Un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată că prelungita criză economică, provocată de pandemie, a înrăutățit considerabil situația persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Efectele crizei s-au acutizat la doi ani de la declanșarea pandemiei.
Rata de ocupare a persoanelor cu nevoi speciale a atins în 2021 cel mai mic nivel din ultimii cinci ani (13,5%), fiind de trei ori mai mică în raport cu populația generală (39,8%). Rata șomajului a atins și ea un record - s-a dublat în 2021, ajungând la 4,2% și a continuat să crească.
Măsurile Guvernului menite să atenueze efectele crizei asupra pieței muncii par să fi ignorat necesitățile persoanelor cu nevoi speciale, constată, într-un interviu cu Europa Liberă, Natalia Covrig, analistă de politici publice și coordonatoare de proiect în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, una dintre autoarele studiului.
„Pachetul de măsuri al autorităților a încercat să integreze la maximum perspectiva diferitor categorii de populație, însă persoanele cu dizabilități au rămas, într-un fel sau altul, în urmă. Datele statistice arată că, după doi ani de la declanșarea pandemiei, persoanele cu dizabilități nu revin în câmpul muncii. Mai mult ca atât, ocuparea acestora tinde să scadă”, spune Natalia Covrig.
Experta anticipează că rata de angajare a persoanelor cu dizabilități va continua să scadă, dacă nu vor fi întreprinse măsuri „active” de stimulare a participării lor pe piața muncii.
Persoanelor cu dizabilități le va fi tot mai dificil să se încadreze pe piața muncii...
„Având în vedere că nu s-au produs modificări esențiale în ceea ce privește accesul persoanelor cu dizabilități la educație, nu s-au produs modificări legate de competențele lor, inclusiv cele digitale, anticipăm că, într-o eră în care întreprinderile devin mai digitalizate și, evident, cu condiții mai sporite de angajare, persoanelor cu dizabilități le va fi tot mai dificil să se încadreze pe piața muncii”, explică analista.
Din 2010, de când R. Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, au fost adoptate mai multe măsuri menite să stimuleze angajarea persoanelor cu nevoi speciale. De exemplu, angajatorii care au peste 20 de salariați trebuie să rezerve 5 la sută din locurile de muncă pentru persoane cu nevoi speciale. De asemenea, angajatorii care iau la lucru persoane cu dizabilități beneficiază de subvenții din partea statului. La începutul anului 2022, a fost extinsă lista categoriilor pentru care sunt oferite aceste subvenții și au fost aprobate și alte măsuri cu scopul de a facilita încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități.
Avem proceduri și servicii foarte bine gândite, dar există o problemă de aplicare a acestora
Experta Natalia Covrig constată că actualul cadru legal este bine gândit și structurat, însă doar pe hârtie: „Observăm că, deși rata șomajului a crescut și s-a amplificat cererea față de serviciile de suport în angajare prestate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), rata de angajare a persoanelor cu dizabilități a rămas aceeași. Deci, avem cadrul legal, avem proceduri și servicii foarte bine gândite, dar există o problemă la nivel de capacitatea ANOFM și a subdiviziunilor teritoriale de a pune în aplicare prevederile legale”.
Analista de politici publice de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare susține că una din măsurile necesare ține de „consolidarea capacităților” angajaților ANOFM în aplicarea măsurilor și serviciilor menite să faciliteze angajarea persoanelor cu nevoi speciale.
