Linkuri accesibilitate

Alexandru Arseni: Nu este o simplă aruncare a buletinului de vot, este trasarea viitorului celui care votează


Alexandru Arseni, expert în drept constituțional

Maia Sandu a dizolvat miercuri Legislativul de la Chișinău, prin decret prezidențial. Ea a anunțat că vor avea loc alegeri pe 11 iulie, pentru a putea forma un nou guvern. Decizia președintei Maia Sandu a venit după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională instituirea stării de urgență pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. Prin această decizie a fost deschisă calea pentru ca cetățenii să poată să-și aleagă un Parlament nou, care să servească interesele țării și ale oamenilor. Puterea este acum în mâinile poporului, a declarat Maia Sandu. Expertul în drept constituțional Alexandru Arseni explică ce urmează.

Alexandru Arseni: Cine votează, votează și pentru urmașii lui
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:25 0:00
Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre deznodământul crizei politice care a venit sau încă nu a venit, odată cu anunțarea dizolvării parlamentului de către președinta Maia Sandu și fixarea datei alegerilor parlamentare anticipate, 11 iulie. S-a vărsat lumină asupra incertitudinii politice?

Alexandru Arseni: „În fond, a avut loc criza instituțională, pe de o parte a parlamentului care nu și-a onorat obligațiile până la capăt, inclusiv guvernul care la 23 decembrie 2020 și-a dat demisia în mod absolut iresponsabil, care a și pornit tocmai această criză instituțională și criza politică.

Alexandru Arseni: Parlamentul rămâne funcțional, dar este limitat în acțiuni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:45 0:00

Când zic „criza politică”, trebuie și să spun că exercitarea puterii de stat, asta-i lupta pentru putere, care nu are pauză, nu are zile de odihnă, îi non-stop. Altă vorbă e - se petrece în cadrul constituțional și al moralității sau prin păpușoaie cum e în Republica Moldova? Și această criză instituțională care a fost provocată de criza politică, și anume de cei care au pierdut puterea, dar asta este democrația, că puterea se dobândește în mod constituțional și are loc succesiunea, alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale sunt voința poporului.”

Europa Liberă: Dar știți că în acești 30 de ani de independență pe care îi va sărbători Republica Moldova la 27 august s-a spus că la anumite etape, da, la putere s-a venit pe cale democratică, dar s-a plecat cu vărsare de sânge?

Alexandru Arseni: „Nu numai în Republica Moldova. Să nu uităm că aceeași lovitură de stat de la Moscova din 1917 a fost, chipurile, tot pe o cale democratică.”

Europa Liberă: Noi vorbim acum despre trei decenii de independență a Republicii Moldova.

Alexandru Arseni: „Eu vreau să fac o paralelă, că lupta politică nu cunoaște segmente istorice. Cu părere de rău, a preluat, dar aici este vina noastră, să spunem așa, chiar și a deputaților din primul parlament care am gândit și parcă ne-am gândit normal, precum și instituțiile europene, că dacă am intrat în cadrul democratic, înseamnă că ce vom face? Vom urma nu numai legile democratice, dar și acțiunile trebuie să fie democratice și încadrate în limitele constituționale, dar puterea nelimitată fără control se transformă în tiranie, iar tirania nu cedează puterea decât inclusiv prin vărsare de sânge, ceea ce am avut noi în 7 aprilie 2009.”

Europa Liberă: Haideți să revenim la realitățile zilei de astăzi și să ne spuneți foarte clar – ce urmează să mai facă acest legislativ și dacă mai poate întreprinde ceva?

Alexandru Arseni: „Hotărârile Curții Constituționale prin care s-a constatat constituțional, legal și legitim întrunirea tuturor circumstanțelor prevăzute de Constituție de dizolvare a parlamentului, s-a constatat și ilegalitatea hotărârilor prin care a fost declarată starea de capturare de către Curtea Constituțională a Constituției, fiindcă așa aberație nu prea cunoaște nimeni în lume, prin ridicarea mandatului și anularea parțială a hotărârii de numire a doi judecători din partea parlamentului și numirea altui judecător, tot declarate neconstituțional în deplină conformitate și declararea neconstituțională a hotărârii parlamentului prin care s-a instituit starea de urgență cu un singur scop: de a bloca funcționarea mecanismului constituțional de punere în mișcare a procesului de alegeri anticipate. După această dată, după ziua de ieri, hotărârea Curții Constituționale este definitivă și intră în vigoare la momentul pronunțării, președinta Maia Sandu, având consultația, având informația respectivă, ea a considerat oportun și este numai dreptul exclusiv al dumneaei, pentru că acest drept nu rămâne doar un drept, atrage după sine și răspundere constituțională, că dacă va da greș răspunderea politică o va purta în fața alegătorilor.”

