În același timp, în Malta au început discuțiile pe marginea propunerilor de pace venite din partea Ucrainei. La summit participă delegații din zeci de țări.
Serviciile de informații britanice, în cel mai recent buletin informativ, au declarat că Moscova a angajat probabil unități din opt brigăzi în sectorul din jurul Avdiivka și probabil că „a suferit unele dintre cele mai mari rate de pierderi ale Rusiei din 2023 până în prezent”, părând să susțină remarcile liderilor ucraineni care au afirmat că forțele Kievului au respins multiple atacuri rusești în zonă.
La începutul acestei săptămâni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, spunea că, începând cu 11 octombrie, Rusia a înregistrat pierderi semnificative, inclusiv cel puțin 125 de vehicule blindate și echipamente militare în operațiunile din Avdiivka și în jurul acesteia, transformând ofensiva într-un „tocător de carne”.
Informațiile de pe câmpul de luptă în război nu pot fi confirmate deocamdată, iar pierderile ucrainene în lupte încă nu au putut fi evaluate.
Între timp, la 28 octombrie, Moscova a acuzat Ucraina că a atacat în mod deliberat o instalație de deșeuri nucleare din apropierea orașului rus Kursk, susținând că Kievul știa că acțiunea ar fi putut provoca un dezastru nuclear major. Cu o zi mai devreme, Rusia afirma că a dejucat un atac cu drone în această zonă, iar agențiile de presă rusești au afirmat că un depozit de deșeuri nucleare a fost avariat de o dronă, dar nu au fost înregistrate victime.
„Potrivit datelor preliminare, dronele folosite în atacul asupra centralei nucleare au folosit componente furnizate de țări occidentale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Acest incident a avut loc la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că un atac cu drone rusești din regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei a vizat probabil centrala nucleară din zonă.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al ONU, a declarat că atacul a distrus „numeroase ferestre” de la sit, dar a adăugat că nu a întrerupt operațiunile centralei sau conexiunea acesteia la rețeaua electrică ucraineană.
Sâmbătă, a început în Malta, țară-membră a UE o a treia rundă de negocieri de pace cu ușile închise, promovate de Ucraina, dar pe care Moscova le-a respins ca fiind un „eveniment vădit antirusesc” care „nu are nimic de-a face cu căutarea unei soluții pașnice”. La summitul care durează două zile participă reprezentanți din peste 50 de țări.
Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea va consolida sprijinul pentru planul său în 10 puncte pentru a pune capăt războiului care a început în februarie 2022 cu invazia pe scară largă a Rusiei.
Sesiunile anterioare au avut loc în Arabia Saudită și Danemarca în timpul verii.
Printre participanți se numără Statele Unite, UE și Marea Britanie, susținători fermi ai Kievului, precum și Turcia, care s-a oferit ca mediator între Ucraina și Rusia.
De asemenea, participă Africa de Sud, Brazilia și India, membre ale blocului economic-politic BRICS, din care face parte și Rusia. Africa de Sud și India nu au condamnat invazia, iar Brazilia a refuzat să se alăture națiunilor occidentale în trimiterea de arme către Ucraina și nici nu a adoptat sancțiuni împotriva Moscovei.
China, care insistă că este neutră și refuză să critice invazia, a fost prezentă la Jeddah și se speră că va lua parte la Malta, au declarat diplomații.
Discuțiile se vor concentra pe cinci domenii-cheie - securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea nucleară, problemele umanitare și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, afirmă oficialii ucraineni.
Organizatorii summitului de la Malta speră să obțină, la finalul reuniunii, o declarație comună. Cele două reuniuni anterioare s-au încheiat fără o declarație finală.
