Serviciul de frontieră de stat din Azerbaidjan a declarat la 11 iulie că traficul prin punctul de control a fost suspendat în așteptarea unei investigații, după ce au fost descoperite "diverse tipuri de contrabandă" în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia. Printre articolele transportate se numărau telefoane mobile, piese de schimb pentru telefoane, țigări și benzină, a afirmat serviciul.
Armenia și Azerbaidjanul sunt implicate într-un conflict privind Nagorno-Karabah de la începutul anilor 1990, când aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise într-un război care a lăsat etnicii armeni sub controlul regiunii cu populație predominant armeană, recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Conflictul mocnit a dus la un alt război în 2020, în care au fost uciși aproape șapte mii de soldați de ambele părți și care s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia și cu desfășurarea a aproximativ două mii de soldați ruși ca pacificatori.
Luptele sporadice și pierderile de vieți omenești au persistat în pofida încetării focului și a prezenței trupelor rusești.
Protestatarii azeri care spun că sunt ecologiști au blocat o porțiune de drum din 12 decembrie și cer ca Baku să poată inspecta minele de minereu „ilegale” din Karabah.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
Oficialii azerbaidjeni au insistat că nu încurajează protestatarii - deși nu au luat nicio măsură pentru a-i forța să plece - și au declarat că drumul a fost deschis pentru transportul umanitar, serviciile de urgență și forțele de menținere a păcii.
În aprilie, Baku a sporit și mai mult tensiunile atunci când a instalat un punct de control la începutul coridorului Lacin, în ciuda unei decizii a Curții Internaționale de Justiție - cel mai înalt organism judiciar al ONU - care a cerut autorităților azere, în februarie, să asigure libera circulație a bunurilor și vehiculelor pe acest drum.
Armenia a acuzat Baku că a instituit o blocadă în Nagorno-Karabah, în ciuda faptului că Azerbaidjanul a insistat că nu a împiedicat libera circulație prin Coridorul Lacin.
Baku a declarat la momentul respectiv că punctul de control a fost înființat pentru a preveni contrabanda cu arme și alte bunuri ilegale în Nagorno-Karabah.