Europa Liberă: Asta spun și fruntașii socialiștilor, inclusiv Igor Dodon, liderul PSRM, a spus că Maia Sandu să-și asume toată responsabilitatea, pentru că a dizolvat parlamentul și că nu a luat în calcul că pandemia nu s-a terminat, nu a luat în calcul că n-au fost bani identificați pentru organizarea scrutinului anticipat.

Alexandru Arseni: „Astea sunt vorbe absolut în vânt, pentru că fracțiunea socialiștilor și cu cealaltă fracțiune, care au o dominație numerică de voturi în parlament, nu și-au îndeplinit obligațiile constituționale de a învesti guvernul. Ei doar au știut că neînvestirea de două ori în perioada respectivă atrage după sine inevitabil dizolvarea parlamentului și au mers conștient la asta, acum încep a flutura că iată nu știu ce și o spune fracțiunea socialiștilor sau nu o spune, aici rezultă din prevederile constituționale, că acest drept și oportunitatea de dizolvare a parlamentului este în plină cunoștință de cauză de către președintele Republicii Moldova, dna Maia Sandu, și ea știe care vor fi consecințele, urmările. Și acesta este un proces absolut inevitabil.”

Europa Liberă: Mai poate se convoace în ședință plenară actualul parlament?

Alexandru Arseni: „Parlamentul de actuala legislatură ca instituție își exercită mandatul până în ziua constituirii parlamentului nou-ales.”

Europa Liberă: Ce poate face în această perioadă?

Alexandru Arseni: „În această perioadă, ce nu poate face? Nu poate modifica Constituția parlamentul și nu poate modifica, adopta sau abroga legi organice; hotărâri de parlament și legi ordinare poate adopta.”

Europa Liberă: Să modifice componența CEC-ului sau să voteze pentru alți membri ai Comisiei Electorale Centrale poate sau nu poate?

Alexandru Arseni: „Nu, aceste modificări se fac prin lege, și ei nu au această competență. În aceste circumstanțe, Comisia Electorală Centrală își urmează cursul său de a îndeplini...”

Europa Liberă: Dar dacă vor face această tentativă?

Alexandru Arseni: „Este Curtea Constituțională... Deci, dacă ne conducem după acțiunile pe care le-au făcut până acum, pot interveni niște acțiuni la care nici nu ne putem aștepta, pentru că într-o politică fără morală acțiunile pot fi numai amorale, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Cât de ușor pot fi identificați banii pentru aceste alegeri?

Alexandru Arseni: „În pofida pandemiei, în pofida altor acțiuni, că guvernul este limitat în acțiunile sale, pentru că este interimar, în bugetul republican în fiecare zi au loc defalcări.”

Europa Liberă: Ca să fie direcționați bani pentru scrutinul parlamentar anticipat, trebuie să existe vot în parlament, votul se ia de majoritatea deputaților.

Guvernul are rezervă de stat, rezervă bugetară, de unde acești bani se transmit direct în bugetul Comisiei Electorale Centrale

Alexandru Arseni: „Parlamentul nu poate modifica bugetul trecând de la un articol de la Ministerul Educației în fondul campaniei electorale, nu poate de la Ministerul Ocrotirii Sănătății, dar guvernul are rezervă de stat, rezervă bugetară, de unde acești bani se transmit direct în bugetul Comisiei Electorale Centrale care îi gestionează, iarăși la control, controlul parlamentar nu dispare. Pentru că există acest buget al Comisiei Electorale Centrale, unde sunt cheltuielile prevăzute de către stat, dar au și concurenții electorali cheltuieli care iarăși sunt controlate în această perioadă de campanie electorală.”

Europa Liberă: Liderul PAS, Igor Grosu, a lăsat să se înțeleagă că ar fi mai bine să nu se mai întrunească în ședințe parlamentul, pentru că aceste ședințe în plen aproape că sunt fără rezultat.

Alexandru Arseni: „Este opinia d-lui, dar Constituția prevede că parlamentul se poate întruni.”

Europa Liberă: Deci, el este funcțional...

Alexandru Arseni: „...până la întrunirea noului parlament ales. Legislatura a X-a, să spunem așa, teoretic, se poate încheia pe data de 11 august, când, conform prevederilor constituționale...”

Europa Liberă: ...vor fi validate mandatele noilor aleși ai poporului.

Alexandru Arseni: „Mandatele deputaților vor fi validate mai înainte, pentru că numai mandatele deputaților fiind validate, ele servesc ca temei juridic, constituțional pentru ca șeful statului, dna Maia Sandu să convoace ședința de constituire a noului parlament de noua legislatură, în mod teoretic, timp de 30 de zile, nu mai târziu. Adică 11 iulie – 11 august, o luăm așa, nu intrăm în matematică, pentru că nu asta ne interesează. Iată până în acea zi actualul parlament se poate întruni în sesiuni, inclusiv extraordinare și speciale. Cum vor proceda, nu știu; ce vor face, iarăși nu știu, pentru că nu știe nimeni ce intervenții vor fi în viața socială, pe alt tărâm – apărarea țării, mobilizarea generală și multe altele, nu dă Doamne. De aceea, parlamentul rămâne funcțional, în exercițiul mandatului, dar este limitat în anumite acțiuni strict determinate pe care nu le poate depăși. Or, orice tentative de a depăși sunt declarate nule conform art. 7 din Constituție și, până la urmă, va fi iarăși decizia sau hotărârea Curții Constituționale pe subiectul respectiv.”

Europa Liberă: Și actualul guvern interimar, condus de Aureliu Ciocoi, va fi în exercițiul funcțiunii până la învestirea unui nou cabinet de miniștri?

Alexandru Arseni: „Da, până la învestirea unui nou guvern. Asta va fi după 11 august, dacă va fi convocat parlamentul - mai devreme de 11 august, pentru că trebuie să fie convocat în ședința de constituire, se constituie, pe urmă se formează fracțiunile parlamentare și se trece la formarea organelor directorii, după care șeful statului consultă fracțiunile. Dacă nu vor fi constituite fracțiunile, nu are subiectul cu cine să se consulte. O să lucreze noua componență operativ, trebuie să funcționeze, nu să se facă alde... atunci în câteva zile și noul candidat la funcția de prim-ministru desemnat va lucra în mod operativ. De fapt, aceste fracțiuni trebuie să vină deja cu proiectul de program, programul politic din campania electorală într-o țară normală se transformă în program de guvernare, urmează cizelarea componenței cabinetului de miniștri și vine în parlament și solicită învestitura.”

Europa Liberă: De la izbucnirea acestei incertitudini politice în Republica Moldova s-a insistat foarte des pe ideea – cu ce se va deosebi viitorul legislativ de actualul?

Alexandru Arseni: „La această întrebare va răspunde poporul prin votul său, acesta este judecătorul. Și înțeleg întrebarea Dvs., iar rezultatul este în strictă dependență direct proporțională cu capacitatea concurenților electorali de a răspunde doleanțelor și așteptărilor cetățenilor. Vreau să facem o analiză, pentru că dreptul electoral în ansamblul său este o instituție a dreptului constituțional ca ramură de drept, este o instituție cu care mă ocup și teoretic, și practic din anul 1983.”

Europa Liberă: Și de ce ați insistat să faceți aici o claritate?

Alexandru Arseni: „Claritate... Electoratul Republicii Moldova la modul general este în trei aspecte, trei direcții, trei opțiuni: una de stânga sau nostalgică – tare era bine când era rău, eu altfel nu pot aprecia, trebuie de-amu nu știu cum să fii, dar e dreptul la opinie; și avem partea a doua care este din două componente, două opțiuni clar determinate – proeuropeană, integrarea, nu ne ducem cu căruța încolo, dar acceptarea reglementărilor constituționale, supremația legii, respectarea drepturilor omului, garanțiile de asigurare socială a tuturor păturilor, crearea condițiilor pentru un nivel de trai decent, permanent în evoluție și al treilea segment, să-i spunem, nu vreau să supăr cetățenii, că-i împart pe segmente, eu vorbesc sub aspect juridic, nu al demnității lor, de orientare foarte clară, și am văzut că este în creștere, în evoluție 35-40% clar pentru reîntregirea, din punct de vedere juridic, al dreptului constituțional și internațional cu România.”

Europa Liberă: Știți ce spun cetățenii despre această stare de lucruri? Că Republica Moldova are o situație exact asemănătoare cu cea din fabula lui Donici Racul, broasca și știuca.

Alexandru Arseni: „Absolut! Filosofia cetățenilor este atât de pură și clară, pentru că ea nu are apucături de interes.”

Europa Liberă: Dar când unul trage în stânga, altul în dreapta, unul hăisa, altul ceala, încotro, Republica Moldova?

Alexandru Arseni: „Apoi iată de ce am și subliniat acest lucru. Cei cu orientare de stânga, ei o trag știm unde, da, geopolitic, iar aceste două opțiuni ale cetățenilor trebuie să fie foarte clar înțelese și asumate de către concurenții electorali care se încadrează de a duce poporul și voința lui în această direcție. De aceea se prefigurează foarte clar și aceasta va fi chemarea și lupta mai aprigă decât alta de a identifica doar doi concurenți electorali pe segmentul de dreapta, adică nu pe segmentul nostalgic, doi concurenți electorali, foarte clar...”

Europa Liberă: Aici știți că se vorbește iarăși despre rânza moldoveanului, că e foarte greu să-i unești pe cei dezbinați. Acum, apropo, a venit și ideea unificării pe segmentul de stânga. Igor Dodon cheamă comuniștii să meargă într-un bloc electoral în alegerile parlamentare anticipate.

Alexandru Arseni: „Iarăși, îi treaba lor, a celor de stânga. Asta nu înseamnă că noi, cei de dreapta, nu vom aduce un mesaj foarte clar, pornind de la prevederile art. 10 – unitatea poporului Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Aceste alegeri vor aduce către ideea că nu mai sunt „ai noștri” și „ai voștri” și că toți cetățenii acestui stat sunt un tot întreg?

Alexandru Arseni: „Trebuie de pus punct, noi, toți cetățenii Republicii Moldova suntem în gală măsură egali în drepturi. Că avem viziuni asupra dezvoltării statului, e altă chestiune, asta nu-i despre viziuni, dar până acum, începând din 1993 (n-o să leg cu ce, dar noi știm de ce), nu s-a lucrat. Noi, deputații poporului din primul parlament, și prin Declarația suveranității, și prin Legea cetățeniei, și prin Declarația de independență, și prin proiectul Constituției votat în prima lectură tocmai am pus această sarcină-scop: Unitatea poporului Republicii Moldova. După aceea a început dezbinarea, care a avut interesele respective. Acum iarăși suntem la început de cale, dar observăm și facem analize că s-a maturizat cetățeanul Republicii Moldova, nu contează vârsta lui, s-a maturizat și a înțeles care este rolul său în campania electorală pentru ce se duce și poate plus-minus, asta nimeni nu dă garanție, să se orienteze, că acest concurent electoral doar vine și vorbește demagogii, iar acest concurent electoral este serios, responsabil și împreună cu el vom obține rezultatele respective.”

Europa Liberă: La Curtea Constituțională, pe lângă multe alte sesizări, mai este una care ține de scoaterea unui partid în afara legii. Unii experți în drept constituțional critică acest lucru și spun că atât timp cât un concurent electoral, un lider de partid are susținători, are membri ai partidului ar fi anticonstituțional să-i lipsești de dreptul de vot pe acești electori.

Alexandru Arseni: „Eu o să fiu dur de data aceasta. Admitem că în Germania se legiferează Partidul Național Socialist. Nu vor fi susținători? Vor fi!”

Europa Liberă: Eu vă întreb – ce credeți Dvs. despre o sesizare care e la Curtea Constituțională?

Alexandru Arseni: „Eu special am făcut această paralelă să nu..., că „unii cred”. Deci, conform art. 35 alin. (1), lit. h), Curtea Constituțională se pronunță asupra neconstituționalității unui partid și fiecare subiect cu drept de sesizare a Curții Constituționale este în drept să acumuleze probe prin care să demonstreze că partidul respectiv nu corespunde cu cerințele art. 41 din Constituție, cu art. 10 din Constituție.”

Europa Liberă: Ce spun aceste articole?

Alexandru Arseni: „Art. 41 spune că cetățenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze în partide politice, partidele politice contribuie la clarificarea orientării social-politice a cetățenilor și în condițiile legii participă la alegeri. Acolo se stabilește că partidele care cheamă la vrajbă interetnică, încălcarea Constituției ș.a.m.d. sunt în afara legii, neconstituționale. Autorul sesizării trebuie să cunoască foarte bine prevederile, sunt susținători sau nu sunt, este obligația celor care dețin informația să aducă la cunoștință, pentru că până la urmă se va pronunța Curtea Constituțională, că oameni buni, credeți, dar uitați-vă că acest partid se ocupă cu drogurile, cu delapidările din buget ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Da, dar trebuie să fie și probele din partea organelor de drept?

Alexandru Arseni: „Autorul sesizării când vine...”

Europa Liberă: Să lăsăm asta la discreția Curții și atunci o să discutăm mai mult.

Alexandru Arseni: „Sigur că și a autorului sesizării.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, pentru că în acești ani de independență s-a vorbit și despre nevoia modificării Constituției sau adoptării unei noi Legi Fundamentale, Dvs. de ce părere sunteți?

Alexandru Arseni: „Țin minte și ascultătorii noștri, și Dvs., în 2010 a fost creată comisia constituțională prin decretul președintelui interimar de atunci, dl Mihai Ghimpu.”

Europa Liberă: Țin minte. Și acum sunt undeva pe rafturi și se prăfuiesc acele intenții?

Alexandru Arseni: „Eu am fost în grupul de lucru, nu membru pur și simplu, dar în grupul de lucru și am elaborat un nou proiect al Constituției, ajustat, pentru că și proiectul pe care l-am votat noi...”

Europa Liberă: Care e soarta lui?

Alexandru Arseni: „Unde vă grăbiți Dvs.?”

Europa Liberă: Trece timpul repede...

Proiectul nostru votat în prima lectură în 1993 a fost deteriorat în ‘94

Alexandru Arseni: „D-apoi timpul trece, dar noi ce, suntem la cronometru aici, la 100 de metri sau la elucidarea subiectului?... Proiectul nostru votat în prima lectură în 1993 a fost deteriorat în ‘94, deși l-am adus aici și a trecut și Comisia de la Veneția, a experților, dar nu le-a convenit celor care erau în partid, Partidul Democrat, că nu se vede președinte acolo. Dacă iei în viziunea formațiunilor de atunci, din alianța 1, 2, din blocurile acelea de beton care erau atunci, ei gândeau că Constituția este un document care le stabilește poziția lor personală, personificată, pe când Constituția este reglementarea relațiilor sociale. Îți place - bine, nu - Auf Wiedersehen! Și iată au dat într-o parte acest proiect.”

Europa Liberă: Da, dar acum a revenit în actualitate subiectul referitor la revizuirea Constituției și de asta vreau să vă întreb.

Alexandru Arseni: „A revenit. Și ex-președintele Republicii Moldova a convocat și el, a creat o comisie de reformă constituțională.”

Europa Liberă: Igor Dodon...

Alexandru Arseni: „Da. Oameni buni, nu se modifică Constituția după liderul care-i în fruntea statului. Constituția este legea poporului, el trebuie să decidă și dacă se va și ajunge la o nouă redacție a Constituției, ea trebuie să fie elaborată nu de deputați și în interesul lor, ci de societatea civilă și de specialiști în domeniu. Și următorul pas, după ce această Constituție va fi aprobată de către parlament, ea urmează să fie votată și legitimată prin referendum și după ce intră în vigoare Constituția adoptată prin referendum, parlamentul se dizolvă și se petrec alegeri parlamentare anticipate în baza reglementării constituționale, pentru că ei vor să fie la conducere și să adopte Constituția și ei să rămână cu Constituția pentru dânșii. Este o tratare jignitoare pentru demnitatea poporului ca deținător al suveranității de stat.”

Europa Liberă: În următorul parlament poate fi discutat art. 13 din Constituție și ar putea să se ajungă la un consens?

Alexandru Arseni: „Eu nu înțeleg întrebarea. Ce discuție?! El trebuia demult modificat și adus în conformitate cu Declarația de Independență – limba oficială este limba română, pentru că sunt prevederi constituționale, toate, de fapt 100% au o interpretare și un argument științific. Doar știința ce este? Acumularea practicii internaționale cu eliminarea acelor momente negative care frânează dezvoltarea societății. Iată ce înseamnă. Cu atât mai mult, așa prevederi strict științifice, cum este limba, cum este identitatea națională și alte prevederi.”

Europa Liberă: Subiectele acestea vor fi discutate în campania electorală cel mai probabil.

Alexandru Arseni: „Neapărat. Dar știți care-i problema? Depinde cum vor fi discutate, o să găsim răspunsul în funcție de întrebarea adresată, dar răspunsul va fi clar.”

Europa Liberă: Dar răspunsul trebuie să-l dea politicienii sau savanții când e vorba, de exemplu, de art. 13?

Alexandru Arseni: „Acum încă o întrebare foarte frumoasă. Dacă te duci în politică și nu ai carte, nu ai ce căuta în politică, înseamnă că ești repetent la carte și consideră că politica este în afara științei. Nu! Greșit! Activitatea politică este o activitate foarte și foarte responsabilă. Dacă nu are la bază cunoașterea profundă a științei, inclusiv a filosofiei, a dreptului, atunci acesta nu este politician, este un demagog care vrea să se folosească doar de avantajele puterii. De aceea, candidații și concurenții electorali care se vor antrena în acest proces fără o pregătire științifică profundă pe domenii nu au ce căuta în campania electorală și cu atât mai mult în parlament.”

Europa Liberă: Despre următorul legislativ se va vorbi după 11 iulie, dar credeți că nimeni nu va mai îndrăzni să spună că acolo au ajuns corupți, autori de scheme?

Alexandru Arseni: „Gura lumii nu poți s-o închizi, cu atât mai mult a celor care nu vor trece pragul electoral, dar pentru aceasta există Comisia Electorală Centrală care va monitoriza, există mass-media. Și Dvs. vreau să vă spun că faceți un lucru foarte cinstit și responsabil în toată această perioadă când am urmărit, că urmărim, că suntem cetățeni, cu atât mai mult că disciplina mea este dreptul, v-am spus, inclusiv electoral și concurenții electorali reciproc să se verifice, și pe urmă Curtea Constituțională. Deci să nu mai adopte adrese că, iată, s-au constatat încălcări. Măi băieți, nu, s-au constatat, mă iertați de lipsă de modestie, eu am scris un articol...”

Europa Liberă: Dar știți că o parte din acele adrese pe care Curtea Constituțională le-a sugerat parlamentului să le adopte, nu s-a ținut cont de ele?

Alexandru Arseni: „Niciuna! Eu vreau să vă spun că am publicat, în urma acestei hotărâri a Curții Constituționale cu adrese, un articol în Studia Universitatis Moldaviae. Avem revista noastră științifică care este acreditată și baza acestui articol...”

Europa Liberă: Deci, acolo erau adrese referitoare la implicarea Bisericii în campania electorală, la votul din diasporă...

Alexandru Arseni: „...cumpărarea votului alegătorilor ș.a.m.d. Și vreau să vă spun că am intitulat articolul în felul următor: Invalidarea alegerilor – sancțiuni în dreptul constituțional. Și acest articol a ajuns în revistele de peste Ocean și am primit invitație să publicăm în continuare, adică avem aici, în Republica Moldova, suficienți oameni de știință, oameni politici, chiar dacă nu au mandat de deputat, oameni destul de responsabili care știu să pună problema argumentat și vom monitoriza sau vom fi monitorizați și taxați în campania electorală fără de cruțare. Chiar chem alegătorii să nu-l netezească să-i băiat bun și-i de-al nostru. El trebuie să fie băiat responsabil și cu cunoștințe de cauză a materiei, a științei și a practicii.”

Europa Liberă: Cei care pierd alegerile mereu spun că scrutinul a fost fraudat. Se va pune punct odată și odată acestei dispute?

Ei vor acuza că s-au fraudat și gata sau că alegerile n-au fost libere, n-au fost corecte

Alexandru Arseni: „Sigur că nu. Totul depinde de cultură. Iată la acest capitol nu vreau să obijduiesc, dar, cunoscând și analizând cultura concurenților electorali, ei vor acuza că s-au fraudat și gata sau că alegerile n-au fost libere, n-au fost corecte. Sau, de exemplu, au contat că după viziunea lor, după sondajele pe care le au trebuiau să obțină 15%, au obținut numai 10, 5% le-au furat... Asta este o luptă politică ce se încadrează, dar iarăși în măsura culturii.”

Europa Liberă: Dar asta influențează asupra deciziei alegătorului?

Alexandru Arseni: „S-a maturizat alegătorul, contribuabilul nostru a înțeles că el nu plătește impozitul numai, că, ei, am plătit nalogul și, gata, mi-am luat grija. Nu, unde se duce banul și dacă banul ista vine în folosul lui sau în detrimentul lui. Așa-i și cu votul, nu mă duc să-l arunc și mă așteaptă după colț să-mi dea 100 de grame că mi-am făcut treaba. Dacă ți-ai vândut demnitatea pe 100 sau 200 de grame de rachiu, înapoi n-o mai vezi. Lucrul acesta s-a explicat și se explică. Deci nu este o simplă aruncare a buletinului, este trasarea sorții celui care votează, a copiilor și a urmașilor lui, de aceea trebuie să fim foarte responsabili de votul pe care îl dăm.”

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG