Ștefan Țuțuianu, student la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, publică pe marginaliaetc.ro un foarte util articol de prezentare a lui Alexandr Lukașenka, liderul belarus, un personaj politic despre care se vorbește puțin în general, ca și despre țara lui. Biografie, etape ale ascensiunii, relații cu Moscova și considerații asupra protestelor masive care au loc la Minsk împotriva sa fac conținutul acestui text.
O analiză mai aprofundată face Armand Goșu, într-un interviu apărut pe contributors.ro. El subliniază că nu există asemănări între revoluția portocalie din Ucraina și ce se întâmplă în Belarus, mai degrabă asemănări cu revoluțiile de catifea din Europa. Lukașenka nu e Ianukovici, ci un lider totuși „carismatic”, opoziția acolo nu e scindată, ca la Kiev, între pro-europeni și pro-ruși, nu există oligarhi care să susțină protestele, nici presă independentă. Armand Goșu identifică miza unei eventuale confruntări între Rusia și NATO: Pasul Suwalki. „De la granița de nord-vest a Belarusului se poate bloca pasul Suwalki, tăindu-se astfel legătura terestră între Polonia și Țările Baltice. Dacă Suwalki ar fi blocat de Rusia dinspre Belarus, Țările Baltice ar putea fi izolate, iar NATO s-ar afla în imposibilitate de a le ajuta militar. Ceea ce ar putea face posibilă o victorie a Rusiei într-o posibilă confruntare cu NATO”. Armand Goșu face distincția între un regim dictatorial și unul autoritar electoral, cum găsim în Rusia și Belarus: totul se decide la nivelul liderului suprem, care conduce cu sprijinul serviciilor și al armatei, în timp ce instituțiile statului sunt slabe.
Partidul Social-Democrat depune moțiune de cenzură împotriva guvernului liberal condus de Ludovic Orban. Presa se întreabă de ce, la ce folosește asta cu cinci săptămâni înaintea alegerilor locale. Laurențiu Sârbu (ziare.com) a consultat analiști politici și sociologi. Sunt cu toții de acord că slujește doar interesului politic al lui Marcel Ciolacu, președinte interimar al partidului, care se vrea definitivat pe funcție la congresul PSD din 22 august. Politologul Cristian Pârvulescu nici nu vede altă explicație. În actuala sesiune parlamentară, prelungită, s-a mai votat o moțiune de cenzură, așa că noua moțiune nu se va discuta decât în septembrie. În schimb, dacă moțiunea trece, guvernul liberal va fi blocat. Nu va putea lua decât hotărâri de guvern cu privire la starea de alertă, fără proiecte legislative sau ordonanțe de urgență.
Pe blogurile Adevărul, Ștefan Vlaston reia ideea exprimată și altădată că, la situația actuală, au contribuit și președintele Iohannis și premierul Ludovic Orban, prin încercarea de ignora și demoniza Parlamentul. Mult mai util ar fi fost, spune el, „să se facă frate cu dracul până trec puntea”.
Despre alegerile locale programate pentru 27 septembrie scrie Sebastian Lăzăroiu pe ziare.com. Marea necunoscută va fi rata de participare, deși în mod tradițional este tipul de scrutin cu participarea cea mai bună. E pandemie. Aparent, la o rată mică de participare, au de câștigat partidele mici, cu electorat dedicat și radical, precum Mișcarea Populară, Pro România și Uniunea Democrată a Maghiarilor. Electoratul care ar trebui să se teamă de COVID-19 (vârstnicii) aparține în majoritate PSD-ului, dar categoria activă, mai înclinată să voteze PNL-USR PLUS este și cea mai disciplinată în legătură cu păstrarea precauțiilor în pandemie. Va fi o problemă și cu recrutarea membrilor comisiilor electorale și deja prestația lor poate fi pusă sub semnul întrebării.
