Fostul secretar american al securității Jeh Johnson, audiat astăzi în Congresul de la Washington, susține că Rusia lui Vladimir Putin a inițiat și efectuat atacuri cibernetice în Statele Unite ca să influențeze alegerile prezidențiale, dar ofensiva nu a avut vreun efect concret asupra procesului electoral sau a rezultatelor.
Într-o mărturie pregătită în prealabil, Johnson a prezentat măsurile pe care le-a luat după ce a aflat că hackerii au atacat serverele Partidului Democrat, temerile sale privind un atac cibernetic asupra procesului electoral propriu-zis și motivele care l-au făcut să desemneze sistemul electoral american drept „infrastructură critică” în ianuarie, cu două săptămâni înaintea învestiturii președintelui Donald Trump.
Johnson, care a lucrat în slujba administrației Obama din 2013 până în ianuarie 2017, a fost convocat să depună miercuri mărturie în Comisia pentru servicii de informații din Camera Reprezentanților, care investighează amestecul rusesc în alegeri și posibilele contacte nepermise cu echipa de campanie a lui Trump. Între timp, Comisia similară din Senat avea și ea programate audieri pe aceeași temă ale unor oficiali de la FBI, de la departamentul securității și din sistemul electoral.
„În 2016 conducerea rusă, la indicația personală a lui Vladimir Putin, a orchestrat atacuri cibernetice împotriva țării noastre în scopul de a ne influența alegerile – pur și simplu”, a spus Johnson, avertizând că atacurile cibernetice s-ar putea înrăutăți înainte de a putea fi eliminate.
Johnson a prezentat în mărturie discuțiile avute cu oficiali electorali de la nivelul statelor americane, pe tema asigurării „integrității” procesului electoral. Potrivit lui, 33 de state și 36 de orașe au folosit instrumentele puse la dispoziție de departamentului lui pentru a detecta eventuale „vulnerabilități”.
Într-una din concluzii, Johnson a spus că după informațiile sale, „conducerea Rusiei nu a modificat prin intruziunea cibernetică buletinele de vot, numărarea voturilor sau raportarea rezultatelor alegerilor”. Johnson a adăugat însă că nu poate aprecia „în ce măsură au influențat opinia publică și electoratul atacurile rusești reușite asupra serverelor Comitetului Național al Partidului Democrat și nici dacă ele au avut un efect asupra deznodământului alegerilor prezidențiale”.
Tot miercuri Comisia pentru servicii de informații din Senat, care examinează și ea implicarea Moscovei în campanie, avea programată separat audierea unor oficiali din structurile de securitate, în cadrul anchetei conduse de Robert Mueller pe tema contactelor echipei lui Trump cu rușii.
Donald Trump a criticat mereu aceste anchete, numindu-le „vânători de vrăjitoare”, și a respins mai ales opinia larg-răspândită că Rusia a vrut să-l ajute pe el să câștige alegerile.
AP scrie că decizia lui Johnson de a desemna drept „infrastructură critică” sistemul electoral american a avut ca scop imediat crearea normelor necesare pentru a ajuta autoritățile electorale din teritoriu să se apere de eventuale falsificări ale votului. Johnson și-a anunțat decizia chiar în ziua când un raport declasificat al serviciilor de informații americane a arătat că Vladimir Putin a ordonat o „campanie de influențare” vizând alegerile prezidențiale americane din 2016 și având drept scop subminarea procesului democratic și denigrarea lui Hillary Clinton, rivala democrată a lui Donald Trump. Raportul sugera că rușii ar fi „obținut și menținut accesul la elemente din multe comisii electorale de stat sau locale din Statele Unite”.
Alegerile americane sunt extrem de decentralizate. Alegătorii au votat în 2016 în 185.000 de circumscripții din 9000 de unități teritoriale.
