Săptămână trecută, declarată de autoritățile sanitare drept a imunizării anti-covid 19, în R. Moldova s-au deschis câteva zeci de puncte de vaccinare în super-marketuri, mall-uri, piețe și universități, iar deputații au plecat prin sate să-i convingă pe oameni că e important să se vaccineze. În rezultat, în cifre s-a simțit o ușoară impulsionare, dar problema rămâne extrem de acută: valul de îmbolnăviri nu contenește, nici cel de decese, iar medici optează tot mai ferm pentru restricționări mai serioase.
Încremenită la un sfert din populația matură a țării, campania de vaccinare moldoveană împotriva noului coronavirus dă senzația ajungerii într-un punct mort. S-au imunizat deocamdată cu prima doza în jur de un milion și jumătate de oameni și aproape 900 de mii - cu ciclu complet, arată datele de pe site-ul ministerului sănătății, ceea ce constituie cam 25 la sută din totalul populației.
Rata nu se schimbă prea mult de la săptămână la săptămână, iar creșterile precedente - de la 2-3 mii la 5-6 mii pe zi într-o săptămână declarată ca fiind a imunizării – nu inspiră nici ele prea mult optimism specialiștilor, care spun că e nevoie de măsuri restrictive mai severe, așa cum crede bunăoară Veaceslav Guțu, epidemiolog al Agenției Naționale de Sănătate Publică de la Chișinău:
„Orice persoană vaccinată pentru noi este un pas înainte... Ar trebui totuși introdusă obligativitatea, măcar în unele grupuri de populație, de exemplu persoanele care sunt angajate – nu vii la serviciu până nu prezinți certificatul de vaccinare – intrările în horeca etc... practic, să creștem valoarea certificatului de vaccinare – asta ar fi singura soluție.”
Confruntate, pe de o parte, cu o creștere vertiginoasă a puterii de infectare a unor variante mai contagioase ale coronavirusului, iar pe de alta - cu scepticismul înalt față de vaccin și știință în general din partea populației, autoritățile moldovene au încercat să reducă numărul de îmbolnăviri grave, spitalizări și decese prin obligativitatea certificatelor de vaccinare în școli și spitale, precum și pentru participarea la petreceri și evenimente publice.
S-a trecut, apoi, la prelungiri de vacanțe și interzicerea de nunți și cumetrii, concomitent cu măsuri țintite pe categoriile cele mai problematice din punctul de vedere al acceptabilității vaccinului, cum ar fi tinerii și sătenii. Pentru ei au fost deschise puncte de vaccinare în magazine, piețe și universități. Deocamdată, însă, cifrele vaccinării continuă să fie joase, ceea ce-i face pe specialiști să estimeze ca fiind la fel de mici șansele de atingere, într-un viitor nu foarte îndepărtat, a imunității colective. Din nou epidemiologul ANSP, Veaceslav Guțu:
„Noi avem obiectivul ca până la sfârșitul anului măcar 40 la sută să vaccinăm și deja până în iulie anul viitor poate să atingem 70 la sută – atunci o să vedem și efectul campaniei de vaccinare cel mai bine.”
Inga Pasecinic, coordonatoarea campaniei de imunizare în mediul rural, spune, la rândul ei, că dacă inițial eforturile erau țintite pe colectivități, acum categoria la care s-a ajuns cu campania este cel mai dificil de convins:
Avem grădinițe, școli, instituții medicale vaccinate aproape la o sută de procente
„Noi, spre exemplu, am fost la Telenești și la Rîșcani – am vizitat 12 localități acolo – și deja ne-am axat pe întreprinderi mari, pentru că problema acum ține de populația generală. Avem grădinițe, școli, instituții medicale vaccinate aproape la o sută de procente. Acum trebuie să mergem în colective, la piață și să vorbim cu populația de la poartă la poartă. Dar să vorbim, nu să-i vaccinăm la poartă.”
Parlamentari ai partidului guvernării PAS, care au mers în zilele de odihnă trecute să promoveze vaccinarea prin sate, și-au atras mai multe critici, după ce au difuzat poze cu oameni vaccinați în ceea ce au părut a fi condiții necorespunzătoare:
„Omul trebuie să fie vaccinat în instituția medicală sau într-un spațiu acomodat unui asemenea act medical,” spune, pe de altă parte, despre această situație Inga Pasecinic.
