Dezinformarea în mass-media a fost un subiect major de discuție anul trecut, atât în țările cu democrații dezvoltate, cât și în cele în perioadă de tranziție. Știrile false au influențat alegeri și au transformat democrația. Ce ar trebuie să facem, astfel încât în 2020 să evităm greșelile anului 2019? Interviu cu Alexandra Borchardt, o consultantă independentă în domeniul mass-media și cercetătoare la Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului din Oxford.
Europa Liberă: De ce termenul de „fake news” sau „știri false” nu e prea bine văzut de experții din domeniul mediatic?
Alexandra Borchardt: „Termenul de fake news sau știri false este adesea folosit doar pentru a discredita mass-media, pentru a discredita jurnalismul adevărat. Și este cel mai des folosit de politicieni precum Donald Trump și nu numai. De fapt, mai mult de 50 de prim-miniștri, președinți și alți lideri guvernamentali au folosit termenul de „știri false” în ultimii cinci ani pentru a justifica acțiuni împotriva presei și împotriva mass-media veritabile. Deci este un termen care e folosit greșit deseori. De asemenea, cetățenii înțeleg lucruri foarte diferite atunci când aud termenul de „știri false”. Uneori, ei cred că este vorba de greșeli ușor explicabile sau chiar de un jurnalism necalitativ. Uneori, ei cred că este vorba de materiale publicate cu scopuri ascunse sau un fel de PR politic. Ei cred că este o știre falsă atunci când o informație este scoasă din context sau un articol are un titlu scandalos. De fapt, doar o mică parte din fake news sunt informații complet inventate și neadevărate”.
Europa Liberă: E vorba de știri produse cu intenții negative, cum ar fi manipularea sau inducerea în eroare? Sau există și alte motivații?
Alexandra Borchardt: „Există așa-zisele fabrici de trolli care produc dezinformare doar pentru a o disemina către cât mai multă lume. Întotdeauna trebuie să privești acest fenomen și într-o lumină comercială, pentru că uneori motivația e simplă – de a atrage atenția publicului. Și atunci când atenția oamenilor este captată, aceasta poate fi folosită pentru a face bani pe publicitatea de pe website-uri. Asta ajută și în cazul publicității politice targetate sau a știrilor false politice care vor să influențeze o anumită audiență și, evident, țări străine. Un soi de operațiuni speciale pentru interferența și influențarea cetățenilor altei țări. Asta e o altă fațetă a răspândirii profesionale a știrilor false”.
Europa Liberă: Responsabilitatea cui este să combată aceste informații false?
Alexandra Borchardt: „Știrile false au existat dintotdeauna, pentru că întotdeauna era propagandă. Regimurile autoritare sau izolate folosesc mass-media permanent ca să răspândească dezinformarea și, desigur, e misiunea mass-mediei independente să elucideze aceste cazuri. Ceea ce mă îngrijorează este că multe instituții mari de presă și-au consumat toată energia în combaterea știrilor false, în verificarea faptelor, investigarea unor informații publicate de președintele Trump, de exemplu. Iar jurnaliștii se apucă rapid să verifice aceste informații și să le dezmintă, iar asta fură din timpul și energia pe care în mod normal le-ar fi investit în producerea unor investigații de calitate. Ăsta și este rolul mass-mediei. Deci, cu cât mai multă energie irosești pentru dezmințirea știrilor false, cu atât mai puțin timp îți va rămâne pentru a scrie materiale de calitate”.
Europa Liberă: Trebuie sau nu să ne implicăm în discuții cu persoanele care cred cu adevărat ceea ce scrie mass-media ce vrea să dezinformeze? Poate, pur și simplu, trebuie să-i lăsăm să creadă ce vor?
Uneori și jurnaliștii sunt susceptibili și ajung să distribuie vești false
Alexandra Borchardt: „Trebuie să te implici în discuție cu persoanele care se lasă influențate și cred în știrile false. Acești oameni trebuie educați și informați. Există campanii de acest fel care sunt foarte importante, deoarece-i ajută pe oameni să separe grâul din neghină. Cred că deosebit de important este să educăm publicul să nu distribuie, să nu împărtășească știrile false. Uneori și jurnaliștii sunt susceptibili și ajung să distribuie vești false, deoarece e vorba de ceva hazliu sau scandalos, sau „uite, ce prost e ăsta!”. Dar, în opinia mea, ei nu trebuie să facă asta, nici măcar în glumă. Pe rețelele de socializare, jurnaliștii sunt urmăriți de multe persoane și atunci când distribuie știri false, chiar și în scopuri inofensive, acestea doar se amplifică. Ei uneori au mai multă influență decât utilizatorii simpli și trebuie să fie deosebit de atenți în aceste cazuri”.
Europa Liberă: Din cauza înmulțirii eforturilor de dezinformare în regiunea Europei de Est, în Republica Moldova au fost lansate campanii de educație mediatică. Dumneavoastră sunteți o promotoare, în special, a campaniilor de educație digitală, adică de informare a utilizatorilor despre cum să consume mass-media online. De ce anume educația digitală?
Alexandra Borchardt: „Campaniile de educație digitală sunt vitale, deoarece toată mass-media, mai devreme sau mai târziu, va deveni digitală. Deci fiecare trebuie să cunoască felul în care lucrează aceste sisteme, cine stă în spatele lor și cine influențează felul în care presa își distribuie știrile. Există platforme uriașe care decid ce știri văd utilizatorii, deoarece creează algoritmii care pun de-a gata în fața cetățenilor aceste știri. Acest context e extrem de important de înțeles, deoarece nu există o persoană-editor care selectează știrile consumate de cetățeni pe rețelele de socializare, ci e un algoritm al platformei respective. De aceea, toți trebuie să știe cum lucrează mass-media pe Internet. Lumea digitală operează astfel încât, pentru a capta cât mai mult atenția, acest proces nu include factorul integrității sau adevărului. Aceste mecanisme sunt create cu scopuri comerciale și urmăresc profitul. Din acest motiv, campaniile media trebuie să vizeze toate categoriile de vârstă! Tinerii s-au născut în acest mediu, ei deseori sunt mult mai sceptici în ceea ce ține de informațiile găsite pe internet. Ei au abilitățile tehnice să verifice mesajele pe care le consideră confuze. Folosind motoare de căutare, tinerii înțeleg dacă e vorba de vreo știre falsă rostogolită pe Internet de mai mulți ani sau dacă vine din surse veridice. Persoanele în etate însă nu au această deprindere. Ei tind să creadă ceea ce e scris undeva, negru pe alb, chiar dacă e vorba de un ecran de calculator și rareori verifică informația din alte surse. Tinerii mai au acum și programe de educație media în școli. Persoanele de vârsta mea nu au trecut prin așa ceva. De asta toate campaniile, atât cele de digitalizare, cât și cele media, trebuie să aibă în vedere toate categoriile de vârstă”.
Europa Liberă: Dacă tot există fabrici de trolli și servicii care folosesc în mod ilicit date personale, ar fi o soluție reglementarea acestui domeniu?
Alexandra Borchardt: „Este foarte greu de reglementat astfel de servicii și, de obicei, atunci când apare vreo reglementare, oamenii găsesc rapid căi să o evite. Evident, e necesar să existe un cadru legal, să se cunoască ce se poate și ce nu, dar vreau să spun că e mai important ca oamenii să înțeleagă ce este o sursă credibilă și ce nu, să învețe valoarea jurnalismului de calitate. Este o abilitate foarte valoroasă. Rețelele de socializare ar putea lua asta în considerație și evita să promoveze conținutul care ridică semne de întrebare… Mai este important ca persoanele să poată recunoaște dacă știrile și materialele pe care le consumă au fost produse de oameni sau de boți, un soi de mecanism automatizat de creare a conținutului. Desigur, asta nu s-ar aplica și în cazul fabricilor de trolli, dar poate fi util în cazul mecanismelor folosite de aceștia pentru a disemina automatizat informații false”.
Europa Liberă: Dacă se schimbă spațiul mediatic, dacă dezinformarea ajunge să afecteze procesul electoral, ar trebui și democrația să se schimbe pentru a supraviețui?
E imperativ să educăm cetățeni cu gândire critică
Alexandra Borchardt: „Alegerile dintotdeauna au fost mereu despre influență politică și partide politice și despre încercarea de a atrage votanții din partea unuia sau altuia. Campanii de la ușă la ușă, autobuze pentru alegători ca să ajungă la stațiile de votare, întotdeauna politicienii căutau metode să atragă opinia publică de partea lor sau să facă oamenii să gândească una sau alta. De asta, cred că e imperativ să educăm cetățeni cu gândire critică, deoarece oamenii nu sunt proști și nu trebuie să fie considerați victime. Ei sunt capabili să-și formeze opinii proprii de-sine-stătător. Dacă educi cetățeni cu spirit critic, care știu ce înseamnă democrația și care sunt valorile acesteia, ei vor putea identifica valorile politicienilor. Dar, în primul rând, trebuie să existe siguranța că alegerile sunt 100% libere și independente, lipsite de orice imixtiune. La drept vorbind, eu nu mi-aș face griji, nu e ca și cum cetățenii nu pot înțelege ce e bine și ce e rău și sunt mulți oameni care înțeleg ce informații sunt veridice și care nu. Ei trebuie să-și formeze propriile opinii. Cred că cel mai important lucru e să creștem copii care știu ce înseamnă democrația, care sunt valorile ei. Nu ne rămâne decât să sperăm că va fi bine”.
