Linkuri accesibilitate

Asaltul asupra Capitoliului şi dreapta radicală germană

Mokldova, Capitol Hill collage, 12 January 2021
Mokldova, Capitol Hill collage, 12 January 2021

Reacţiile unor partide, grupări, mişcări şi publicişti, aparţinînd scenei radicale de dreapta din Germania

Intrarea violentă a manifestanţilor în Capitoliu a stârnit în Germania un val de comentarii. În contextul analizelor s-au invocat anumite analogii istorice şi s-a amintit de incidente similare din ultimii ani.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:45 0:00
Link direct

Într-un radiointerviu, istoricul Achatz von Müller, de exemplu, a atras atenţia asupra paralelismului între asaltul de la Washington şi aşa numitul „Marş asupra Romei”, organizat în octombrie 1922 de către liderul fascist italian Benito Mussolini.

Mai mulţi politicieni germani au amintit de incidentele de la Berlin, din 29 august 2020. La o demonstraţie contra măsurilor corona-sanitare a încercat atunci un grup de ultranaţionalişti germani să forţeze intrarea în clădirea Bundestag-ului din Berlin.

Cei mai vizibili dintre cei care au încercat să intre în clădire au fost aşa numiţii Reichsbürger (cetăţeni ai Reich-ului). (Mai multe detalii despre Reichsbürger AICI.)

Cele mai multe grupări radicale de dreapta din Germania au calificat asaltul de la Washington drept o acţiune patriotică. Asta în pofida unui anti-americanism tradiţional caracteristic pentru mai toate formaţiunile naţionaliste, constituite în perioda postbelică.

Această tendinţă a fost evidentă şi la fondatorii mişcării anti-musulmane şi xenofobe Pegida (acronim pentru „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”), în octombrie 2014. Fondatorii doreau iniţial să-i spună: „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului” (aminteste Volker Weiß într-un studiu aparut în 2017 sub titlul: Revolta autoritară. Noua Dreaptă şi declinul Occidentului.)

Continuitatea acestor reflexe tradiţionale explică şi uşurinţa liderului partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Jörg Meuthen, de a se distanţa de incidentele de la Washington. Meuthen a declarat într-un interviu radio (DLF) că prin acţiunea de instigare a suporterilor săi, preşedintele american s-ar fi discreditat. În acelaşi timp, Meuthen a respins orice asemănare cu incidentele din vara trecută, de la Berlin. Pe de altă parte, Meuthen s-a distanţat de diversele grupuri germane, considerate extremiste de dreapta, respingînd, indirect, etichetarea partidului său drept o formaţiune radicală de dreapta.

Grupurile şi persoanele nenominalizate de către Meuthen şi-au manifestat deschis simpatiile şi solidaritatea cu cei care au intrat în Capitoliu. Schimbarea poziţiei acestora faţă de SUA s-a produs după ce Donald Trump a devenit preşedinte. Apariţia mişcării conspiraţioniste Q-Anon şi radicalizarea produsă în urma coronarestricţiilor au facilitat ciudate reflexe internaţionale de solidarizare.

Capitoliul luat cu asalt de suporteri violenți ai președintelui Donald Trump

Susținători ai președintelui Donald Trump în Rotunda Capitoliului, după ce au pătruns cu forța în sediul Congresului american, 6 ianuarie 2021
1/21 Susținători ai președintelui Donald Trump în Rotunda Capitoliului, după ce au pătruns cu forța în sediul Congresului american, 6 ianuarie 2021
Manifestanți agresivi pro-Trump față în față cu reprezentații poliției, pe holul de lângă sala de ședințe a Senatului american.
2/21 Manifestanți agresivi pro-Trump față în față cu reprezentații poliției, pe holul de lângă sala de ședințe a Senatului american.
Susținători ai lui Donald Trump învăluiți gaze lacrimogene folosite de poliție
3/21 Susținători ai lui Donald Trump învăluiți gaze lacrimogene folosite de poliție
Unul dintre susținătorii lui Donald J. Trump întins cu picioarele pe biroul președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
4/21 Unul dintre susținătorii lui Donald J. Trump întins cu picioarele pe biroul președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
La intrarea în Rotunda Capitoliului
5/21 La intrarea în Rotunda Capitoliului
Un suporter al președintelui Donald Trump, într-unul din birourile Congresului
6/21 Un suporter al președintelui Donald Trump, într-unul din birourile Congresului
<span style="font-size:11.0pt;line-height:107%;
font-family:&quot;Calibri&quot;,sans-serif;mso-ascii-theme-font:minor-latin;mso-fareast-font-family:
Calibri;mso-fareast-theme-font:minor-latin;mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:Arial;mso-bidi-theme-font:minor-bidi;mso-ansi-language:
RO;mso-fareast-language:EN-US;mso-bidi-language:AR-SA">Suporterii președintelui american Donald Trump în Rotunda Capitoliului </span>
7/21 Suporterii președintelui american Donald Trump în Rotunda Capitoliului
Polițist folosind spray cu piper iute împotriva unui protestatar
8/21 Polițist folosind spray cu piper iute împotriva unui protestatar
Lumea se ascunde în galeriile Capitoliului, în timp ce mulțimea încearcă să intre cu forța în clădire
9/21 Lumea se ascunde în galeriile Capitoliului, în timp ce mulțimea încearcă să intre cu forța în clădire
Poliția imobilizează câțiva intruși, în apropierea sălii de ședințe a Camerei Reprezentanților
10/21 Poliția imobilizează câțiva intruși, în apropierea sălii de ședințe a Camerei Reprezentanților
Poliția, cu arme în mâini, în timp ce protestatari încearcă să forțeze intrarea în sala de ședințe a Camerei Reprezentanților
12/21 Poliția, cu arme în mâini, în timp ce protestatari încearcă să forțeze intrarea în sala de ședințe a Camerei Reprezentanților
Poliția încearcă să oprească protestatarii violenți, pe cale de a pătrunde cu forța în sala de dezbateri a Camerei Reprezentanților, Washington, 6 ianuarie 2020.
13/21 Poliția încearcă să oprească protestatarii violenți, pe cale de a pătrunde cu forța în sala de dezbateri a Camerei Reprezentanților, Washington, 6 ianuarie 2020.
Poliția evacuează jurnaliștii din clădirea Capitoliului
14/21 Poliția evacuează jurnaliștii din clădirea Capitoliului
Președintele Donald Trump susțin un briefing la Casa Albă, după ce suporterii săi violenți au întrerupt ședința Congresului, la care urmau să fie certificate rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și victoria contracandidatului său democrat, Joe Biden.
17/21 Președintele Donald Trump susțin un briefing la Casa Albă, după ce suporterii săi violenți au întrerupt ședința Congresului, la care urmau să fie certificate rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și victoria contracandidatului său democrat, Joe Biden.
Președintele ales Joe Biden adresându-se către protestatari, de la sediul echipei sale de tranziție, din orașul Wilmington, statul Delaware
18/21 Președintele ales Joe Biden adresându-se către protestatari, de la sediul echipei sale de tranziție, din orașul Wilmington, statul Delaware
Manifestanți pro-Trump, pe scările Capitoliului
19/21 Manifestanți pro-Trump, pe scările Capitoliului
Poliția încearcă să disperseze manifestanții folosind gaze lacrimogene
20/21 Poliția încearcă să disperseze manifestanții folosind gaze lacrimogene
O explozie cauzată de muniția folosită de poliție împotriva suporterilor violenți ai președintelui Donald Trump, adunați în fața clădirii Capitoliului
21/21 O explozie cauzată de muniția folosită de poliție împotriva suporterilor violenți ai președintelui Donald Trump, adunați în fața clădirii Capitoliului
Secvența anterioară
Secvența următoare
Publicaţiile unor activişti extremişti germani sau cele apropiate unor formaţiuni ultranaţionaliste s-au poziţionat ferm de partea rebelilor americani.

Iată doar câteva exemple semnificative din publicaţiile radicale, ultraconservatoare, respectiv naţionaliste germane.

Alegerile americane sunt cea mai mare fraudă nu numai din istoria SUA, ci din istoria statelor democrate

Platforma „PI”, (politically incorrect – incorect politic), din 10.1.2021, susţine că ceea ce s-a întîmplat în Statele Unite nu este nimic altceva decît o încercare de „intimidare, pedepsire şi izolare” a celor „aproape 80 de milioane de americani” care l-au votat pe Trump. Desigur publicaţia se grăbeşte să sublinieze teza nedovedită că alegerile au constituit „cea mai mare fraudă nu numai din istoria SUA, ci din istoria statelor democrate”. (Această teza a fost răspîndită şi de publicaţia omonimă de limbă română. Pe 6 ianuarie publicaţia extremistă română a publicat un material, intitulat: „Patrioţii au ocupat clădirea Capitoliului! Bătălia pentru salvarea Americii.”)

Sub titlul „Moartea patrioatei Ashli Babbitt”, publicaţia „Deutschland Kurier” (din 8.1. 21) susţine că ea „a căzut în lupta pentru ferma ei credință că Donald Trump a cîștigat alegerile prezidențiale”.

Partidul rasist şi extremist de dreapta „Cea de-a III-a Cale” (Der III. Weg) sugerează că moartea lui Ashli Babbitt ar fi fost un asasinat comis conştient de către un poliţist afro-american.

Editorul revistei ultranaţionaliste, xenofobe şi anti-musulmane „Compact-magazin“ (din 7.1. 2021), Jürgen Elsässer, compară asaltul cu o „revoluţie pentru salvarea democraţiei“ care a eşuat. În articolul său susţine că mass-media conscarată este mincinoasă şi că acţiunea rebeliştilor a fost un act paşnic şi patriotic. Pentru Elsässer eşecul „revoluţiei” este rezultatul infiltrării forţelor oculte în mai toate partidele conservatoare şi naţional-patriotice. Aceste forţe oculte, susţine Elsässer în delirul său retoric şi anti-democratic (în concordanţă cu cel al unor activiste şi activişti prezenţi pe internet şi reţele sociale), sunt pe cale de a instaura acum corona-dictatura globală.

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG