Ziarul de Gardă publică reacţia şefului delegaţiei UE în R. Moldova Peter Michalko la deciziile de marţi ale Consiliului Superior al Magistraturii de a promova în funcţii cheile la diferite instanţe magistraţi controversaţi. „Înțeleg foarte bine că astăzi oamenii pot simți un puternic sentiment de dezamăgire. Speranțele că poate exista o schimbare în sistemul de justiție al Republicii Moldova depind de desemnarea persoanelor cu o integritate indubitabilă în locul celor care au determinat justiția în Moldova să servească intereselor particulare, să anuleze alegerile etc. Văzându-i să se întoarcă ridică îndoieli cu privire la sinceritatea cuvintelor despre reforma sistemului de justiție. Este necesară o adevărată reformă a justiției”, susține ambasadorul UE în R. Moldova. În articol se aminteşte că printre magistraţii desemnaţi de CSM este Vladislav Clima la şefia Curţii de Apel Chişinău, magistrat ce a condus completul de judecată care în 2018 a menținut decizia primei instanțe de anulare a alegerilor primarului municipiului Chișinău. La funcţia de vicepreşedinte al CSJ a fost înaintată Tamara Chișca-Doneva, care a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro.
Agora.md publică reacțiile reprezentanţilor opoziţiei politice la promovarea judecătorului Vladislav Clima la şefia Curţii de Apel Chişinău. „Faptul că cei care fac mizerii ajung în funcții cheie nu doar aprofundează fenomenul de impunitate, unde se știe că ce n-ai face, atât timp cât faci pentru binele corupților de la guvernare, nu vei fi pedepsit. Aceasta oferă un model prost celor tineri, care văd că pentru a avansa în carieră, trebui să faci târguri… Până una alta, socialiștii s-au pricopsit cu un șef la apel care le va „rezolva” alegerile, iar între timp cine știe câte alte sorți vor fi distruse de judecătorii corupți din sistem”, a comentat fosta ministră a justiţiei în Guvernul Sandu, Olesea Stamate. Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, critică CSM pentru această numire spunând că este o instituție care nu are nimic în comun cu asigurarea independenței justiției. „E o instituție care putem să o catalogăm ca fiind luată în captivitate. Exact ca și precedenta componență din perioada regimului Plahotniuc”, a comentat Sergiu Litvinenco.
Acordul cu FMI va deschide ușile spre alte surse financiare, dar autoritățile trebuie să respecte condiționalități, care vin să stopeze o serie de abuzuri ale politicului în unele instituții ale statului, comentează analistul politic Ion Tăbîrţă la Radio Chişinău. „Nu o singură dată am văzut anumite tendințe ale puterii, de a controla Banca Naţională. Controlul de către politic a fost una din cauzele principale că s-a produs furtul miliardului. De aceea, independența sectorului financiar bancar este una esențială în acordarea suportului financiar, dar și pentru buna funcționare a economiei”, afirmă Ion Tăbîrță. În articol se precizează că R. Moldova va putea accesa o asistență financiară în valoare de circa 558 de milioane de dolari din partea FMI, dacă va implementa un șir de acțiuni inclusiv în domeniul independenței băncii centrale, supravegherii sectorului financiar și transparenței bugetar-fiscale.
Anticoruptie.md rezumă într-un articol criticile aduse de Transparency International Moldova la amendamentele promovate de Parlament la mai multe legi, inclusiv la cea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Modificările au fost operate în grabă, într-un mod abuziv şi ilegal, susţin experţii. „Riscul major al aplicării acestor modificări este împiedicarea efectuării unei urmăriri efective prin sechestru şi recuperare a activelor dobândite în rezultatul fraudelor financiar-bancare. De fapt, aceste modificări vor reduce la zero prevederile şi spiritul legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, consideră Transparency International Moldova. Un alt risc este zădărnicirea urmăririi eficiente, fără şanse de recuperare a activelor urmărite de către procurori în cadrul investigaţiilor fraudelor financiar-bancare. Modul în care au fost elaborate și promovate modificările în legislație ar favoriza anumite grupuri de interese prin asigurarea unei căi legale de preluare a activelor sechestrate, mai constată experţii.
Vaccinul împotriva infecției Covid-19 nu va ajunge în acest an în Republica Moldova, chiar dacă va fi dezvoltat la nivel mondial și comercializat în alte țări, atenționează șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, citat de unimedia.info. „Am avut o întrunire cu partenerii de dezvoltare și s-a vorbit, tangențial, și despre vaccinul Covid, dar eu cred că noi, în Republica Moldova, nu o să avem anul acesta vaccin împotriva infecției… Moldova nu este atractivă, pentru că este o țară cu consum mic și e una când faci miliarde de doze pentru un stat mare și e cu totul altceva când faci pentru țările mici”, precizează Furtună.
TV8.md publică instrucțiunile aprobate de Guvern pentru reluarea activității grădinițelor. Deschiderea grupelor se va putea realiza eșalonat, gradual cu un număr redus de copii în funcție de evoluția situației epidemiologice. Directorii trebuie să asigure curățenia generală și dezinfecția întregului teritoriu, a spațiilor și suprafețelor la fiecare trei ore. Totodată, să dețină cantitățile necesare de săpun lichid, detergenți si dezinfectanți, să asigure funcționarea blocurilor sanitare, precum și funcționarea sistemelor de aerisire și ventilație. Se va asigura, cu preponderență, accesul copiilor, ai cărora ambii sau unicul părinte sunt angajați și prezintă dovada prezenței fizice la serviciu, precum şi a copiilor din familiile cele mai dezavantajate, se mai arată, între altele, în document.
Sanatateinfo.md informează că, pe timp de pandemie, instituțiile medicale acumulează zilnic de două ori mai multe deșeuri medicale, iar cele din secțiile Covid se consideră cu risc biologic ridicat și sunt sortate și transportate după o procedură foarte minuțioasă, fiind considerate deșeuri periculoase. Administratorul unei firme ce prestează servicii de reciclare a deșeurilor medicale, Iurie Nicora, precizează că până la pandemie se acumulau lunar aproximativ 8 tone de deșeuri, acum cantitatea depășește 20-22 de tone pe lună. „Procedura de distrugere a deșeurilor implică o mărunțire a cantităților acumulate, astfel că în cele din urmă rezultă tot deșeuri, doar că în cantități mai mici și care nu sunt periculoase. „Procesul decurge la temperaturi joase, cu mărunţirea concomitentă, sterilizarea şi distrugerea deșeurilor periculoase, inclusiv obiectele înţepătoare şi tăioase care, după prelucrare, se transformă în deşeuri menajere”, explică Iurie Nicora.
