O treime dintre tinerii cu nevoi speciale din R. Moldova nu au beneficiat niciodată de ghidare în carieră, iar jumătate dintre ei nici nu știu că există asemenea serviciu. Concluzia aparține organizației Keystone Moldova, ce sprijină persoanele cu dizabilități, și a lansat joi studiul „Politici și practici de ghidare în carieră a tinerilor cu dizabilități din Republica Moldova”. Apărătorii drepturilor omului mai constată că persoanele cu nevoi speciale sunt frecvent discriminate la angajare, fiind și mai puțin plătite.
De aproape patru ani, Iuliana Nacu este angajata unei grădinițe din capitală. Până a-și găsi acest loc de muncă, mai mulți angajatori i-au respins dosarul lăsând să se înțeleagă că nu au cum să-i asigure condiții speciale. Iuliana suferă de o dizabilitate neurologică. Ce-i drept, nici remunerarea propusă nu era foarte motivantă:
„E foarte greu. Sunt persoane care ne înțeleg, dar multe în continuare nu ne înțeleg pe noi”
Europa Liberă: Ce spunea angajatorii care refuzau să-ți ofere un loc de muncă?
„Că tu nu te vei descurca, nu vei face față sau caută în altă parte”
Europa Liberă: Și astăzi ce le-ai spune astăzi, dacă ai avea ocazia?
„În primul rând, trebuie înțeles omul și ajutat cât mai mult, de implicat. Să ajute de ce are nevoie. Să nu îl respingă.”
Asociația Keystone Moldova a analizat modul în care tinerii cu nevoi speciale sunt ghidați în carieră. Majoritatea au recunoscut că atunci când încearcă să se dumirească ce profesie să urmeze, discută cu cei apropiați și că, de fapt, nu știu unde și cui să se adreseze. În plus, informațiile ce le sunt puse la dispoziție nu sunt accesibile tuturor. Bunăoară, doar o pătrime dintre respondenți au menționat că li s-a vorbit „pe limba lor”. Deseori, aceștia au nevoie de date adaptate diferitor dizabilități – de vedere sau de auz, care lipsesc, constată sociologul Anastasia Oceretnîi:
„Ghidarea în carieră și serviciile de ghidare în carieră nu sunt în totalitate adaptate la necesitățile și nevoile persoanelor cu dizabilități. De asemenea, nu țin cont de corespunderea acestora și necesitățile pieței muncii. Mai mult de jumătate dintre tinerii care au participat la studiu și au fost implicați în activități generatoare de venit au întâmpinat dificultăți în a se angaja în câmpul muncii, chiar și după ce au fost ghidați profesional. Există o slabă solicitare pe piața muncii a meseriilor și a profesiilor în care sunt formați profesional tinerii cu dizabilități și, totodată, este o slabă corelare a abilităților acestor persoane cu cerințele pieței muncii.”
O altă problemă identificată de experții Keystone Moldova e reticența constantă din partea angajatorilor. O bună parte dintre aceștia în continuare au o atitudine sceptică față de angajarea persoanelor cu nevoi speciale. În opinia Anastasiei Oceretnîi, mingea ar fi în ograda Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă. În ultimii cinci ani, din numărul total al persoanelor care au beneficiat de ghidare în carieră în cadrul instituției, doar șapte la sută au fost persoane cu dizabilități. Mult prea puțin ca să se poată afirma că societatea din R. Moldova e una inclusivă, spune Anastasia Oceretnîi:
Nu există o ofertă suficient de bună a locurilor de muncă
„Există o anumită problemă de a accede la locurile de muncă și acest lucru este determinat de gândirea stereotipă care există astăzi, de asemenea angajatorii nu sunt pregătiți suficient pentru ca să asigure un mediu accesibil pentru persoanele cu dizabilități în funcție de tipul de dizabilitate. De asemenea, faptul că nu există o ofertă suficient de bună a locurilor de muncă, în special aici vorbim despre cei din mediul rural.”
Începând de anul trecut, în R. Moldova a fost creat așa numitul „serviciu de angajare asistată”. În jumătate de an, 29 de persoane cu nevoi speciale au reușit să-și găsească un loc de muncă prin intermediul acestui serviciu. În opinia experților, o soluție ar fi dezvoltarea businessului social, adică sprijinirea angajatorilor deschiși să ia la lucru persoane cu dizabilități. În Uniunea Europeană acest concept este foarte popular, iar întreprinderile sociale ar reprezenta zece la sută din totalul companiilor.
