Ascensiunea extremiștilor de dreapta austrieci vine după un an 2024 pe care unii l-au numit super-electoral, fiind dominat mai ales de forțele anti-imigrație și social conservatoare. Așa au demonstrat - ca să amintim doar două exemple cu ecouri sonore - alegerile din Statele Unite, câștigate în ciuda așteptărilor multora de fostul președinte Donald Trump, sau alegerile prezidențiale din România, care au fost anulate după ce un candidat bizar, cu retorică mistico-conspiraționistă, a câștigat în mod șocant primul tur.
Inamici mai vechi ai Europei
Partidul FPÖ, din Austria, ar putea conduce în premieră la Viena dacă găsește o formula de cooperare, dar a mai speriat democrațiile occidentale odată, pe vremea liderului său charismatic Jörg Haider, mort într-un accident de mașină în 2008.
În anii 2000, FPÖ a ajutat la guvernare conservatorii din Partidul Popular Austriac (ÖVP) - ca partener mai mic. Într-o perioadă pre-populistă, când Europa democratică era dominată de partidele tradiționale, prezența extremiștilor austrieci în guvern, chiar într-o poziție auxiliară, doar, a dus la impunerea de sancțiuni împotriva Austriei la nivelul Uniunii Europene.
Acum, chiar dacă mulți vor fi nemulțumiți la Bruxelles, Berlin sau Paris de o eventuală guvernare FPÖ, este probabil ca protestele să fie mai puțin sonore, dată fiind avalanșa de guvernări populiste instalate în ultimii ani în țările UE, din Italia până în Slovacia. Europenii s-au cam obișnuit cu Haiderii, după dispariția originalului.
La puțin timp după anunțul de la Viena, de luni, extremiștii de dreapta austrieci au fost felicitați de colegii lor din Germania, din AfD, care tocmai își încep campania pentru alegeri anticipate.
Candidata AfD la funcția de cancelar, Alice Weidel, a declarat că evenimentele din Austria ar trebui să convingă Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din Germania, principala formațiune conservatoare, să renunțe la așa-numitul „firewall" (zid de foc) care împiedică cooperarea cu AfD. „Sfârșitul acestor ziduri va veni curând și la noi”, a spus Weidel.
Cum s-a ajuns aici?
„Nu a fost o decizie ușoară”, a spus președintele austriac Van der Bellen, un politician din tabăra Verzilor, după ce l-a invitat pe șeful FPÖ Herbert Kickl, cunoscut pentru remarci calificate de critici drept naziste, să încerce formarea executivului de la Viena. Dacă reușește, va fi prima oară când extrema dreaptă guvernează în Austria de la al doilea război mondial, în ajunul căruia țara a fost anexată de Germania hitleristă.
Partidul lui Kickl a câștigat alegerile parlamentare din Austria în septembrie, obținând 28,8% din voturi și devansând Partidul Popular Austriac (ÖVP) al cancelarului demisionar Karl Nehammer, clasat pe locul al doilea.
Cu toate acestea, în octombrie, președintele Alexander Van der Bellen i-a oferit lui Nehammer prima șansă de a forma un nou guvern, după ce partidul acestuia a declarat că nu va intra la guvernare cu Partidul Libertății sub conducerea lui Kickl, iar alte forțe politice au spus și ele că nu vor să lucreze cu Partidul Libertății.
Eforturile de a forma o alianță guvernamentală fără extrema dreaptă au eșuat însă în primele zile ale noului an, iar Nehammer a declarat sâmbătă că va demisiona.
Partidul Popular a semnalat apoi că ar putea lua, totuși, în considerare să lucreze sub conducerea lui Kickl.
Van der Bellen a declarat luni, după ce s-a întâlnit cu Kickl timp de aproximativ o oră la palatul prezidențial de la Viena, că l-a însărcinat pe liderul Partidului Libertății să poarte discuții cu Partidul Popular pentru a forma un nou guvern.
Nu există vreo garanție că discuțiile de coaliție între extrema dreaptă și conservatori vor fi încununtate de succes, dar nu mai există alte opțiuni realiste de coaliții în actualul parlament, iar sondajele sugerează că un nou scrutin în viitorul apropiat ar putea consolida și mai mult Partidul Libertății, în loc să îndepărteze pericolul extremist.
Ca și alte țări din Uniunea Europeană, Austria se confruntă cu ascensiunea extremei drepte pe fondul temerilor de imigrație, al scumpetei și al tensiunilor provocate de războiul prelungit provocat de invadarea Ucrainei de către Rusia.
De ce s-a răzgândit ÖVP?
Nehammer a insistat mult timp că partidul său nu va guverna cu Kickl, afirmând că liderul FPÖ este un teoretician al conspirațiilor și o amenințare la adresa securității.
Reuters scrie că dată cu dispariția lui Nehammer, a dispărut și această „linie roșie”. Succesorul său interimar la conducerea ÖVP, Christian Stocker, a declarat duminică că partidul său se va alătura discuțiilor de coaliție conduse de Kickl. „Suntem la început. Dacă suntem invitați la aceste
discuții, rezultatul lor este deschis", a declarat pentru radiodifuzorul ORF Wilfried Haslauer, guvernatorul landului Salzburg, considerat eminența cenușie din ÖVP, care a stat alături de Stocker la prima sa declarație în fața presei în calitate de lider desemnat al partidului.
ÖVP și FPÖ se „întâlnesc” în mai multe privințe, în special în ceea ce privește adoptarea unei linii dure în materie de imigrație. Pe de altă parte, cea mai spinoasă problemă a discuțiilor (eșuate) dintre centriști a fost modul de reducere a deficitului bugetar, care se preconizează că va depăși limita UE de 3 % din PIB în 2024 și 2025.
În timp ce ambele partide care intră acum la discuții solicită reduceri de impozite, unele din măsurile propuse de FPÖ atacă interesele particulare ale ÖVP, cum ar fi puternica Cameră de Comerț.
De asemenea, cele două partide s-au confruntat în legătură cu opoziția FPÖ față de ajutorul acordat Ucrainei în războiul acesteia împotriva Rusiei și față de planurile actuale pentru un sistem de apărare antirachetă.
Președintele Van der Bellen a declarat în repetate rânduri că va rămâne vigilent pentru a se asigura că sunt respectate „pietrele de temelie ale democrației”, inclusiv drepturile omului, mass-media independentă și apartenența Austriei la Uniunea Europeană.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
