„Aliații noștri nu merg în Rusia - acesta este mesajul meu”, a declarat Varhelyi ca răspuns la întrebarea unui reporter privind vizita lui Dodik. „Cine vrea să fie aliatul nostru, nu merge în Rusia”.
Bosnia, care a depus cererea de aderare la UE în 2016, a primit statutul de candidat în decembrie, unul dintre motive fiind îngrijorarea că războiul din Ucraina ar putea destabiliza regiunea balcanică. Dar UE a atașat, de asemenea, o listă lungă de condiții pentru consolidarea democrației în această țară balcanică.
„Vrem ca Bosnia și Herțegovina să fie aliatul nostru”, a declarat Varhelyi la o conferință de presă la Sarajevo, care a avut loc după un forum politic la nivel înalt unde au fost prezentați pașii pe care Bosnia ar trebui să îi urmeze pentru a adera la UE.
„Este important să trimitem mesaje puternice de la Sarajevo pentru a prezenta un front comun”, a adăugat el.
Varhelyi a lăudat progresele înregistrate în „timp record” pentru formarea unui guvern și elaborarea bugetelor în urma alegerilor generale din octombrie.
De asemenea, el a declarat că este încurajator faptul că părțile interesate s-au angajat să realizeze reformele convenite atunci când țării i s-a acordat statutul de candidat, precum și „angajamentul foarte clar asumat ca aliat european”. Dar declarațiile președintelui Republicii Srpska, Milorad Dodik, și călătoria acestuia la Moscova, inclusiv întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, evidențiază lipsa de unitate în materie de politică externă în Bosnia.
Dodik a intrat deja în conflict cu UE când, în ianuarie, i-a acordat lui Putin cea mai înaltă distincție a entității pe care o conduce, ceea ce a provocat critici similare și avertismentul că Bosnia-Herțegovina trebuie să fie atentă la statul de drept în timp ce urmărește aderarea la UE.
Între Rusia și UE
Dodik se opune impunerii de sancțiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina și recunoașterii Kosovo ca stat independent. De asemenea, el a încercat să separe armata, poliția și administrația fiscală din Republika Srpska de guvernul central bosniac, acțiuni care contravin acordurilor de la Dayton din 1995.
Rusia și Serbia sprijină tacit acțiunile lui Dodik.
Forumul politic de la Sarajevo din 17 mai a fost prezidat de Varhelyi și de Borjana Kristo, președintele Consiliului de Miniștri bosniac și a fost o acțiune organizată de Comisia Europeană cu scopul de a monitoriza punerea în aplicare a recomandărilor sale și de a raporta cu privire la progresele Bosniei pe calea europeană.
„Am evaluat problemele cu care se confruntă noile autorități, care sunt indicatori clari ai activității.Și am aflat că există disponibilitatea de a soluționa toate întrebările și problemele", a declarat Varhelyi.
Kristo a declarat că Uniunea Europeană a arătat că este dispusă să ajute Bosnia pe drumul său spre aderare, după ce va îndeplini condițiile.
La forum au participat reprezentanți ai autorității legislative bosniace, precum și cei mai înalți reprezentanți ai autorității executive din entitățile Republika Srpska și Federația bosniaco-croată, precum și din unitatea administrativă a districtului Brcko din Bosnia.
Ca parte a pachetului de extindere pentru 2023, Comisia Europeană va prezenta un nou raport privind progresele înregistrate de Bosnia în ceea ce privește punerea în aplicare a 14 priorități-cheie pe calea către aderarea la UE.
Comisia Europeană a definit prioritățile în mai 2019 și le-a împărțit în patru domenii: democrația și funcționarea instituțiilor, statul de drept, drepturile fundamentale și reforma administrației publice.
Atunci când statutul de candidat al Bosniei a fost confirmat în decembrie, UE a declarat că va începe negocierile privind aderarea deplină odată ce vor fi îndeplinite opt condiții.
Bosnia s-a alăturat altor candidați la UE - Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia și Ucraina - într-un proces îndelungat de aderare care poate dura mulți ani și implică negocieri complexe privind adaptarea legislației locale pentru a se alinia la cea a UE.
