Ambasadorii europeni s-au solidarizat după ce adepții lui Șor, principalul suspect în dosarul „furtului miliardului”, condamnat deja în prima instanță, au pichetat sediul Delegației Uniunii Europene.
Dar a fost soarta acestui proces și a investigării celei mai mari fraude din istoria R. Moldova, în care echivalentul unui miliard de dolari a fost furat din trei bănci, în anul 2014, iar cei care întorc datoria creată sunt contribuabilii, urmând să plătească până în anul 2041?
După lansarea mai multor mesaje diplomatice, ambasadorii europeni au ales să vorbească mai tranșant despre, ceea ce ei consideră, lipsa de progres în dosarul „furtului miliardului”. Iar mesajul șefului Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko a fost următorul: „Astăzi nimeni nu stă în închisoare pentru frauda bancară. Cât poți să vezi cum este amânat procesul lui Șor? O asemenea tergiversare nu sporește încrederea cetățenilor în justiție și în eficiența instituțiilor de drept”.
Declarația a fost făcută într-o emisiune televizată la sfârșitul săptămânii trecute, într-un context când se vorbea despre promovările din justiție. Colegilor de partid ai lui Ilan Șor le-au trebuit câteva zile ca să analizeze discursul diplomatului european și să riposteze. Ei s-au prezentat la un protest în ziua de joi, 6 august, acuzându-l pe șeful misiunii UE că s-ar fi implicat în treburile interne ale țării și că și-ar fi arogat rolul impropriu de procuror și judecător. Participanții la pichetarea Delegației UE au cerut ca Bruxelles-ul să-l recheme din funcție pe Michalko. La rându-i ambasadorul UE a postat pe contul său de Facebook raportul Kroll 2.
Întâi ambasadorul Franței în R. Moldova, după care ambasadorii Suediei, Poloniei, Cehiei, Regatului Țărilor de Jos, Germaniei, Lituaniei s-au declarat solidari cu șeful misiunii europene la Chișinău. Cu toți au ținut să amintească că R. Moldova s-a angajat în față UE să finalizeze ancheta fraudei bancare, iar persoanele responsabile să ajungă pe banca acuzațiilor și să fie pedepsite. A fost amintit și procesul de la Curtea de Apel Cahul, adică procesul lui Ilan Șor.
Procuratura Generală a informat în context că în următoarele zile episoade din dosarul de devalizare a sistemului bancar vor fi transmise în justiție.
Fostul manager al Băncii de Economii în perioada în care a fost falimentată banca, figură-cheie în frauda bancară, conform raportului companiei americane Kroll, Ilan Șor a fost condamnat în 2017 la 7 ani și jumătate de închisoare, dar totodată instanța l-a lăsat la libertate până la pronunțarea sentinței definitive. Timp de doi ani și jumătate, peste 30 de ședințe la Curtea de Apel Cahul au fost amânate din varii motive, de unde guvernanți, lideri de opoziție și experți independenți au dedus că Șor ar fi un „răsfățat al justiției”.
Această tergiversare a ajuns și în atenția actualului procuror general, Alexandr Stoianoglo, sau a Consiliului Superior al Magistraturii, doar că fără rezultate vizibile. Renunțarea la limbajul diplomatic de către ambasadorii UE este văzută de analistul Alexei Tulbure, fost reprezentant al R. Moldova la ONU și Consiliul Europei, ca un semnal că lucrurile din justiție merg foarte prost.
O justiție amânată este o justiție refuzată
„Acest miliard nu mai este un caz național, a depășit hotarele R. Moldova, a transformat R. Moldova în ceva ce este în gura lumii, a dus la oprirea finanțării externe. Pot înțelege de ce se întâmpla lucru acesta până în iunie 2019. Atunci Șor era un fel de aliat politic a lui Plahotniuc, dar acum apar foarte multe întrebări. O justiție amânată este o justiție refuzată, un eșec în a face justiție. Bănuim că Șor și astăzi a căpătat un rol de politician util. Admit că există o înțelegere între Șor și Dodon”.
Unii analiști au presupus că cei doi s-ar fi înțeles pe subiectul aeroportului din Chișinău, concesionat pe 49 de ani și care și-a schimbat în ultimul timp de câteva ori concesionarii. Șor și oamenii lui de încredere îl acuzase în toamnă pe liderul informal al socialiștilor că ar vrea să-i ia afacerea.
Autoritățile și-au asumat obligația să intervină cu schimbări în justiție în primul rând în fața cetățenilor, amintește în pledoaria sa ambasadorul UE Peter Michalko. Oamenii așteaptă ca toți să fie egali în fața legii, continuă diplomatul. Altminteri, nu se poate vorbi despre o societate democratică, în care legea stă în capul mesei, despre un stat de drept ori despre un stat a cărei economie se dezvoltă, a mai ținut să puncteze șeful misiunii europene.
