Domeniul TIC este unul dintre cele mai dinamice și promițătoare sectoare ale economiei Republicii Moldova, iar autoritățile se grăbesc să prindă „trenul” acestor progrese. La un recent forum de educație, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a afirmat că „fiecare profesor trebuie să țină în mână o tabletă când predă, și fiecare elev trebuie să țină în mână o tabletă când învață”. Care sunt efectele practice ale strategiilor promise? La aceasta și alte întrebări a răspuns Ana Chirița, directoarea executivă a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, într-un interviu de bilanț al anului 2018.
Ana Chiriță: „După cum cunoașteți, la 7 septembrie 2018 a fost lansat proiectul de educație digitală, care de fapt presupune că fiecare învățător de clasa întâi deține o tabletă și are acces la curriculumul de educație digitală. Acest lucru înseamnă că de fapt fiecare copil de clasa întâi învață sau va învăța, fie în primul semestru, fie în al doilea semestru, elemente ce țin de educația digitală, securitatea on-line ș.a.m.d. pe măsura lucrurilor pe înțelesul lor. De ce este important acest lucru?
La momentul de față informatica se învață în clasa a VII-a, doar că deja este destul de târziu, pentru că copiii de la trei-patru ani
Este absolut important ca tehnologiile informaționale să fie asimilate corect, cât mai devreme...
utilizează tablete, telefoane, smartphone ș.a.m.d., utilizând doar pentru chestii care nu sunt neapărat practice, ci sunt într-un fel pentru joacă, hai să spunem. Din partea sectorului privat este absolut important ca tehnologiile informaționale să fie asimilate corect, cât mai devreme și, respectiv, afirmația că fiecare profesor sau învățător ar fi bine să țină un device, fie că este o tabletă sau un laptop sau orice altceva, este destul de corectă.
Foarte des, cei care instruiesc sunt parte a schimbării și mai mult ca atât elevii de fapt foarte repede asimilează, pur și simplu, pentru că sunt o nouă generație care se împacă foarte bine cu tehnologiile. De datoria noastră este să-i învățăm lucruri utile, cum să utilizeze tehnologiile informaționale în scopuri utile și nu doar pentru joacă. Cu cât mai corect și cu cât mai repede ne vom adapta la tendințele globale, ori toate țările din lume care au introdus tehnologii informaționale, care au schimbat nu doar să spun că au introdus device-uri sau altceva, este vorba și de curriculum, și de content, și de multe alte chestii au accelerat ulterior în domeniul economic. Acest lucru se vede în țările dezvoltate, precum ar fi același Singapore sau chiar alături, Georgia. Sunt niște exemple care, punând accentul pe educație, de fapt dezvoltă o națiune mai bine pregătită. Or, în viitor, noi chiar nu știm ce fel de joburi vor fi și elevii trebuie să asimileze cât mai multe chestii.”
Europa Liberă: Credeți că profesorii, unii dintre care sunt la vârsta de pensionare, în special cei din regiunile rurale sunt gata de reformele anunțate de Guvern?
Ana Chiriță: „În momentul în care noi ne întrebăm dacă cineva este gata sau nu, cred că va exista o anumită rezistență, presupun că este necesar să privim lucrurile din perspectiva a ceea ce este necesar de făcut pentru ca studenții sau elevii să aibă acces la educație de calitate și eu cred că cei care înțeleg că este necesară o schimbare se vor conforma. Deci, omul este
Este o necesitate pe care trebuie s-o oferim elevilor, viitorilor cetățeni...
capabil să învețe la orice vârstă și noi nu ar trebui să privim sistemul doar din punct de vedere că putem sau nu putem. Deci este o necesitate, este o necesitate pe care trebuie s-o oferim elevilor, viitorilor cetățeni și de fapt să punem accentul sau accentele pe chestiile de care au nevoie ei. E sistemul de educație centrată pe elev sau pe student. Așa cum trec de fapt și alte instruiri pe partea pedagogică sau ceva unde își ajustează modalitatea de învățare și de predare, este același lucru, nu se deosebește absolut prin nimic.”
Europa Liberă: În ce măsură este luat în considerare faptul că sunt tot mai puțini elevi și studenți care aleg să studieze în Republica Moldova? Cel puțin, conform statisticilor.
Ana Chiriță: „Oamenii care vor să rămână în țară, vor și învățământ de calitate și, respectiv, calitatea cumva o să dicteze cine și cum rămâne. Dvs. cunoașteți foarte bine că situația demografică nu este în creștere în Republica Moldova, ori chiar dacă este nu în mod semnificativ. Mai mult ca atât, calitatea chiar dictează cine și cum învață.
Deci nici nu-i atât de important că sunt mai mulți sau mai puțini. Bine, este vorba de calitatea pe care o oferă și cât de sigur se simt acei viitori cetățeni, actuali elevi. Noi vedem ce se întâmplă și noi înțelegem că, dacă ne limităm la aceleași metode de predare, de 100 de ani în urmă sau de 50 de ani în urmă, noi nu ne dezvoltăm.”
Europa Liberă: Experții în domeniu afirmă că un alt aspect pe care autoritățile ar trebui să-l includă în strategiile care țin de promovarea implicării tinerilor în sectorul IT este aspectul de gen. Cât de interesate sunt fetele și femeile în tehnologiile informaționale?
Ana Chiriță: „Fete sau doamne în domeniul IT sunt până la 20 la sută cred că per general, per sector. Acest fapt indică că la momentul de față interesul nu este unul foarte mare, dar există programe, de exemplu, noi în cadrul ATIC și în cadrul „Tekwill” facem programe pentru copii, unde noi vedem că până la vârsta de 12 ani de fapt interesul pentru științele exacte este de 50:50. El se pierde undeva după 12 ani. Momentul în care se face o investiție și de fapt se încurajează fetele ca să urmeze științe exacte sau se încurajează, în general, nu știu, să ia cursuri în domeniul roboticii sau programare, sau orice altceva, pentru că foarte mult depinde de metoda de predare, de cine predă, de cum se predă ș.a.m.d.
Este important pentru noi să susținem acest interes după vârsta de 12 ani. Respectiv, companiile, inclusiv companiile private, deci ele au și programe care sunt orientate spre atragerea sau încurajarea domnișoarelor și doamnelor în domeniul IT. Noi vedem foarte multe companii care susțin programe anume exclusiv pentru a le atrage. Anul acesta a fost lansată o platformă a profesionistelor în domeniul IT, care se numește TECH Women. În cadrul ATIC avem câteva inițiative, inclusiv de burse pentru doamne și domnișoare, burse de lungă durată, de scurtă durată, mai există și participarea în diverse programe ș.a.m.d. Ele cumva vin să încurajeze doamnele sau domnișoarele ca să aleagă o carieră în IT. Se lucrează asupra acestui lucru. Pentru că foarte des ni se adresează întrebarea: de ce susținem doamnele și cumva reiese că bărbații sunt neglijați? Nu este adevărat! Este de fapt ridicarea potențialului economic, inclusiv pentru că 50 la sută din populație cumva nu este antrenată, iar sectorul IT este unul de mare perspectivă și doamnele, inclusiv, nu știu dacă sunt în concediu de maternitate sau altceva, dar sunt mai flexibile anume în acest domeniu.”
Europa Liberă: În 2018, Parcul pentru tehnologia informației, Moldova IT Park, și-a început activitatea. Este un proiect considerat unic pentru Republica Moldova, lansat de comunitatea IT și sprijinit de Guvern. Rezidenții, fie din țară, fie de peste hotare, primesc o serie de facilități, principala dintre care este taxa unică de 7% din vânzări. S-au înscris deja zeci, sute de rezidenți. Ce s-a reușit la această etapă?
Ana Chiriță: „Deci un an de la deschidere va avea loc cam în luna ianuarie-februarie. Aveți dreptate că parcul a fost creat la inițiativa comunității. De fapt au fost 15 companii afiliate care cumva au impulsionat acest lucru, iar Guvernul a fost destul de susținător în acest sens. La momentul de față sunt 320 de companii. Aceasta este o cifră destul de mare, dintre care practic 60 sau 70 de companii nou-create.
Ați menționat foarte corect, companiile beneficiază de o taxă sau un regim fiscal preferențial, dar, totodată, acest lucru creează necesitatea de a avea mult mai mulți oameni sau mult mai multă forță de muncă anume din perspectiva că este un regim foarte atractiv pentru mai multe companii de peste hotare. Deci, pentru noi, cel puțin cei de la ATIC, pasul numărul unu este cum să producem sau să atragem, sau să menținem mai mulți oameni în domeniul IT.”
Europa Liberă: Mai mulți experți și-au manifestat îngrijorarea că taxa unică de 7% înseamnă și mai puține beneficii sociale, indemnizații mai mici, dacă se ia concediu de maternitate, pensie mai mică.
Ana Chiriță: „Întotdeauna în viață face alegeri. De fapt, foarte multe companii au introdus beneficii suplimentare la salariile pe care le aveau, care cumva compensează acele rețineri sociale despre care menționați Dvs. Fiind doar la practic un an sau chiar nefiind încă un an de la lansare, presupun că toate lucrurile se vor redresa cumva în timp și se vor găsi soluții pentru a minimaliza riscurile care pot apărea. Ce s-a reușit atunci când s-a lansat acest Moldova IT Park? Foarte multe companii s-ar putea spune că au ieșit din zona gri și există foarte multe plusuri care s-au întâmplat. Se mai lucrează, deci ca orice legislație nouă necesită timp de adaptare și de revizuire. Peste un an-doi cred că se va vedea și se vor minimiza și celelalte riscuri.”
Europa Liberă: Un document de căpătâi pentru autorități în sectorul IT este Strategia Moldova Digitală 2020, care se ține pe trei piloni: infrastructură și acces, conținut digital și servicii electronice, capacități și utilizare. Din perspectiva Dvs., pe cât de aproape de cetățean și de nevoile lui a devenit acest sector în 2018?
Ana Chiriță: „Moldova Digitală 2020, dacă nu greșesc, a fost aprobată în 2013 sau 2014.”
Europa Liberă: Da, da...
Ana Chiriță: „Deci, pe bază de infrastructură Moldova a atins cifra de 65 sau 70 la sută de acoperire, chiar mai mult la serviciile în bandă largă, noi avem peste 126% penetrarea telefoniei mobile în Republica Moldova. Deci, există succese, rețelele și infrastructura se dezvoltă foarte bine.
Sper că foarte curând vom vedea lansarea unei rețele de 5G, ceea ce este destul de important pentru o țară mică cum este Republica Moldova. Parte de educație și conținut menționasem și aceeași educație digitală, în special prin proiecte cum ar fi același „Tekwill” ș.a.m.d., care cumva vin să răspundă la necesități. Pe cât de mult au afectat toată populația Republicii Moldova, încă nu suntem în 2020, deci lucrurile le luăm pe rând. Anul 2018 pentru companiile sau pentru cei din domeniul IT a fost cred că un an de cotitură, inclusiv datorită apariției Moldova IT Park, inclusiv datorită programelor lansate de sporire a calității capitalului uman ș.a.m.d. Sunt niște programe de lungă durată, care de fapt își au menirea în a fi realizate.
Totodată, după cum ziceam, aici n-ar trebui să se oprească eforturile, pentru că există multe lucruri care trebuie făcute. Ați menționat foarte bine că nu există chiar atât de mulți studenți, chiar atât de mulți elevi, multă lumea pleacă, vine ș.a.m.d., deci este necesar ca să se creeze condiții ulterioare pentru a redresa cel puțin subiectul de capital uman. Acesta este subiectul numărul unu cred că pentru companiile din domeniul IT.”
