Una din cele mai populare reţele de socializare din Moldova Odnoklassniki este platforma unde propaganda rusă e la ea acasă. Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) constată că Federația Rusă are o influență deosebită asupra discuțiilor publice prin intermediul acestei reţele care promovează zeci de teme propagandistice printre utilizatorii moldoveni. „Scopul propagandei rusești pare a fi menținerea Republicii Moldova în sfera intereselor exclusive ale Federației Ruse, ca un satelit docil. Pentru a atinge acest scop, propaganda rusească promovează un sentiment de afiliere față de Rusia și discreditează Uniunea Europeană și Occidentul, în general, în ochii cetățenilor moldoveni”, se spune în studiu. Detalii în interviul cu unul dintre autorii studiului, Alexandru Platon, cercetător al Institutului de Politici Publice (IPP).
Alexandru Platon: „La baza cercetării au stat îngrijorările noastre privind utilizarea Internetului pentru propagandă şi dezinformare precum şi lipsa totală de date cantitative şi calitative despre ce se întâmplă pe una dintre cele mai mari reţele de socializare din R. Moldova. Conform informațiilor de la începutul anului 2018, în R. Moldova erau aproximativ două milioane de utilizatori de Internet. Majoritatea dintre ei utilizau doar două reţele de socializare: Facebook şi Odnoklassniki. Cel puţin la moment aceste două reţele sunt relevante din punct de vedere al modelării opiniei publice pe Internet. Instagram va deveni relevant, dar probabil deja în ciclurile electorale ulterioare.
Reţeaua de socializare Odnoklassniki are un specific aparte. Clivajele rural/urban, lingvistice şi etno-politice au făcut din
Nu prea ştim nimic despre utilizatorii Odnoklassniki cu care nu comunicăm şi nu ne înţelegem punctele de vedere şi necesităţile reciproce...
Odnoklassniki şi Facebook două lumi online total distincte. Cel puţin despre Facebook noi, ca utilizatori, ştim câte ceva, dar despre Odnoklassniki nu prea cunoaştem nimic. De fapt, ne aflăm într-o bulă Facebook şi nu prea ştim nimic despre utilizatorii Odnoklassniki cu care nu prea ne intersectăm, nu comunicăm şi respectiv nu ne înţelegem punctele de vedere şi necesităţile reciproce.”
Europa Liberă: E reţeaua Odnoklassniki construită şi gândită în aşa fel încât să tolereze propaganda, dar şi mesajele de ură pe care alte reţele, acelaşi Facebook, le filtrează?
Alexandru Platon: „Trebuie să menţionăm că Odnoklassniki este parte al grupului online mail.ru care este deţinut de către oligarhul rus Alisher Usmanov şi perceput ca o extensiune a statului rus. Deşi foarte recent domnul Usmanov a renunţat la cota majoritară
Odnoklassniki este parte al grupului online mail.ru, deţinut de către oligarhul rus Alisher Usmanov şi perceput ca o extensiune a statului rus...
în cadrul mail.ru grup numindu-și niște asociaţi pentru a evita sancțiunile vestice, putem cu greu să ne imaginăm organizarea unei şedinţe în Duma de stat a Federaţiei Ruse în care deputaţii ruşi îl iau la întrebări pe Usmanov cu privire la dezinformare şi propagandă pe Odnoklassniki pe modelul american, a Congresului cu Facebook. Presupun că Odnoklassniki va fi în continuare utilizat ca o platformă destul de liberă în care propaganda rusă va fi la ea acasă după cum arată şi concluziile studiului IPP. ”
Europa Liberă: Dar scopul iniţial declarat pe această reţea era socializarea foştilor colegi de clasă, nu?
Alexandru Platon: „Exact, dar după cum bine ştim pe parcursul evoluţiei istorice progresul tehnologic poate fi utilizat atât cu bună credinţă, cât şi cu rea credinţă. Iar metodele noi de consum şi diseminare a informațiilor apărute odată cu Internetul au creat
Manipularea prin intermediul rețelelor de socializare cuplată cu dezvoltarea fenomenului ştirilor false are un impact din ce în ce mai mare asupra proceselor civice...
oportunități noi, vaste pentru actorii interesați de manipularea opiniei publice. Manipularea prin intermediul rețelelor de socializare cuplată cu dezvoltarea fenomenului ştirilor false are un impact din ce în ce mai mare asupra proceselor civice, vieţii publice şi proceselor politice din ţară. Această manipulare distorsionează percepţia obiectivă a realităţii de către cetăţeni şi duce pe termen lung la o degradare a proceselor politice democratice.
