Inițiativa a revenit și la JO moderne, începând din anii 1990, cu scopul de a „proteja interesul sportivilor și al sportului în general și pentru a se folosi de puterea sportului pentru a promova pacea, dialogul și reconcilierea”.
Începând din 2022, armistițiul începe cu o săptămână înaintea deschiderii JO și se încheie la o săptămână după finalul Jocurilor Paralimpice (JP), la care participă sportivii cu dizabilități. Așadar, anul acesta armistițiul este în vigoare între 17 iulie și 15 septembrie.
La ediția aceasta, JO sunt controversate din mai multe motive, inclusiv pentru că au permis participarea Israelului, făcându-i pe criticii acelui stat să spun că s-a recurs la duble standarde: de ce sunt interziși sportivii ruși, dar nu și cei israelieni?
Israelul este una din țările care nu respectă armistițiul olimpic: Sute de palestineni au fost uciși în Gaza de la începutul armistițiului olimpic, inclusiv un jurnalist și un cameraman de la Al Jazeera. Armata israeliană a ucis în ziua de după ceremonia de deschidere a JO cel puțin 30 de oameni care se adăposteau într-o școală din Fâșia Gaza, conform BBC. De atunci, Israelul a efectuat atacuri pe teritoriile altor țări, în Liban și în Iran.
Comitetul Olimpic Palestinian a cerut Comitetului Olimpic Internațional să interzică participarea sportivilor din Israel, însă cererea le-a fost respinsă. În semn de protest, președintele COP a spus că nu va da mâna cu niciun israelian la Paris - similar cu refuzul ucrainenilor de a da mâna cu rușii sau belarușii. Unii sportivi, mai ales din țări arabe, au ales din solidaritate să nu dea mâna cu israelienii.
Spre deosebire de cazul rușilor, care au fost suspendați dacă au legături cu armata, practic toți sportivii israelienii au legături cu armata. Serviciul militar este obligatoriu pentru cetățenii evrei din Israel, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Sportivii israelieni susțin repetat acțiunile armatei și unii și-au dedicat medaliile soldaților care luptă în Gaza.
Sportivii din alte țări și-au arătat și ei susținerea față de sportivii din Palestina. New York Times surprinde un schimb de insigne naționale - moneda de schimb a prieteniei la JO - între o sportivă americană și un palestinian, și transmite mărturia unui boxer suedez care spune că regretă că a trebuit să-și elimine rivalul din Palestina.
În semn de solidaritate cu Palestina, publicul flutură la unele evenimente steagul palestinian și au început să huiduie sportivii israelieni. Au apărut până și dispute în rândul fanilor prezenți la evenimentele sportive. Potrivit Politico, sportivii israelieni au primit și amenințări cu moartea, însă securitatea din jurul sportivilor israelieni este extrem de strictă încă din 1972, când un grup de militanți palestinieni au luat ostatici și au ucis mai mulți sportivi israelieni.
Palestina a trimis opt reprezentanți, pentru șase sporturi, însă niciun sportiv din Fâșia Gaza nu a putut participa. Sportivii prezenți la Paris sunt ori din Cisiordania, ori din diaspora. Alți sportivi precum alergătorul Tamer Qaoud nu pot părăsi Gaza.
De la începutul războiului din Gaza, Israelul a ucis peste 350 de sportivi palestinieni, conform Middle East Eye. Printre victime se numără și sportivul care a purtat drapelul Palestinei la prima participare a țării sale la JO, în 1996.
Datele despre numărul de victime din Gaza din ultimele unsprezece luni nu sunt neapărat de încredere, iar ele variază între 39.500 de morți și 91.000 de răniți în estimările autorităților palestinene - și cifra de 186.000 de morți sugerată de prestigiosul jurnal de știință Lancet.
Sportivii ruși și belaruși participă doar ca neutri
Cam 15 ruși participă la JO sub steagul olimpic și alții s-au alăturat altor echipe naționale. Acești sportivi „naturalizați” pot apela la o a doua naționalitate pe care o au, fie primită la naștere sau prin părinți, fie dobândită mai recent.
Printre ei se numără:
- luptătorul Georgii Okorokov, născut în Iakuția, care va concura sub steagul Australiei,
- alergătoarea Sardana Trofimova, care va reprezenta Kîrgîzstanul,
- Sona Artamonova, gimnastă de 16 ani care și-a trăit prima jumătate din viață în Rusia,
- Anastasiia Kirpichnikova, care a câștigat medalia de argint pentru înot stil liber 1500m, sub steagul Franței.
Cei care participă ca Sportivi Neutri Individuali au trebuit să dovedească că nu au legături cu armata rusă sau belarusă și că nu susțin războiul din Ucraina. Însă criticii Kremlinului susțin că două treimi din rușii și belarușii aprobați de Comitetul Olimpic Internațional pentru participarea neutră la JO din Paris au arătat că susțin războiul.
La o săptămână de la deschiderea JO, Rusia a ucis cel puțin 22 de civili ucraineni în urma atacurilor și a rănit cel puțin alți 130 de oameni. În noaptea dintre 30 și 31 iulie, rușii au lansat cel mai mare atac cu drone asupra Kievului de anul acesta, iar în săptămâna 21-28 iulie rușii au lansat spre Ucraina peste 700 de bombe și 100 de drone iraniene Shahed.
Nu e prima oară când Rusia încalcă armistițiul olimpic. Asta s-a întâmplat și în 2008, când invazia Georgiei s-a întâmplat simultan cu perioada de armistițiu dinaintea și din timpul JO de la Beijing. În 2014, Rusia a invadat și anexat Crimeea la scurt timp după finalul JO de iarnă de la Sochi, ceea ce a dus la un boicot diplomatic la JP care au urmat, din partea SUA și a Marii Britanii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
