Linkuri accesibilitate

Asaltul asupra Capitoliului şi dreapta radicală germană


Mokldova, Capitol Hill collage, 12 January 2021

Reacţiile unor partide, grupări, mişcări şi publicişti, aparţinînd scenei radicale de dreapta din Germania

Intrarea violentă a manifestanţilor în Capitoliu a stârnit în Germania un val de comentarii. În contextul analizelor s-au invocat anumite analogii istorice şi s-a amintit de incidente similare din ultimii ani.

Asaltul asupra Capitoliului şi dreapta radicală germană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:45 0:00
Link direct

Într-un radiointerviu, istoricul Achatz von Müller, de exemplu, a atras atenţia asupra paralelismului între asaltul de la Washington şi aşa numitul „Marş asupra Romei”, organizat în octombrie 1922 de către liderul fascist italian Benito Mussolini.

Mai mulţi politicieni germani au amintit de incidentele de la Berlin, din 29 august 2020. La o demonstraţie contra măsurilor corona-sanitare a încercat atunci un grup de ultranaţionalişti germani să forţeze intrarea în clădirea Bundestag-ului din Berlin.

Cei mai vizibili dintre cei care au încercat să intre în clădire au fost aşa numiţii Reichsbürger (cetăţeni ai Reich-ului). (Mai multe detalii despre Reichsbürger AICI.)

Cele mai multe grupări radicale de dreapta din Germania au calificat asaltul de la Washington drept o acţiune patriotică. Asta în pofida unui anti-americanism tradiţional caracteristic pentru mai toate formaţiunile naţionaliste, constituite în perioda postbelică.

Această tendinţă a fost evidentă şi la fondatorii mişcării anti-musulmane şi xenofobe Pegida (acronim pentru „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”), în octombrie 2014. Fondatorii doreau iniţial să-i spună: „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului” (aminteste Volker Weiß într-un studiu aparut în 2017 sub titlul: Revolta autoritară. Noua Dreaptă şi declinul Occidentului.)

Continuitatea acestor reflexe tradiţionale explică şi uşurinţa liderului partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Jörg Meuthen, de a se distanţa de incidentele de la Washington. Meuthen a declarat într-un interviu radio (DLF) că prin acţiunea de instigare a suporterilor săi, preşedintele american s-ar fi discreditat. În acelaşi timp, Meuthen a respins orice asemănare cu incidentele din vara trecută, de la Berlin. Pe de altă parte, Meuthen s-a distanţat de diversele grupuri germane, considerate extremiste de dreapta, respingînd, indirect, etichetarea partidului său drept o formaţiune radicală de dreapta.

Grupurile şi persoanele nenominalizate de către Meuthen şi-au manifestat deschis simpatiile şi solidaritatea cu cei care au intrat în Capitoliu. Schimbarea poziţiei acestora faţă de SUA s-a produs după ce Donald Trump a devenit preşedinte. Apariţia mişcării conspiraţioniste Q-Anon şi radicalizarea produsă în urma coronarestricţiilor au facilitat ciudate reflexe internaţionale de solidarizare.

Publicaţiile unor activişti extremişti germani sau cele apropiate unor formaţiuni ultranaţionaliste s-au poziţionat ferm de partea rebelilor americani.

Iată doar câteva exemple semnificative din publicaţiile radicale, ultraconservatoare, respectiv naţionaliste germane.

Alegerile americane sunt cea mai mare fraudă nu numai din istoria SUA, ci din istoria statelor democrate

Platforma „PI”, (politically incorrect – incorect politic), din 10.1.2021, susţine că ceea ce s-a întîmplat în Statele Unite nu este nimic altceva decît o încercare de „intimidare, pedepsire şi izolare” a celor „aproape 80 de milioane de americani” care l-au votat pe Trump. Desigur publicaţia se grăbeşte să sublinieze teza nedovedită că alegerile au constituit „cea mai mare fraudă nu numai din istoria SUA, ci din istoria statelor democrate”. (Această teza a fost răspîndită şi de publicaţia omonimă de limbă română. Pe 6 ianuarie publicaţia extremistă română a publicat un material, intitulat: „Patrioţii au ocupat clădirea Capitoliului! Bătălia pentru salvarea Americii.”)

Sub titlul „Moartea patrioatei Ashli Babbitt”, publicaţia „Deutschland Kurier” (din 8.1. 21) susţine că ea „a căzut în lupta pentru ferma ei credință că Donald Trump a cîștigat alegerile prezidențiale”.

Partidul rasist şi extremist de dreapta „Cea de-a III-a Cale” (Der III. Weg) sugerează că moartea lui Ashli Babbitt ar fi fost un asasinat comis conştient de către un poliţist afro-american.

Editorul revistei ultranaţionaliste, xenofobe şi anti-musulmane „Compact-magazin“ (din 7.1. 2021), Jürgen Elsässer, compară asaltul cu o „revoluţie pentru salvarea democraţiei“ care a eşuat. În articolul său susţine că mass-media conscarată este mincinoasă şi că acţiunea rebeliştilor a fost un act paşnic şi patriotic. Pentru Elsässer eşecul „revoluţiei” este rezultatul infiltrării forţelor oculte în mai toate partidele conservatoare şi naţional-patriotice. Aceste forţe oculte, susţine Elsässer în delirul său retoric şi anti-democratic (în concordanţă cu cel al unor activiste şi activişti prezenţi pe internet şi reţele sociale), sunt pe cale de a instaura acum corona-dictatura globală.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG