabilă invitația și pentru alte discuții, ca să aflăm și mai multe. Mulțumim încă o dată foarte mult pentru acest dialog!

Alexandru Jizdan: „Și eu vă mulțumesc pentru invitație!”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG