Cum s-a manifestat – privită de la distanța necesară - confruntarea dintre cei doi aspiranți la funcția de Președinte al Republicii Moldova? Și ce anume din comportamentul lor electoral în aceste aproape două săptămâni, înainte de-a veni cetățenii a urne, le favorizează sau le diminuează șansele? Punctul de vedere al Angelei Grămadă, președintă a Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Mondiale de la București.
Europa Liberă: Republica Moldova intră pe ultima sută de metri ai acestor alegeri prezidențiale, nu a fost o dezbatere electorală între cei doi finaliști, dar candidații acționează mai mult în teritoriu, în diasporă și-și pregătesc electoratul pentru turul al doilea. Cum vi se pare?
Angela Grămadă: „Dacă vorbim despre pregătiri, mi se pare că a crescut nivelul de agresiune verbală pe care l-au adoptat cei doi candidați. Dna Sandu a fost mai vehementă în a-și acuza oponentul de fake news-uri și dezinformare, a fost mult mai serioasă în aceste acuzații de această dată, informându-ne că deja au pregătit câteva cereri de chemare în instanța de judecată. În schimb, dl Igor Dodon, din ce am urmărit și eu și în presă, dar și în discursurile sale oficiale, fiind invitat la mai multe posturi de televiziune, am observat că, într-adevăr, a folosit date inexacte și foarte multe acuzații nu doar denigratoare, dar chiar false la adresa contracandidatei sale, ceea ce nu prea cred că i-a îmbunătățit calitatea campaniei electorale, dimpotrivă, i-a adus destul de multe prejudicii.”
Europa Liberă: Aceste falsuri electorale derutează oamenii care sunt chemați să voteze duminică, 15 noiembrie?
Angela Grămadă: „Derutează și o să vă spun de ce, pentru că, dacă diaspora se informează altfel, se informează din online și are acces la acele rezultate ale proiectelor implementate de societatea civilă și de mass-media independentă sau de experții media independenți, care tot încearcă să accentueze unde sunt aceste mesaje false, unde intrăm în propagandă și facem jocul unor actori externi în această campanie electorală, atunci oamenii din regiuni, oamenii de la țară, care nu au preocupări politice atât de bine evidențiate, aceștia se documentează doar de la TV și de foarte multe ori doar din aceleași surse de informare în sensul că doar de la aceleași canale de televiziune pe care le urmăresc în mod curent, le urmăresc în mod obișnuit și atunci sursa alternativă de informare lipsește cu totul în sate. Desigur, nu pot să spun sau să generalizez la maximum acest lucru, pentru că și în sate am văzut că destul de multă lume a votat cu contracandidata dlui Dodon, dar totuși, e mult mai mare riscul să avem dezinformare în rândul cetățenilor care se documentează doar de la TV.”
Europa Liberă: Retragerea Partidului Democrat de la guvernare, cum ați înțeles acest gest pe care intenționau să-l facă democrații, dar la care au răspuns imediat socialiștii și președintele în exercițiu? Ar putea acest lucru să însemne că, eventual, dacă învinge Igor Dodon va însemna și o răsplată pentru formarea altui cabinet de miniștri, de exemplu, pentru voturile, dacă le va obține de la Partidul „Șor”, eventual de la Partidul Nostru al lui Usatîi?
Angela Grămadă: „Toate taberele încearcă să își arate care le sunt pozițiile sau să mimeze o opoziție fermă în actuala scenă politică și încearcă să identifice acele oportunități care le-ar permite acces în următorul parlament. Desigur că următorul președinte, oricare ar fi acesta, va avea nevoie de susținerea deputaților din parlament, va avea nevoie de acea majoritate pentru a desemna premierul, dacă se schimbă ceva în Republica Moldova, și desigur că va avea nevoie de voturi. Și, după cum ne-a obișnuit deja elita politică din Moldova, nu există scrupule acolo unde se dau aceste bătălii politice și nu există decât interese, interese politice, obiective politice și pentru aceasta trebuie să fie căutate opțiuni, coaliții, formule politice, trebuie să fie găsite resurse disponibile pentru a fi alocate pentru identificarea acestor resurse și pentru înțelegerile finale. Deci, eu mă aștept acum ca forțele politice, după 15 noiembrie, să încerce și mai dur să negocieze aceste formule de coaliții, de coaliții poate de conveniență iarăși, pentru că mi se pare că acest concept va mai fi prezent și va mai domina viața politică de la Chișinău în următorii câțiva ani.”
Europa Liberă: Dar totuși, cum ați înțeles Partidul Democrat condus de Pavel Filip retrăgându-se de la guvernare?
Angela Grămadă: „Cred că e totuși o încercare de a mobiliza și în același timp de a-și loializa puținul electorat care i-a mai rămas Partidului Democrat. Deci, cred că e o încercare a acestora de a arăta că totuși își doresc o schimbare, chiar dacă această schimbare poate fi foarte-foarte dureroasă pentru Partidul Democrat și nu vor mai avea aceleași pârghii să influențeze anumite procese decizionale. Deci, probabil că pentru ei în momentul de față este important să își consolideze electoratul acela puțin numeros care a rămas, dar care le poate asigura o continuitate cât de cât în viața politică de la Chișinău.”
Europa Liberă: Dar locul PD-ului la guvernare eventual ar putea să-l ia deputații lui Ilan Șor și cei care-l abandonează pe Andrian Candu?
Angela Grămadă: „Din ceea ce vedem acum și ce se mimează la Chișinău, se pare că da, se pare că există niște înțelegeri, niște discuții în spate, dar la care vom avea acces mai mult în sensul de să știm exact ce urmăresc aceste personaje, nu doar politice, dar mai ales din mediul de afaceri, adică oameni cu interese economice mari după 15 noiembrie și probabil că la începutul anului 2021. Eu încă nu scot din calcule un posibil scenariu în care alegerile anticipate sunt posibile.”
Europa Liberă: Sunt posibile, cel puțin dacă e să-l credem pe Igor Dodon, anul viitor.
Angela Grămadă: „Depinde cum vor reuși deputații și politicienii de la Chișinău, adică reprezentanții elitei politice să negocieze aceste coaliții de guvernare formale, informale sau de conveniență...”
Europa Liberă: Și până la urmă depinde și cine va învinge în turul al doilea al acestui scrutin prezidențial.
Angela Grămadă: „Exact, depinde și de acest lucru foarte mult, dar și de ceea ce permite Constituția în asemenea situații de criză, care nu pot fi excluse ca scenariu.”
Europa Liberă: Ilan Șor își îndemna simpatizanții să voteze cu candidatul care-i susține programul partidului său. E clar pentru cine îndeamnă el electoratul să voteze duminică?
Angela Grămadă: „Dacă electoratul lui Ilan Șor i-ar citi programul electoral al Violetei Ivanov, adică ar face o abstracție de acele metode prin care dna Ivanov și-a promovat campania electorală și s-ar orienta doar pe conținutul și obiectivele programului său electoral, atunci devine foarte clar pentru cine a îndemnat Ilan Șor să voteze.”
Europa Liberă: Pentru cine?
Angela Grămadă: „Cred că în cazul dat este vorba despre Igor Dodon, care are un accent mult mai mare pe politici sociale și pe faptul că nu se vorbește atât de mult pe justiție corectă, pe anticorupție și tot ceea ce reprezintă aceste reforme interne în Republica Moldova. Deci, devine foarte clar că electoratul său ar trebui să se îndrepte către un candidat care să nu insiste atât de mult pe aceste subiecte.”
Europa Liberă: Iar poziția lui Renato Usatîi cât de clară este?
Angela Grămadă: „Acesta este personajul pentru care eu am încercat să rămân cât mai ancorată în realitate și să analizez la rece ceea ce s-a întâmplat în primul tur de scrutin. Nu, nu-mi este clară în sensul de invitație fermă la alegeri pentru turul doi, dar îmi este foarte clar că dl Renato Usatîi urmărește obiectivul de a ajunge în acea viitoare formulă de guvernare și, respectiv, de a avea acces în Parlamentul Republicii Moldova, deci acesta este obiectivul său și nimeni nu îl poate nega. Dacă e să-l considerăm un animal politic, adică în termeni de știință politică, atunci pe undeva strategia pe care el o aplică este de înțeles, dar în același timp este foarte periculoasă pentru Republica Moldova, pentru că ea nu va îmbunătăți nicicum cultura politică. Modul în care acesta înțelege să facă politică este destul de grav, este destul de agresiv și este destul de periculos pentru viitorul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Pentru că a existat și acest incident, în spațiul public se spune că Igor Dodon ar fi prins în flagrant cu frauda, căci ziare electorale se tipăresc din banii statului și asta ar însemna un furt direct, au declarat 55 de mii de ziare tipărite, dar de fapt sunt mai multe, asta ar putea să-i afecteze imaginea lui Igor Dodon?
Angela Grămadă: „Asta depinde cât de mult va lucra staff-ul Maiei Sandu în ultimele două zile ale campaniei electorale pentru a demonta toate aceste fake news-uri, această campanie de dezinformare și va informa lumea ce se întâmplă cu banii din contribuțiile lor la bugetul de stat.”
Europa Liberă: Despre votul cetățenilor din stânga Nistrului să vorbim, pentru că s-a discutat foarte mult, inclusiv că ar putea să pornească fraude electorale de la acest vot. Credeți că în al doilea tur ar putea să fie o prezență mai mare a cetățenilor din stânga Nistrului?
Angela Grămadă: „Așa spun experții, experții care se pricep mai bine la procesele electorale și care deja anticipează o prezență mai mare. Pe de altă parte, cred că toată lumea va fi un pic mai vigilentă, pentru că destul de bine și-au făcut treaba atât presa, cât și observatorii fiecăruia dintre partidele participante sau care au susținut candidați în primul tur. Și atunci cred că, dacă și va exista un număr mai mare de voturi din Transnistria, acesta va fi cu mult mai greu de viciat. Pe de altă parte, pentru mine o preocupare mai mare sunt acele semnale din interiorul Republicii Moldova, semnale pe care tot le prezintă pe rețelele de socializare diferiți actori politici, diferiți experți cum că ar exista tendința de a manipula în interiorul controlat al țării de către autoritățile de la Chișinău votul oamenilor, adică impunerea celor care sunt angajați în instituțiile publice să voteze cu un anumit candidat. Asta mi se pare destul de grav, dacă există asemenea acuzații și dacă într-un final observatorii naționali din societatea civilă independentă vor reuși să documenteze asemenea cazuri.”
Europa Liberă: Da, se constată că voturile din regiunea transnistreană și voturile din diaspora aflată în Federația Rusă ar putea să-l avantajeze pe Igor Dodon, iar pe de altă parte, există și o coaliție anti-Dodon, și mesaje pentru a aduce diaspora din Occident la vot. Maia Sandu se bazează preponderent pe voturile din străinătate. Acum se încearcă a ghici dacă poate fi dublat numărul celor 150 de mii de voturi din diasporă din primul tur.
Din partea mea cred că Ministerul de Externe are o bilă albă, pentru că chiar au încercat să comunice
Angela Grămadă: „Eu cred că trebuie să fim obiectivi și să recunoaștem faptul că nu se va mări cu mult sau e posibil chiar să scadă acest număr din diasporă, pentru că trebuie să luăm în considerare gradul de restricții impus de către statele membre ale Uniunii Europene, în mod special din cauza pandemiei și acestea au fost din ce în ce mai multe. Adică există posibilitatea ca mulți din cei care au ajuns în primul tur să nu reușească să își exercite dreptul la vot. Desigur că a contat foarte mult și faptul că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova a comunicat în toată această perioadă nu doar pe rețelele de socializare ca să informeze votanții, dar a comunicat foarte bine și cu autoritățile unde aveau birouri electorale deschise, adică secții de votare, astfel încât să poată să faciliteze cel puțin numărul de secții de votare, să-l asigure, să fie deschise, dar și să suplimenteze numărul de cabine sau numărul de personal alocat pentru ziua votului. Acesta este un lucru pozitiv. Aici din partea mea cred că Ministerul de Externe are o bilă albă, pentru că chiar au încercat să comunice, chiar au încercat să faciliteze accesul la vot și chiar au încercat să vină în ajutorul cetățenilor aflați peste hotare. În România, de exemplu, pentru că eu aici voi vota, doar la Iași s-a modificat sediul biroului electoral unde oamenii sunt așteptați să-și exprime votul, în restul localităților din România secțiile de votare au rămas aceleași, au aceleași adrese și oamenii sunt destul de informați.”
Europa Liberă: Se vorbește că în ajunul turului doi socialiștii ar putea să organizeze un miting și să aducă până la 20 de mii de participanți. Asta i-ar aduce o bilă albă lui Igor Dodon?
Angela Grămadă: „Nu știu cât de multe bile albe i-ar aduce dlui Dodon în condițiile în care el organizează aceste alegeri și nu cred că își permite să aducă acuzații de fraudare a alegerilor sau încercări de fraudare a alegerilor tocmai Maiei Sandu, un candidat care a optat pentru foarte multă transparență nu doar în ceea ce privește modul în care a guvernat în cele 5 luni anul trecut, în anul 2019, dar și pentru modul în care și-a promovat campania electorală. Deci, a anunțat toată susținerea financiară pe care a primit-o din partea cetățenilor sau a celor care au susținut-o în această campanie electorală, a avut mesaje destul de clare și a fost destul de constantă în acest sens. Partea proastă la Maia Sandu și la campania ei în general este faptul că a reacționat destul de târziu la acele fake news-uri și la acele campanii de dezinformare care au fost organizate împotriva ei, iar aici mie mi se pare că staff-ul nu a fost suficient de atent și asta poate să convingă destul de mult electorat din Republica Moldova care, așa cum am spus puțin mai devreme, nu se documentează din surse alternative și primește de bun tot ceea la ce are acces prin posturile de televiziune.”
Europa Liberă: Se pare că aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova sunt urmărite cu interes și la Est, și la Vest. Și o să fac trimitere la o declarație a lui Vladimir Putin, liderul la Kremlin, care vorbea despre încercări de a exercita presiune externă asupra Republicii Moldova. De fapt, este reluată astfel o teză de mai înainte, din timpul campaniei electorale, că s-ar pregăti și o revoluție portocalie dacă nu câștigă Igor Dodon aceste alegeri prezidențiale. De ce trimite mesaje Vladimir Putin? El a mai îndemnat și cetățenii Republicii Moldova să-l voteze pe Igor Dodon, pentru că ar trebui să-i fie recunoscători că au fost reluate exporturile și s-a pus accent pe un parteneriat strategic moldo-rus.
Angela Grămadă: „Știți care e lucrul cel mai interesant? E faptul că ceilalți contracandidați ai lui Igor Dodon nu neagă faptul că trebuie să existe un dialog foarte bun între Republica Moldova și Federația Rusă. Problema e că acest parteneriat strategic de care a vorbit Igor Dodon atât în perioada de precampanie electorală din 2016, apoi din 2016 până în prezent și în cadrul campaniei electorale nu a generat foarte multe beneficii pentru locuitorii din Republica Moldova sau pentru oamenii care își aveau orientate afacerile către piața rusească, care deja erau permanent sau constant prezenți pe piețele din Federația Rusă.
Știm cu toții că sunt facilitate contracte de vânzare-cumpărare sau contracte de livrare către Rusia doar cu acordul anumitor reprezentanți ai elitei economice sau elitei politice de la Chișinău. Acesta nu este un lucru pe care putem să-l excludem din această ecuație, iar eu văd aici o tactică aleasă greșit din partea Moscovei de a invita și de a interveni atât de grav, atât de abrupt în campania electorală din Republica Moldova în condițiile în care partenerii europeni s-au abținut în a face declarații sau dacă le-au făcut, le-au făcut înainte de grosul campaniei electorale, de perioada aceea foarte-foarte activă care era permisă de legislația internă a Republicii Moldova. Or, partea rusă tocmai asta a neglijat, aspectele legale ale Codului electoral din Republica Moldova și nu știu dacă ei s-au bazat pe neglijența noastră sau pe lipsa noastră de vigilență, sau pur și simplu s-au adresat unui anumit tip de electorat care să îl susțină pe Igor Dodon în ideea în care să se vadă că există totuși acest interes pentru parteneriatul strategic din partea Moscovei, chiar dacă acest parteneriat strategic nu aduce prea multe beneficii pentru partea moldovenească.”
