Linkuri accesibilitate

„Novateca” transformă bibliotecile în centre comunitare (FOTO)


La Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău, una din bibliotecile modernizate în cadrul Programului „Novateca”

În ultimii șase ani, peste o mie de biblioteci din Moldova au fost implicate într-un proces de transformare din spații de depozitare a cărților în centre comunitare, încât să fie cât mai aproape de oameni și în pas cu tehnologia. Implementat de IREX în Moldova, cu susținerea Fundației Bill și Melinda Gates în cooperare cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, programul „Novateca” se află acum pe ultima sută de metri, cu rezultate peste așteptările inițiatorilor.

Daniela: „Ne place să programăm jocuri. E foarte interesant. Te simți un inventator.”

Daniela programează un joc
Daniela programează un joc

Daniela are 11 ani și vine la bibliotecă nu doar să citească cărți, dar și să învețe limbi moderne, să participe la lecturi publice sau la ateliere de programare. Cam asta se întâmplă nu doar la Biblioteca Națională pentru copii Ion Creangă din capitală, dar și în instituțiile care fac parte din rețeaua Novateca, un program care în decursul ultimilor ani a modernizat mai bine de o mie de entități din țară în efortul de a le transforma în centre comunitare. Astfel, de exemplu, 8 din 10 biblioteci din Moldova au acum acces la internet și pentru cititori. Claudia Balaban, directoarea Bibliotecii Ion Creangă, este convinsă că programul Novateca a readus la viață conceptul de bibliotecă publică.

Claudia Balaban
Claudia Balaban

Claudia Balaban:Novateca a făcut ceea ce nu s-a putut face până acuma. A întors autoritățile publice locale cu fața spre biblioteci. Ei au pus de la început condiția: ca să vină Novoteca în această comună, biblioteca trebuie să fie reparată, în bibliotecă trebuie să fie cald și biblioteca trebuie să aibă acces liber la internet, dar cea mai mare investiție a făcut în oameni, a instruit bibliotecarii.”

Cel mai mult a fost sesizat impactul transformării în cazul bibliotecilor din zonele rurale, care sunt în gestiunea primăriilor și care de ani buni nu-și mai puteau permite luxul de a cumpăra cărți noi. De reparație, computere sau echipamente moderne - nici vorbă. Una dintre bibliotecile modernizate este și cea din satul Greblești, Strășeni. Aliona Chircu, primara satului, spune că în noile condiții, activitățile care au loc la bibliotecă, ajută și administrația locală, luându-i de pe umeri mai multe responsabilități legate de educarea și implicarea cetățenilor.

Aliona Chircu
Aliona Chircu

Aliona Chircu: „Fără a fi implicată biblioteca, probabil că aceste resurse ar fi de cinci-șapte ori mai mari, efort mult mai mult și poate nu întotdeauna un așa răspuns de la comunitate sau impactul ar fi mult mai mic. Chiar dacă resursele ar fi mult mai mari, atunci când o acțiune este organizată de bibliotecă sau de o organizație non-guvernamentală, aparte de primărie, societatea este oarecum mai deschisă, deoarece primăria își are activitatea ei zi de zi, așa, un statut mai sobru și nu poate să se implice așa cum poate biblioteca s-o facă.”

Pentru ca bibliotecile să supraviețuiască acestea ar trebui nu doar să se adapteze vremurilor, dar și să răspundă nevoilor tuturor grupurilor din comunitate. Aceasta este logica modernizării celor din rețeaua Novateca care și este aplicată în practică. În unele localități sătenii sunt învățați să utilizeze internetul, în altele, activează cercuri de discuții pentru vârstnici sau de robotică pentru copii. În raionul Cahul, de exemplu, doar 3 biblioteci din totalul de 43 nu au putut fi incluse în procesul de modernizare inițiat de programul Novateca, susține Ana Caraman, care este responsabilă de bibliotecile din acest raion.

Ana Caraman
Ana Caraman

Ana Caraman: „Biblioteca în Moldova înseamnă o instituție care educă și eu cred că ar fi dacă ea s-ar egala cu instituțiile din învățământ, pentru că tot timpul cultura a fost lăsată mai la sfârșit. Eu când mă adresez la consiliul raional că îmi trebuie pentru bibliotecă asta și asta, ei spun: „Doamnă, cereți pentru bibliotecă, dar știți că întâi este grădinița, școala și biblioteca mai la sfârșit”, dar dacă s-ar conștientiza că biblioteca este acea instituție care schimbă mentalitatea și care învață și care modernizează omul, care nu l-ar lăsa în necunoaștere, în neinformare, nu ar putea fi ușor manipulat. Schimbările se văd în bibliotecă și ne rămâne doar să susținem financiar bibliotecarul.”

Monica Babuc (în centru)
Monica Babuc (în centru)

Cât de modernă și echipată ar fi biblioteca, aceasta nu poate funcționa în lipsa bibliotecarilor, care în prezent se numără printre angajații la stat cu cel mai mic salariu. Monica Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, dă asigurări că situația se va îmbunătăți în acest sens, odată cu intrarea în vigoare a noii legi cu privire la biblioteci, care ar trebui să se întâmple anul viitor. Între timp, bibliotecarii, în mare parte pensionari, continuă să lucreze în baza entuziasmului ridicând salarii între 1400 și 2500 de lei.

XS
SM
MD
LG