Centrul de excelență în domeniul IT „Circle” a fost deschis marți la Chișinău, în cadrul Universității Tehnice a Moldovei. Studenți și profesori vor avea acces la trei laboratoare cu echipamente moderne de inginerie și robotică. Proiectul este un parteneriat public-privat în valoare de circa 230 de mii de dolari. Au contribuit financiar biroul USAID în Republica Moldova, Guvernul Suediei și Universitatea Tehnică din Moldova, inclusiv și companii din sectorul privat. Este doar unul dintre proiectele în sfera tehnologiilor promovate de autorități. Dar va fi asta de ajuns să încurajeze tinerii specialiști IT să rămână în Republica Moldova?
La etajul cinci al Universității Tehnice din Moldova miroase a mobilier nou și reparație. La intrare, imediat iese în evidență placa pe care scrie CIRCLE în lumini albastre neon. E vorba de centrul de excelență, proaspăt deschis la Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care găzduiește trei laboratoare ultramoderne la care vor avea acces peste 1000 de studenți pe an.
Laboratoare de inginerie și robotică la UTM
În cadrul laboratorului Internet of Things (adică, Internetul Lucrurilor) tinerii vor crea sisteme de manipulare a unor procese la distanță, al doilea laborator este destinat sistemelor robotice mobile, iar al treilea ține de sisteme automate, mecatronică și robotică.
Alexandru Marjina, student al UTM în anul 2, spune că deseori cel mai important instrument de învățătură era imaginația, fiindcă până nu demult avea prea puține oportunități de a-și pune cunoștințele în practică și de a învăța din propriile greșeli.
„Problema e că în Moldova învățământul nu este actual. E o așa ramură în care tehnologii apar în fiecare zi și la noi problema e că sunt foarte mulți profesori și care predau mulți ani și nu prea ceva diferit. Acum este mai bine, ai motiv de a învăța, pe când înainte, nu era așa ceva.”
Alexandru este interesat mai ales de domeniul inteligenței artificiale și machine learning, pentru care încă nu există termen consacrat în limba română. Tânărul spune că poate căpăta aceste cunoștințe doar peste hotare.
„Mă gândesc că în Europa am o mai mare posibilitate de a găsi [loc de muncă – n.r.]. La moment, nu văd viitor foarte strălucit în Moldova. Da, este dezvoltare, se dezvoltă, dar cu pași foarte mici. Nu se știe câți ani vor trece. Sunt patriot, îmi place Moldova, mă simt aici bine, dar cred că mai este mult până vor fi condiții super pentru a mă convinge să rămân.”
Dumitru Plămădeală, în vârstă de 21 de ani, are și el planuri mari de viitor. Primul pas, însă este un masterat în România.
„Mă văd într-un domeniu de creație, de inginerie, pentru a crea ceva nou, pentru a aduce ceva nou în țara noastră.”
Dumitru spune că tinerii sunt cei care trebuie să vină cu inițiativa de a dezvolta proiecte originale, dar are așteptări și de la autorități:
„Ar trebui să mai susțină și partea tehnică a universității, și programul de învățământ. Noi în liceu am studiat Pascalul, pe când venind la universitate eu nu știam pe care planetă mă aflu. Totul era absolut diferit. Ar trebui să înceapă chiar din clasele gimnaziale, începând cu C-ul, la liceu C++, deja în universitate să fim inițiați în domeniu.”
Autoritățile par să fi auzit pledoaria tinerilor. Domeniul IT a devenit o prioritate pentru guvernarea care își dorește să țină acasă cât mai multe brațe de muncă. Strategia „Moldova Digitală 2020” are intenția de a sprijini utilizarea largă a potențialului tehnologiilor moderne de către instituțiile publice, mediul de afaceri și societate. Executivul mizează anume pe sectorul IT pentru relansarea economiei. Iată ce a promis ministrul economiei și infrastructurii Chiril Gaburici, la evenimentul de lansare a laboratoarelor CIRCLE:
„Am venit cu ideea de a începe anul acesta cu educația digitală în școli și aici avem o colaborare foarte bună cu colegii de la Ministerul Educației. Și foarte tare îmi doresc la 1 septembrie, începând cu clasa 1, să avem educația digitală în școli. Discutăm și cu colegii de la Tekwill că trebuie să mărim numărul de centre de excelență în cadrul cărora să putem crește, educa, acești specialiști.”
Pentru a minimiza neconcordanța dintre programa școlară și cerințele pieței muncii, companii din sectorul privat au dotat laboratoarele CIRCLE cu echipamente moderne, în așa mod investind în eventualii angajați. Însă procesul de schimbare nu va avea loc într-o zi, consideră directoarea executivă a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, Ana Chirița.
„În general, partea cu capitalul uman este mult mai complexă și ea nu ține doar de un singur actor. Da, este important ca universitățile să livreze suficiente cadre pentru cel puțin sectorul IT, probabil, și pentru celelalte. Dar sunt și multe alte aspecte care determină asta. Foarte mulți tineri se uită la aspectele sociale, o chestie de viitor, cum își vor întemeia o familie, cum își vor procura o casă, ce fel de servicii medicale vor avea.”
Pe lângă aspectul personal, există și cel profesional, a adăugat Ana Chirița. Programatorii și inginerii vor să lucreze la proiecte interesante, care să le provoace curiozitatea. Rămâne doar să fie create oportunități pentru realizarea planurilor măreți ale studenților de pe băncile UTM.
