La o săptămână de la începutul contraofensivei prin care Kievul speră că va schimba vectorii invaziei ruse începute acum aproape 16 luni, forțele ucrainene continuă să avanseze, susținând că au recucerit cel puțin șase localități în secțiunile de sud și sud-est ale liniei frontului care se întinde pe o mie de kilometri.
Între timp, Rusia a recucerit cel puțin o localitate, adversarii angajându-se în lupte grele de artilerie și de tancuri în mai multe locuri. Apărarea în profunzime a Rusiei - tranșee, câmpuri minate - a provocat pierderi grave unor unități ucrainene și le-a încetinit progresul.
Deci cine câștigă?
Experții militari, ofițerii de informații, istorici și alți observatori consideră că este mult prea devreme pentru a face o evaluare definitivă și a vorbi despre un succes răsunător al contraofensivei Ucrainei - sau, dimpotrivă, despre un eșec final. Până acum, Ucraina a depășit deja toate așteptările, mai întâi zădărnicind efortul Rusiei de a ocupa Kievul în primele săptămâni de invazie și, mai apoi, desfășurând contraofensive blitz în regiunile Harkov și Herson, la sfârșitul anului trecut.
Iar acum trupele Ucrainei sunt întărite cu arme occidentale în valoare de miliarde de dolari - tancuri, artilerie, vehicule blindate, drone, rachete - și sunt susținute de luni de antrenament în războiul NATO și tacticile de luptă occidentale. Pentru susținătorii occidentali ai Ucrainei, speranța este ca Kievul să poată trece de apărarea rusă și să obțină o victorie decisivă.
Totuși, doctrina militară susține că o armată în atac este aproape întotdeauna în dezavantaj față de o armată în apărare; este, în general, mai dificil să recucerești sau să ocupi un teritoriu decât să-l aperi.
Unii observatori se întreabă chiar dacă luptele care se desfășoară acum constituie cu adevărat contraofensiva Ucrainei. „Nu poți vorbi despre câștigurile pe care le-au obținut ucrainenii nu poți vorbi despre ele considerându-le un succes sau un eșec. Este prea devreme”, spune Pentti Forsstrom, un locotenent colonel finlandez pensionat, care a servit și ca atașat de apărare al Finlandei la Moscova. „Am sentimentul că încă nu am văzut adevărata ofensivă”, a spus el pentru RFE/RL. „Da, se luptă în multe locuri, dar în opinia mea, nu cu capacitatea maximă. Ucraina nu și-a angajat încă brigăzile mai grele.”
Iată cum arată lucrurile pe câmpul de luptă până acum, pe baza rapoartelor open-source, a postărilor bloggerilor militari ruși, declarațiilor oficiale ale Rusiei și ale Kievului. Ce s-a întâmplat până acum? După luni în care a anticipat inițierea contraofensivei, armata ucraineană și-a început noul efort ofensiv săptămâna trecută. Data exactă a începutului este neclară. Oficialii americani spun că Ziua Z a fost 4 iunie. Ministerul rus al Apărării, între timp, a declarat pe 5 iunie că noi operațiuni ucrainene sunt în desfășurare, raportând o „ofensivă pe scară largă în cinci sectoare ale frontului din zona de sud a Donețkului”.
Primele relatări detaliate despre lupte extinse pe scară largă au început să apară pe 8 iunie, de la bloggerii militari ruși și oficialii din apărare, care vorbeau despre ciocniri în cel puțin trei regiuni. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat pe 8 iunie că forțele ruse au învins un atac ucrainean în apropiere de Novodariivka, în regiunea Zaporojie, la vest de granița regiunii Donețk, și în Velika Novosilka din apropiere, confruntare în care a fost implicată una dintre cele câteva unități nou constituite și antrenate de Occident, Brigada 47 Mecanizată Separată.
Ministrul Șoigu pretinde că în luptă au fost angajați până la 1500 de militari și 150 de tancuri și vehicule blindate, afirmație care nu a putut fi verificată. În zilele următoare, oficialii ucraineni au început să vorbească despre operațiuni ofensive în mai multe locații.
În timpul unei conferințe de presă din 10 iunie cu premierul canadian aflat în vizită, Justin Trudeau, Zelenski a declarat clar că contraofensiva este în curs de desfășurare.
„În Ucraina au loc acțiuni contraofensive și defensive, dar nu voi spune în detaliu în ce stadiu se află”, a spus el. Generalii ucraineni „sunt toți într-o dispoziție pozitivă”, i-a spus el lui Trudeau. „Să-i transmiteți asta lui Putin”.
În ultimele zile, Ucraina pretinde că a recucerit cel puțin șase localități, afirmații parțial coroborate atât de surse ucrainene, cât și de bloggerii militari ruși, dintre care unii au legături strânse cu unitățile militare sau de informații. Așezările recucerite se află, în principal, pe râul Mokri Iali, la sud de Velika Novosilka, oraș din regiunea Donețk, aproape de granița administrativă cu regiunea Zaporojie. Unul dintre experții militari occidentali consideră că Velika Novosilka este, în prezent, principalul obiectiv - „centrul de greutate” - al operațiunilor ucrainene.
„În estul și sudul națiunii noastre au loc lupte aprige atât defensive, cât și ofensive”, a declarat generalul Valeri Zalujni, comandantul șef al forțelor armate ale Ucrainei, într-o postare pentru Telegram pe 13 iunie.
La o ședință de informare două zile mai târziu, generalul de brigadă Oleksi Hromov a spus că Ucraina a recăpătat controlul pe o suprafață de peste 100 de kilometri pătrați în contraofensiva sa. „Suntem gata să continuăm să luptăm pentru a ne elibera teritoriul chiar și cu mâinile goale”, le-a spus el reporterilor la Kiev.
Între timp, aflat în vizită la Casa Albă pe 13 iunie, secretarul general al NATO a declarat că ucrainenii „fac progrese”. „Sunt încă primele zile, dar ceea ce știm cu toții este că, cu cât ucrainenii sunt capabili să elibereze mai multe pământuri, cu atât mai greu va fi cuvântul pe care-l vor avea de spus la masa negocierilor și cu atât este mai probabil ca președintele Putin să înțeleagă că nu va câștiga niciodată această bătălie”, a spus Jens Stoltenberg.
Dar Rusia?
De când a ocupat mari părți ale regiunilor Herson și Zaporojie în primele săptămâni ale invaziei din februarie 2022, Rusia a construit o rețea de linii defensive pe mari suprafețe ale acestei regiuni: tranșee, posturi de tragere din beton, terenuri minate, garduri antitanc.
Au fost identificate astfel de linii defensive și în regiunea estică Harkov, lângă granița administrativă cu regiunea Luhansk, și, de asemenea, în jurul orașului Bahmut, care a fost în mare parte distrus și aproape capturat de Rusia după o campanie de 10 luni în zonă.
„Fortifiațiile rusești sunt cele mai extinse lucrări de apărare din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace”, se spune într-un raport publicat pe 9 iunie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank de la Washington. Rusia și-a completat, de asemenea, rândurile unităților sale, pe prima linie sau în adâncime, cu parte dintre cei 300 de mii de rezerviști mobilizați la ordinul lui Vladimir Putin în septembrie.
Numai din acest motiv, experții militari au prezis că Ucrainei îi va fi extrem de dificil să depășească liniile rusești, mai ales dacă unul dintre obiective ar fi să avanseze spre sud, spre Marea Azov, în încercarea de a întrerupe „podul pe uscat” care-i permite Rusiei accesul terestru în peninsula Crimeea ocupată în 2014.
„Sistemul de apărare în sine este construit cu destul de multă pricepere”, spune maiorul Maksim Jorin, comandantul celei de-a treia Brigăzi Separate de Asalt a Ucrainei, a cărei unitate se luptă pentru a lua poziții în jurul lui Bahmut și, se pare, a ocupat deja câteva poziții terestre mai înalte.
„Se străduiesc să facă totul după cum spune știința militară, pe capitole și alineate”, a precizat el pentru Current Time. Trupele ruse „încearcă să mențină pozițiile lor defensive. Din păcate, în acest moment nu pot spune că există poziții care sunt complet abandonate.” „Inamicul încearcă să-și păstreze toate pozițiile, încercând să lupte. Acest lucru ne încetinește avansul, dar nu îl oprește”, a adăugat el.
„Rusia intenționează să ducă bătălii de apărare pe liniile de tranșee, exploatând denivelările solului, ocupând mai apoi poziții defensive mai profunde atunci când este presat”, comentează Ben Barry, general de brigadă britanic în retragere, acum expert senior la Institutul Internațional de Studii Strategice. „Aș spune că, dacă Ucraina poate rupe rapid o centură defensivă... ar putea trece în spatele apărării ruse și să o anihileze”, a spus el pentru RFE/RL.
În jurul orașului Tokmak din regiunea Zaporojie, forțele ucrainene au dat de linii defensive serioase care, completate cu artileria rusă și elicoptere de atac, au făcut progresele lent. Mai mult decât atât, forțele ucrainene încă nu au atacat liniile principale de apărare, și mai puternice, situate la aproximativ 10-15 kilometri mai la sud.
Ministerul rus al Apărării pretinde, de asemenea, că trupele rusești au capturat sau distrus armamentul furnizat de NATO, inclusiv tancurile Leopard din Germania și vehiculele de infanterie Bradley din Statele Unite. Videoclipul publicat pe Telegram a arătat mai multe vehicule distruse nu departe de satul Orihiv, la vest de Velika Novosilka. Unele statistici neconfirmate susțin că au fost avariate până acum circa 17 transportoare Bradley și cel puțin trei tancuri Leopard.
Întâlnindu-se pe 13 iunie cu un grup de bloggeri militari ruși, Putin a susținut că pierderile ucrainene „se apropie de un nivel care ar putea fi descris ca fiind catastrofal”. „Avem de 10 ori mai puține pierderi decât cele ale forțelor armate ale Ucrainei”, a afirmat el.
Dar Putin și alți oficiali ruși au făcut de-a lungul timpului multe afirmații exagerate despre războiul din Ucraina. Și, în timp ce bloggerii militari și simpatizanții Rusiei s-au lăudat cu distrugerea echipamentelor NATO - tancul Leopard german este considerat unul dintre cele mai avansate tancuri din lume - observatorii occidentali se îndoiesc că pierderea tehnicii de luptă, cu sau fără victime pe măsură, ar fi un eșec.
Este posibil ca Rusia să fi suferit și o înfrângere substanțială pe plan propagandistic în această săptămână. Un important blogger militar rus a relatat că generalul-maior Serghei Goriacev, șeful de stat major al Armatei a 36-a Combinate, a fost ucis pe 12 iunie de o rachetă ucraineană în regiunea Zaporojie.
Contraofensiva continuă | Steagul ucrainean a fost arborat într-o localitate eliberată
Informația, care a dispărut ulterior de pe internet, nu a fost confirmată din surse independente. Dar dacă se verifică, ar fi cel puțin al cincilea general rus care a fost ucis de la începutul invaziei - dând Ucrainei cu ce se lăuda.
Într-un alt incident neconfirmat, o unitate a Armatei a 20-a de arme combinate a Rusiei care s-a adunat în apropierea satului Kreminna, în regiunea de est Lugansk, în așteptarea sosirii unui alt general, a fost lovită pe 14 iunie într-un atac al unei unități ucrainene HIMARS. Bloggerii militari ruși, inclusiv unul cu legături cu Ministerul Apărării, au declarat că un număr necunoscut de militari au fost uciși. HIMARS, un lansator de rachete multiple furnizat de SUA care poate fi echipat cu rachete de înaltă precizie, a fost folosit în mod repetat de forțele ucrainene pentru a viza depozitele și bazele de arme rusești.
Ceața războiului. Războiul ceții
Cea mai mare întrebare despre contraofensivă în acest moment este dacă Ucraina va putea sparge apărarea rusă în unul sau mai multe locuri de-a lungul liniei frontului, considerată una dintre cele mai complicate și periculoase strategii militare.
„Succesul va fi determinat de cât de mult se avansează pe cealaltă parte a breșei”, scria Jack Watling, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Armate din Londra, într-o evaluare a situației. „Dacă se poate realiza o breșă, atunci întrebarea critică va fi câte unități are Ucraina în rezervă pentru a avansa și a exploata succesul. Dacă în prezent operațiunile sunt metodice, odată ce apare o breșă pe linia de apărare, viteza va fi esențială”, este el de părere. O altă întrebare majoră este dacă operațiunile în desfășurare ale Ucrainei constituie într-adevăr efortul principal sau dacă, după cum bănuiesc unii experți, acestea sunt operațiuni de „sondare” sau „tatonare”, pentru a localiza punctele slabe ale apărării.
„Ucrainenii caută punctele slabe, locul unde apărarea rușilor este mai slabă”, a spus Forsstrom, care este acum cercetător senior în grupul de cercetare rus de la Universitatea Națională de Apărare din Finlanda. „Decizia crucială este dacă este vorba despre recunoaștere, informații, unde pot găsi linia de apărare mai vulnerabilă, astfel încât aceștia să nu poată organiza o contraofensivă”, a spus el pentru RFE/RL. „Caută acum punctele vitale, zona unde rușii nu ar avea capacitatea de a lansa un contraatac”.
„Este o mare diferență între începerea unei ofensive și atacul principal sau efortul principal al operațiunii. Ofensiva a început în mod clar, dar nu cred că atacul principal”, scrie Ben Hodges, general-locotenent în retragere al armatei americane, care a comandat forțele americane în Europa, într-un articol. „Când vom vedea formațiuni mari, blindate, care se alătură asaltului, atunci cred că vom ști că atacul principal a început cu adevărat.”
Evaluarea pe care Ucraina nu a făcut-o încă pe deplin în ofensivă a fost reluată de Evgheni Prigojin, scandalagiul fondator al companiei private de mercenari Wagner Group. „Pot spune un lucru, că orice ofensivă și rezultatele ei trebuie evaluate după ce potențialul ofensiv al inamicului a fost epuizat. Din câte înțeleg, potențialul ofensiv al Ucrainei este departe, departe de a fi epuizat”, a spus el într-o postare publicată de serviciul de presă al companiei sale. „Și prin urmare... nu număra puii înainte să iasă din ou.”
