Izolarea fizică a impulsionat migrarea întrunirilor publice în mediul online. Dar cât de sigur şi eficient este acest mediu virtual?
Experţii asociaţiei Promo-LEX au studiat fenomenul întrunirilor online în Moldova şi au ajuns la concluzia că legislația, în general, este favorabilă, nu împiedică desfășurarea întrunirilor virtuale, dar nici nu oferă protecție suficientă pentru organizatorii și participanții la astfel de întruniri.
În Republica Moldova întrunirile publice online sunt în general mai rare decât cele tradiționale, dar există deja o practică constantă de diverse forme, printre care cel mai des întâlnite sunt petițiile online care acumulează mii de semnături, etichetările hashtag și flashmob-urile online. Pandemia de Covid-19 a forțat procesul de digitalizare. Odată cu instituirea stării de urgenţă o bună parte din populaţie a început să-şi desfășoare activitatea online, chiar dacă unele instituții, în special cele educaționale nu dispuneau de suficiente echipamente și conexiuni.
Analizând particularitățile întrunirilor online experţii de la Asociaţia Promo-LEX au identificat o serie de avantaje, între care, ușurința de organizare, audiența potențial nelimitată, lipsa barierelor fizice, geografice şi administrative, precum şi absența pericolului fizic. Iar în contextul crizei pandemice, întrunirile pe internet sunt şi cele mai sigure protejând participanții de expunerea la coronavirus și previn răspândirea acestuia.
Întrunirile virtuale au însă şi o serie de obstacole şi dezavantaje, constată expertul Promo-LEX, Florin Gîscă:
„Nu toată lumea este conectată la internet, deşi observăm că numărul persoanelor care nu sunt conectate este din ce în ce mai mic. La fel, în mediul online sunt bariere care ţin de felul în care se distribuie mesajele, faptul că majoritatea utilizatorilor stau într-o anumită bulă informațională, există anumiţi algoritmi de distribuire a mesajelor. Toate aceste limitează într-un anumit fel accesul la audienţă şi se pune foarte serios problema egalităţii accesului la audienţă. lipsa contactului uman este o altă problemă. Un alt dezavantaj este securitatea precare a datelor cu caracter personal pentru că nu toţi navigatorii ştiu să se protejeze foarte bine.”
Deşi legislaţia nu reglementează expres desfăşurarea întrunirilor în mediul online, autorii studiului nu văd necesitatea modificărilor legislative, întrucât, spun ei, sunt aplicabile prevederile privind întrunirile offline. Doar că legislaţia, contrar tuturor recomandărilor, nu oferă protecție suficientă organizatorilor şi participanților la întrunirile virtuale.
Directorul Rodac-Info şi dezvoltatorul paginii intrunirichisinau.md Roman Procopie precizează că sunt multiple riscuri conexe participării la o întrunire virtuală, principalul fiind interceptarea şi divulgarea datelor personale şi a locației persoanelor către anumite organizaţii sau instituţii. Un alt risc îl comportă platformele digitale care pot filtra anumite mesaje, pot restricționa accesul la informaţii pentru anumite categorii sau pot promova doar anumite mesaje şi vorbitori. Totuşi, constată expertul, mediul online permite o libertate mult mai largă a întrunirilor.
Expertul în comunicare Ion Grosu consideră că întrunirile online încă urmează să-şi demonstreze eficienţa:
„Pentru că foarte multe guverne, chiar şi cele alese democratic, au căzut în urma unor întruniri offline, dar încă nu am văzut ca o conferinţă sau o petiţie online să pună un politician fără ruşine într-o situaţie inevitabilă. În tiranii e greu să dai jos tiranul prin acţiuni online. E şi curajul pe care îl au oamenii când se uită ochi, în ochi alături.”
Studiul realizat de experţii asociaţiei Promo-LEX constată că întrunirile online, deşi diferă esențial de cele tradiţionale, vor prinde treptat tot mai mult teren şi cu timpul ar putea înlocui formatul clasic de desfășurare a întrunirilor. Iar pandemia de Covid-19 și restricțiile care au urmat-o au favorizat accelerarea migrării mai multor componente ale vieții sociale în mediul online şi nu doar în R. Moldova. Datele statistice ale Internet World Stats, arată că Republica Moldova are în 2020 cu o rată de penetrare a internetului de 76 la sută din populație. Această rată este peste media mondială, dar mai mică decât media europeană.
