Linkuri accesibilitate

Alla Rusu – o pictură à la russe? à la française?


Alla Rusu, Emilian Galaicu-Păun și Mihai Țăruș
Alla Rusu, Emilian Galaicu-Păun și Mihai Țăruș

Nedrept de puţin – din 15 până-n 27 februarie curent – Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” din Chişinău găzduieşte expoziţia de Pictură şi grafică a artistei plastice Alla RUSU (n. 1965), chişinăuianca stabilită la Paris, după ce că a trecut, în anii de ucenicie, prin înalte şcoli de pictură de la Tallinn şi Bucureşti. Cei prezenţi la vernisaj – în primul rând vorbitorii: Florina Breazu, Tudor Zbârnea, Dimitrie Peicev, Dumitru Bolboceanu, nume cunoscute în arta noastră – nu s-au lăsat duşi mult după deschiderea oficială, şi asta deoarece pânzele Allei Rusu au acel soi de magnetism ce-i face pe privitori să mai zăbovească într-o lume născută de imaginaţia artistei.

Fără să fie scoase în generic, oraşele pe apă – Sankt Petersburgul, Veneţia, nu în ultimul rând Parisul – constituie tema (muzicală, cu variaţiuni!) a prezentei expoziţii, elementul acvatic fiind dominant în grafica multicoloră, dar căpătând o anumită consistenţă păstoasă în pânzele în ulei.

Nimic din „vederile” pentru turişti în tablourile înfăţişând Notre-Dame de Paris, Tour Eiffel sau Podul Rialto, totul e numai trăire şi mirare, acea formidabilă capacitate de a „opri clipa” – nu înainte însă de a o transfigura artistic. Luminozitatea, prospeţimea, adâncimea & limpezimea & clipocirea, şi câte şi mai câte calităţi – deloc ostentative! – caracterizează această pictură, despre care nu îndrăznesc să mă pronunţ decât la modul impresionist, lăsându-i pe specialişti să-i dea aprecierea cuvenită.

Din cele trei prezentări – în română, franceză şi rusă – ale pliantului, cea a criticului de artă Theodor Redlow mi se pare că exprimă cel mai adecvat chintesenţa acestui fel de a fi în artă, iată un mic fragment:

„Compoziţiile de o deosebită amploare, împlinite şi totuşi spontane, ale Allei Rusu ne arată într-un mod exemplar ce înseamnă să fii pictor, să simţi ca un pictor, să gândeşti ca un pictor. Rareori mi-a fost dat să mă aflu în faţa unor elaborări picturale atât de avansate, de aprofundate, şi care totuşi să lase impresia lucrului făcut dintr-o suflare, care ţi se arată deplin şi viu organism întreg, sănătos, născut dintr-odată şi nu printr-o laborioasă însumare a părţilor, element cu element, şi etapă după etapă. (…)

Lumea, aşa cum o vede, cum şi-o imaginează ea, îmbunătăţită, este în mişcare, în creştere, în evoluţie. Nu numai tematica, dar însuşi climatul spiritual al acestei picturi impun comentatorului un cuvânt major, iar acela e Libertatea. Climatul pictural pe care îl creează Alla Rusu îmbină euforia vizuală cu exaltarea trăirilor, astfel încât armoniile pe care le obţine sunt nu numai acorduri în sfera purei virtualităţi, ci şi formule de concentrare a unor exteriorizări afective culminante ca intensitate. Un expresionism solar, un romantism jubilant…”

Pictorița Alla Rusu alături de Florina Breazu
Pictorița Alla Rusu alături de Florina Breazu

Cum însă pictoriţa locuieşte în Oraşul-Lumină, cuvine-se să încheiem aceste rânduri pre limba lui Voltaire, citându-l pe filosoful & eseistul francez Bertrand Vergely: „Deux choses frappent dans le voyage pictural que nous propose Alla Rusu. L’image brossée et l’alliage entre le dessin à l’encre de Chine et les couleurs mouillées de son aquarelle. Quand elle peint, c’est l’émotion qui parle. L’ émotion fondamentale. On la devine, marchant dans le long de la Seine à Paris, arrivant à Venise à la gare de Santa Lucia, face à Buckingham ou à l’Ermitage (…)”

Nu se poate, în nici un chip, rata o asemenea expoziţie!

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG