Israel a amenințat cu un răspuns dur, alimentând îngrijorările legate de o posibilă întrerupere a fluxului de petrol și gaze din regiunea bogată în zăcăminte.
Prețurile globale la petrol au crescut deja cu 9% de la atacul Iranului, care a venit în contextul războiului de circa un an al Israelului în Fâșia Gaza și a invaziei armatei israeliene în sudul Libanului, care a avut loc la începutul lunii curente.
Un război la scară largă între Israel și Iran ar putea afecta aprovizionarea globală cu energie și ar trimite unde de șoc în economia mondială, avertizează experții.
„Perturbările majore ale exporturilor regionale de petrol și gaze pot avea un impact semnificativ asupra economiei globale, spune Farzan Sabet, cercetător la Institutul Graduate din Geneva.
„Act de agresiune”
Presa israeliană a scris că armata ar putea ținti siturile nucleare ale Iranului sau chiar instalațiile de extragere a petrolului și gazelor naturale.
Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat Israelul împotriva atacurilor asupra instalațiilor petroliere ale Iranului, care e unul din marii producători de petrol din lume. Iranul a amenințat că orice atac asupra infrastructurii sale ar „provoca un răspuns și mai puternic” din partea Teheranului.
De mai mulți ani, Iranul amenință că ar putea bloca strâmtoarea Hormuz, prin care trece o cincime din fluxul de aprovizionare cu petrol al lumii.
„Strâmtoarea Hormuz este critică pentru economia globală” a spus Neil Quiliam, un expert pe energie și geopolitică la think tankul londonez Chatham House.
Qatar, unul din cei mai mari producători mondiali de gaze naturale, la fel utilizează strâmtoarea Hormuz pentru exporturile sale.
Există de asemenea îngrijorări că Teheranul ar putea ataca instalațiile petroliere din țările învecinate, dacă va fi atacat de Israel. Irakul, Kuwaitul, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Iranul se numără printre marii producători de petrol din lume.
Președintele iranian, Masud Pezeshkian, a vizitat săptămâna trecută Qatarul, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali din statele arabe din Golful Persic. Aceștia l-au asigurat că își vor menține neutralitatea într-un eventual conflict dintre Teheran și Israel, potrivit relatărilor din presă.
Sabet a mai spus că orice represalii iraniene împotriva unui potențial atac israelian care ar afecta prețurile globale la energie sau comerțul ar fi „privite ca un act de agresiune și ar duce la presiuni suplimentare asupra Iranului”.
Quilim a spus că Israelul ar putea să lovească țintele care „vor afecta regimul iranian și economia țării”, mai degrabă decât cele care ar avea un impact asupra piețelor globale de petrol.
„Vor simți creșterea prețurilor”
În deceniile recente, au mai existat momente de creștere a prețurilor la resursele energetice, în special după embargoul petrolier al țărilor arabe din 1973 și Revoluția Islamică din 1979.
Aceste evenimente au dus la deficite majore de gaze naturale și petrol în unele țări și la cozi interminabile la stațiile de alimentare.
Dar experții spun că nici măcar o întrerupere majoră a fluxului de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, care ar rezulta dintr-un război total Israel-Iran nu ar face ca economia globală să scape de sub control. Acest lucru se datorează în special ascensiunii Statelor Unite ca furnizor major de petrol și gaze, precum și scăderii dependenței globale față de combustibilii fosili.
„Consumatorii occidentali vor simți creșterea de preț la pompă”, a spus Sabet. „Dar creșterile vor fi mult mai mici decât au fost în perioadele anterioare”.
El subliniază faptul că avertismentele repetate privind perturbarea transportului maritim comercial în Marea Roșie de către rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, nu a dus la o creștere semnificativă a prețurilor de consum în Occident.
Tot Sabet spune în schimb că o întrerupere majoră a fluxului de petrol și gaze din Orientul Mijlociu ar putea avea „impact extraordinar” asupra economiei chineze.
Beijingul importă în jur de 1,5 milioane de barili de petrol pe zi din Iran, ceea ce înseamnă circa 15% din importurile sale de petrol din regiune. Sabet afirmă că o creștere a prețurilor la resursele energetice pentru China s-ar „filtra prin lanțul de aprovizionare la produsele fabricate pe care țara le exportă în SUA, Europa și în alte părți”, ceea ce ar duce la „o inflație mai mare pentru consumatori”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
