Linkuri accesibilitate

Ambasadorul UE la Chișinău: Aderarea Moldovei la UE în 2030 depinde de cât de puternică va fi voința politică


Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chișinău.
Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chișinău.

Contextul politic va juca un rol important în decizia din decembrie a Consiliului European de deschidere a negocierilor de aderare cu R. Moldova, spune într-un interviu la Europa Liberă, ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, dar „Moldova mai are lucruri de făcut, care necesită timp”.

Europa Liberă: Comisia Europeană a recomandat deschiderea condiționată a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova, după ce țara va îndeplini toate cele nouă angajamente asumate acum un an. Partenerii europeni, însă, nu spun exact când pot începe sau ar trebui să înceapă negocierile de aderare. Cum putem privi această decizie: ca pe un pahar pe jumătate plin sau pe jumătate gol?

Jānis Mažeiks: Nu, cred că acum paharul este mai mult decât pe jumătate plin! Pentru că dacă ne uităm la ceea ce a decis Comisia Europeană, este să recomande Consiliului să înceapă negocierile de aderare. Dar în principiu, recomandarea este clară: începerea negocierilor de aderare. În același timp, mai sunt lucruri pe care Republica Moldova trebuie să le facă, lucruri care necesită timp, cum ar fi, de exemplu, reforma justiției sau combaterea corupției. Dar calendarul este stabilit: dacă acești pași sunt întreprinși și dacă Consiliul aprobă aceste recomandări, atunci acest cadru de negociere va fi adoptat până în martie sau Comisia va face această recomandarea în martie anul viitor.

Europa Liberă: Pot Consiliul European și liderii europeni să ia o decizie politică în decembrie și să spună că Moldova ar trebui să înceapă negocierile de aderare imediat sau începând cu ianuarie anul viitor, chiar dacă țara are multe de făcut sau are mult de lucru în sectorul justiției?

Jānis Mažeiks: Ei bine, procesul de extindere nu este doar tehnic, este în mod clar și politic și, de asemenea, recomandările Comisiei Europene sunt făcute și într-un cadru politic. Este foarte bine că R. Moldova are acest punct de referință, pentru că raportul arată cât de mult a avansat Republica Moldova în ceva mai mult de un an, nu doar la îndeplinirea celor nouă pași, ci și a acquis-ul comunitar. Spre deosebire de cele nouă condiționalități, pentru care [R. Moldova] a avut timp pentru a lucra cel puțin din iunie anul trecut, pentru legislația europeană a avut timp între februarie 2023 și, în mod realist, septembrie. Este vorba de câteva luni. Iar faptul că au existat îmbunătățiri în atât de multe capitole de negociere este destul de impresionant.

Europa Liberă: Cât de mult va conta voința politică a liderilor europeni și a Consiliului European pentru a deschide efectiv negocierile de aderare cu R. Moldova?

Jānis Mažeiks: Cu siguranță va exista și contextul politic. Să nu uităm că acesta a fost prezent de la bun început în procesul de aderare al R. Moldova, pentru că în ianuarie 2022 nimeni nu se gândea nici măcar să depună cerere pentru a obține statutul de țară candidată. Dar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat tabloul politic, ceea ce a condus la dorința de a sprijini Ucraina și, de asemenea, de a sprijini Republica Moldova. Deci, acesta este doar un exemplu al faptului că politica e și ea, în mod clar, parte a ecuației. Există însă această viziune clară din partea Comisiei Europene că Republica Moldova a avansat și recomandarea Comisiei Europene este de a începe negocierile de aderare. Ceea ce vor face liderii din acel moment, se va întâmpla, bineînțeles, cu ușile închise.

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă R. Moldova și autoritățile moldovenești până la această întâlnire a liderilor europeni din decembrie pentru a asigura o decizie politică favorabilă de deschidere a negocierilor de aderare?

Jānis Mažeiks: Cred că în primul rând să continue să lucreze în toate domeniile pe care Republica Moldova a lucrat până acum. Deci este vorba atât despre cei nouă pași, cât și despre legislația europeană. Chiar și acele condiții, care au fost considerate ca fiind finalizate, pentru noi reprezintă doar punctul de plecare. Pentru a vă da un exemplu: a fost îndeplinit angajamentul pentru respectarea opiniei Comisiei de la Veneția și a ODIHR. Totuși, asta nu înseamnă că acum Republica Moldova poate înceta să asculte Comisia de la Veneția sau ODIHR și recomandările acestora.

Europa Liberă: Dar ce pot face cetățenii Republicii Moldova pentru o decizie bună și favorabilă din partea Consiliului European în luna decembrie a acestui an?

Jānis Mažeiks: Ei bine, este în primul rând treaba guvernului. Și sunt încurajat de cât de mult efort a depus guvernul în procesul de integrare europeană. Practic, această viziune pozitivă a Comisiei Europene este o reflectare a acestei munci mari. Deci, pentru oameni, cred că este important ceea ce a fost și până acum: spiritul de solidaritate pe care l-ați exprimat la nevoie, ca țară, ca popor, față de vecinii voștri din Ucraina, oferind atât asistență, cât și găzduind 100.000 de refugiați ucraineni. Aceasta este ceea ce apreciază și liderii europeni. Pentru că am auzit de la mai mulți reprezentanți ai înalților oficiali europeni spunând despre Moldova „țară mică cu inimă mare”. Și acest spirit de solidaritate este o valoare-cheie și pentru UE.

Europa Liberă: Vor putea începe negocierile de aderare mai devreme de luna martie?

Jānis Mažeiks: Cu siguranță nu mai devreme de martie, pentru că acesta este calendarul care a fost stabilit în raportul de progres. Așa că mai întâi, în decembrie, va avea loc discuția șefilor de stat și de guvern cu privire la aprobarea recomandărilor Comisiei de începere a negocierilor. Deci, dacă asta se întâmplă, atunci ajungem în martie. Iar cadrul negocierilor de aderare este practic ceva necesar pentru orice negocieri de aderare. Și asta înseamnă acordul asupra principiilor, asupra modului în care vor avea loc negocierile și, de asemenea, asupra fondului, adică ce se va discuta exact. Și acesta ar fi următorul pas, iar acest lucru, așa cum vă puteți imagina, devine deja destul de tehnic. Ceea ce este bine, pentru că procesul de aderare este un proces tehnic odată ce începe pe calea negocierilor.

Avansarea spre UE versus voința politică de la Chișinău

Europa Liberă: Și poate dura ani.

Jānis Mažeiks: Da, asta poate dura ani. Acesta e un aspect care trebuie luat în considerare: că acest proces mereu durează ani de zile. Așa că, chiar dacă din partea țării există mobilizare maximă, nu te poți aștepta să reușești să închei negocierile de aderare, să zicem, în șase luni. Pentru că nu se întâmplă așa. Este vorba, sperăm, despre negocieri între reprezentanții Republicii Moldova și ai Comisiei Europene, care urmează să poarte discuții pe fiecare dintre capitole, verificând legislația moldovenească, cât de aliniată este la acquis-ul comunitar. Apoi procesul merge înainte pas cu pas. Și, desigur, asta va depinde de voința politică din partea R. Moldova, și anume de faptul dacă acest angajament, pe care l-am văzut atât de puternic în ultimii doi ani, va fi prezent și în viitor. Și sper, desigur, că va fi.

Va fi foarte important ca cetățenii Republicii Moldova să susțină această cale și la alegerile ulterioare...

Europa Liberă: În acest moment, cât de reală pare integrarea Republicii Moldova în UE în următorii șapte ani, așa cum speră autoritățile Republicii Moldova?

Jānis Mažeiks: Ei bine, asta depinde de acest punct la care tocmai m-am referit: de cât de puternică va fi voința politică. Pentru că, dacă te uiți la calendar, este clar că cei șapte ani depășesc mandatul actual al președintelui, mandatul actual al parlamentului și, în consecință, și mandatul actualului guvern. Ceea ce înseamnă că pentru ca această cale europeană să continue, va fi foarte important ca cetățenii Republicii Moldova să susțină această cale și la alegerile ulterioare.

„R. Moldova trebuie să elimine influența din exterior asupra alegerilor”

Europa Liberă: Vorbind despre alegeri, în Republica Moldova au avut loc alegerile locale generale, iar reprezentanților politici ai partidului politic Șansă li s-a interzis să participe la aceste alegeri, deoarece guvernul a spus că această formațiune politică este finanțată de Rusia. Ce credeți dvs., ce se crede în general în UE despre această decizie a autorităților moldovene?

Jānis Mažeiks: Ei bine, în primul rând, am văzut deja de luni de zile semne îngrijorătoare că au existat interferențe externe în procesul electoral. Și aceste semne erau, de asemenea, destul de publice. Am văzut oamenii opriți cu numerar, cu carduri bancare, am văzut interceptarea conversațiilor unuia dintre liderii partidului politic numit cu Ilan Șor. Deci era clar că există încercări de a interveni în alegerile în Republica Moldova. În același timp, am văzut un angajament clar din partea agențiilor de aplicare a legii din Republica Moldova de a contracara aceste acțiuni. Pentru că am văzut că au fost interceptări, că au fost percheziții la cei care erau suspectați de folosirea fondurilor ilicite. Dar era, de asemenea, clar că nu toți acești bani puteau fi opriți, pentru că există atât de multe moduri de a face asta. Deci, unul dintre lucrurile pe care le-am văzut și în acest caz anume a fost că au existat și informații clare furnizate de autoritățile statului. Ceea ce a fost deficitar este modul în care a fost luată această decizie, deoarece s-a bazat pe puterea Comisiei Situații Excepționale și decizia a fost luată cu doar două zile înainte de alegeri. Ceea ce este important acum este ca autoritățile să arunce o privire asupra cadrului legislativ și să vadă cum acest lucru s-ar fi putut face altfel și, de asemenea, ținând cont de faptul că urmează mai multe alegeri: anul viitor și peste doi ani, astfel încât să existe mai multă predictibilitate juridică și să nu fie nevoie să se utilizeze aceste mecanisme de urgență.

Era o situație extraordinară și s-au luat măsuri extraordinare...

Europa Liberă: Cum va afecta această decizie a autorităților moldovenești, adoptată prin utilizarea instrumentul de urgență, părerea europenilor despre democrația din Republica Moldova?

Jānis Mažeiks: Ei bine, aceasta nu este o decizie care ar fi fost ușor de înțeles, pentru că aceasta era o situație extraordinară și s-au luat măsuri extraordinare. Și de aceea este și important ca autoritățile moldovenești să explice acest lucru și publicului european sau liderilor europeni, cei care vor lua decizia în decembrie. Și nu este, de asemenea, întâmplător că unul dintre punctele pe care Comisia Europeană le-a subliniat în recomandările sale a fost și întărirea legislației împotriva spălării banilor.

Europa Liberă: Domnule ambasador Mazeiks, mi-ați spus mai devreme că alegerea oamenilor din Republica Moldova va conta pentru următoarea clasă politică din R. Moldova și dacă această clasă politică va avea o viziune europeană asupra viitorului Republicii Moldova. Dar cât de importante sunt alegerile locale și rezultatele alegerilor locale pentru acest drum european al Republicii Moldova, dacă sunt importante?

Jānis Mažeiks: Ei bine, ceea ce este important este că alegerile locale au avut loc și observatorii internaționali au recunoscut că acestea s-au desfășurat în mod ordonat și că există o diversitate destul de puternică de partide care au fost alese la conducerea autorităților locale. Este important să continuăm să lucrăm la eliminarea influenței din exterior asupra procesului electoral și să eliminăm cumpărarea de voturi și, de asemenea, vânzarea de voturi, deoarece acesta este unul dintre lucrurile greu de explicat în exterior: de ce oamenii și-ar vinde drepturile democratice pentru o mică sumă de bani? Încercăm mereu să lămurim că Moldova este o țară săracă, dar asta nu explică de ce oamenii ar renunța la drepturile lor democratice.

  • 16x9 Image

    Cristina Popușoi

    Fac parte din echipa Europei Libere Moldova din august 2022. Sunt jurnalistă specializată în afaceri europene și politică, licențiată în jurnalism și științe ale comunicării. Înainte de a veni la Europa Liberă, am lucrat la Radio Chișinău și TVR Moldova.

XS
SM
MD
LG