R. Moldova împreună cu Ucraina au devenit un poligon de testare a instrumentelor de propagandă şi manipulare a opiniei publice prin intermediul noilor tehnologii informaţionale cu mult timp înainte, poate cu cel puţin o decadă înainte ca această problemă să nimerească în vizorul factorilor de decizie din UE şi SUA.”
Europa Liberă: Aţi identificat câteva teme prioritare ale propagandei rusești. Care sunt ele şi de ce anume acestea?
Alexandru Platon: „Într-adevăr, există câteva teme principale abordate de propaganda pro-rusă în R. Moldova. Prima temă am definit-o „compatrioții şi nostalgia faţă de trecutul sovietic.” Conceptul de compatrioți elaborat de doctrina politicii externe a Federaţiei Ruse este utilizat pe larg de propaganda rusă. Este o noţiune care are ca scop consolidarea conexiunilor nostalgice ale foştilor cetăţeni sovietici şi descendenţii acestora cu aşa-zisa patrie mamă. În cazul R. Moldova se promovează ideea că Moldova este parte a Russki Mir, a lumii ruse în spaţiul valoric comun axat pe ortodoxie, trecut comun şi limbă rusă.
O altă temă este glorificarea trecutului rus. Este utilizată pe larg simbolistica Marelui Război pentru apărarea patriei şi panglica Sf. Gheorghe.
O altă temă este discreditarea Vestului, în general. Propaganda rusă în Moldova este anti-americană. Conform ei, toţi politicienii, jurnaliştii, liderii de opinie pro-europeni din R. Moldova au stăpâni americani, iar americanii sunt cei responsabili de tensionarea relaţiilor din Moldova şi Rusia. De asemenea, propaganda rusă pe Odnoklassniki este foarte anti-europeană. Se afirmă că orientarea către UE a R. Moldova este o greşeală civilizaţională, este incomparabilă cu viitorul prosper pe care l-am putea avea în Uniunea Eurasiatică.
Propaganda rusă pe Odnoklassniki este anti-NATO. NATO este întotdeauna caracterizat ca o organizaţie exclusiv agresivă care doreşte să se extindă indiferent de consecinţe.”
Europa Liberă: Au priză aceste teme la publicul moldovean din Odnoklassniki?
Alexandru Platon: „Desigur. Conform studiului nostru, metodologia căruia o considerăm destul de solidă pentru că au fost analizate aproximativ 24 de mii de postări efectuate în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, aceste teme sunt dominante printre comunităţile pro-ruse din Odnoklassniki din R. Moldova. Numărul şi activismul acestor grupuri pro-ruse face incontestabilă viralitatea unor astfel de mesaje pe întreg segmentul moldovenesc al reţelei.”
Europa Liberă: Dar cine stă îndărătul acestor grupuri pro-ruse?
Alexandru Platon: „Este foarte greu să afirmăm ceva cu exactitate. Dacă în cazul Facebook-ului noi putem face API Requesturi şi parsing pentru a obţine anumite date, în cazul Odnoklassniki este mult mai greu. Organizatorii acestor grupuri sunt personaje care practică acest lucru făţiş, influenceri cunoscuţi prin activitatea lor în spaţiul public moldovenesc, de genul Igor Tuleanţev, comunităţile lui Renato Usatîi şi tinerii din PSRM, dar sunt şi persoane care preferă să coordoneze aceste grupuri anonim.”
Europa Liberă: Spuneţi în studiu că se face propagandă atât făţişă, cât şi ascunsă. De ce e nevoie de această dublă strategie?
Alexandru Platon: „Este o chestie de interpretare metodologică. Noi am catalogat aceste două tipuri de propagandă. Delimitarea dintre ele se face prin metodele prin care este prezentată informaţia. În cazul propagandei făţişe se acţionează destul de rectiliniu, se invocă ştiri false, se promovează mesaje arhicunoscute. Iar în cadrul propagandei latente, ascunse se acţionează mult mai subtil la nivel de germen de inception a unor anumite idei.”
Europa Liberă: Odnoklassniki e printre cele mai populare reţea de socializare în R. Moldova. Acest fapt reflectă o realitate, cea că moldovenii sunt mai pro-ruşi?
Alexandru Platon: „Nu neapărat. Trebuie să înţelegem că există totuşi o tendinţă de diminuare a numărului de utilizatori ai Odnoklassniki în favoarea Facebook-ului. De ce Odnoklassniki a fost atât de popular la începuturile sale în R. Moldova? E o chestie de discuţie. Probabil la momentul apariţiei sale era unica reţea care oferea capacitatea de a utiliza rețeaua în limba română sau moldovenească cum este ea catalogată pe Odnoklassniki. Să nu uităm că Facebook a inclus opţiunea limba română mult mai târziu. Totuşi vedem trendul de destituire a Odnoklassniki cu Facebook.
Conform datelor pe care le-am vizualizat eu, din ianuarie 2018
Scăderea numărului de utilizatori Odnoklassniki nu trebuie să ne ducă în eroare pentru că rețeaua de socializare încă are 900 de mii de utilizatori reali...
Odnoklassniki a înregistrat o cădere de aproximativ 20 de procente a numărului de utilizatori. Pe când Facebook a văzut o creştere de 25%, iar Instagram – o creştere de chiar 90%. Scăderea numărului de utilizatori Odnoklassniki nu trebuie să ne ducă în eroare pentru că rețeaua de socializare încă are 900 de mii de utilizatori reali. Respectiv posibilitățile ei de penetrare pot cu ușurință să rivalizeze cu posturile TV cu acoperire naţională. Odnoklassniki rămâne relevantă pentru comunicarea politică, dar şi propagandă şi dezinformare în contextul alegerilor parlamentare din februarie 2019.”
Europa Liberă: S-a văzut şi la alegerile prezidențiale. Un expert IT ne spunea recent că Odnoklassniki a făcut o campanie de denigrare agresivă a Maiei Sandu şi totodată o promovare largă a lui Igor Dodon care a şi câştigat scrutinul.
Alexandru Platon: „Am observat şi noi acest lucru pentru că în perioada în care am făcut analiza rețelei Odnoklassniki cel mai popular video cu tematica politică se intitula „Mайя Санду масон великой восточной ложи” cu peste 2 milioane de vizualizări, ceea ce este extrem de mult pentru R. Moldova, chiar şi pentru Youtube sau Facebook. Faptul că politicienii pro-europeni practic lipsesc pe această reţea de socializare face imposibilă reacţionarea la timp şi mobilizarea reţelelor de potenţiali utilizatori pentru combaterea unor astfel de dezinformări online.”
Europa Liberă: Politicienii pro-europeni sunt slab prezenţi pe Odnoklassniki pentru că nu pot racola suficienţi utilizatori acolo sau pentru că reţeaua le pune nişte piedici?
Alexandru Platon: „Este natural ca într-un mediu pro-rus cel mai confortabil se simt politicienii pro-ruşi. În ce priveşte piedicile pe care le pune rețeaua de socializare, îmi este foarte greu să afirm ceva pentru că nu există acces la astfel de date.”
Europa Liberă: Poate fi stăvilit cumva acest fenomen al propagandei în Odnoklassniki sau cel puţin omul care nu vrea să fie victima acestei propagande se poate apăra în vreun fel?
Alexandru Platon: „Propaganda pro-rusă este alimentată şi amplificată prin intermediul utilizării pe larg a metodelor de
Văd combaterea propagandei pro-ruse în R. Moldova strâns legată de metodele de combatere a ştirilor false...
distorsionare a istoriei, de jurnalism tendenţios, de ştiri false. De aceea, eu văd combaterea propagandei pro-ruse în R. Moldova strâns legată de metodele de combatere a ştirilor false. În acelaşi timp, ştirile false, dezinformare sunt foarte dificil de combătut, în special dacă vin într-un volum foarte mare sau sunt formulate astfel încât să şocheze, să confirme anumite prejudecăţi.
Discuţia în mediul de cercetători şi de policymakers se axează în prezent pe două opţiuni complexe. Este vorba de măsuri reactive de fact checking, combaterea ştirilor false, dar mult mai importante sunt măsurile pro-active de dezvoltare a gândirii critice, de alfabetizare cu privire la consumul de mass-media. O bună parte din cetăţenii R. Moldova nu au instrumentele necesare pentru a discerne informaţia. Se percepe tot ce vine de la TV sau online ca fiind realitate obiectivă. Pe termen scurt combaterea ştirilor false este absolut necesară. Însă pe viitor ne vom confrunta din ce în ce mai mult cu dezinformarea la scară largă, automatizată, trolii finanţată din bugete de stat. În acest context eforturile tradiţionale a combaterii dezinformării prin fact checking se vor dovedi ineficiente.
Oricât de dedicaţi ar fi jurnaliştii care vor încerca să stăvilească acest val de dezinformare eforturile lor se vor dovedi insuficiente. Fact checking-ul este inevitabil, dar în acelaşi timp trebuie să se lucreze pe termen lucru pentru a construi şi educa populaţia. În mediu academic se foloseşte termenul construirea rezistenței cognitive. În R. Moldova sunt necesare măsuri pe termen lung de construire a acestei rezistenţe cognitive la dezinformarea societăţii. Aceasta se face prin promovarea culturii dezbaterilor, educaţia gândirii critice, informarea cu privire la consumul corect al mass-media.”
