În cea de a șasea parte a proiectului „Bătălia pentru CSM”, relatăm despre cum au decurs audierile la comisia pre-vetting în cazul judecătorilor Ion Chirtoacă, Mihail Bușuleac și Marina Rusu.
Puteți afla care dintre acești judecători ar fi fost supus discriminării de către actualul CSM, cine este cel care i-a condamnat la închisoare pe participanții la faimosul, dar controversatul atentat asupra fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Ne mai oprim la un episod în care soția unui magistrat și-a dat în chirie sie însăși propriul oficiu.
Judecătorul Ion Chirtoacă: procesul „killerilor lui Plahotniuc”
Ion Chirtoacă și-a început activitatea ca judecător la Judecătoria Buiucani din Chișinău, în 2016. În 2018, CSM l-a delegat pentru 18 luni la Institutul Național al Justiției în calitate de consultant în cadrul Secției instruire inițială. În 2022, Chirtoacă a ajuns pe o listă de 24 de judecători ale căror mandate președintele Maia Sandu a refuzat să le prelungească. Legea îi permite să facă apel la CSM pentru a adresa un demers repetat șefei statului.
În timpul audierilor din comisia pre-vetting, pe 15 decembrie 2022, a devenit clar că judecătorul a cumpărat în 2022 un apartament cu o suprafață de 68,4 metri pătrați la un preț preferențial. Prețul de piață al unui astfel de apartament este de 50 de mii de euro. Judecătorul a menționat în declarația de venit că a dat pe imobil 16 mii de euro, dar a subliniat că aceasta ar constitui 60% din prețul integral pe care trebuie să-l achite (aproximativ 26 600). Chirtoacă a mai precizat că are dreptul să locuiască într-un apartament de 67,4 metri pătrați.
La audieri, comisia pre-vetting a vrut să afle de ce Chirtoacă și soția sa au întocmit polița de asigurare pentru un Mercedes-Benz E-220, care aparține în acte fratelui judecătorului. În contract se precizează că mașina a fost cumpărată cu 17 mii de euro, dar comisia spune că valoarea de piață a acesteia este de 25-30 de mii.
Chirtoacă a spus că fratele său și-a cumpărat mașina de la o rudă și că automobilul avea probleme cu sistemele electronice. Judecătorul a susținut că a întocmit asigurarea pe numele propriu pentru că fratele său se află în străinătate, acesta cumpărând Mercedesul pentru eventualitatea în care ar reveni în Republica Moldova. Judecătorul a dat asigurări comisiei că nu a mai condus o mașină din 2008. Ca dovadă, a prezentat comisiei o listă din care rezultă că soția sa a chemat taxiul de 120 de ori, în 2021.
O altă serie de întrebări la audieri a fost legată de faptul că judecătorul a cerut o locuință la preț preferențial, în 2022, deși deținea din 2010 un apartament de 38,4 metri pătrați. Chirtoacă a spus că a cumpărat primul apartament pe când era student cu bani de la părinții care lucrau în străinătate. Judecătorul a spus că, în afară de al, au mai folosit apartamentul fratele și părinții săi, când veneau în R. Moldova. În plus, judecătorul a explicat că, din 2010 până în 2015, a adunat pe un cont bancar bani pe care i-au trimis acasă părinții. În 2015, a cumpărat un apartament pe numele mamei sale, în care locuiește însă el acum.
Comisia a dedicat o parte semnificativă a audierilor unor întrebări legate de cazul organizării unei tentative de asasinat asupra fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă a examinat acest caz împreună cu judecătorii Sergiu Ciobanu și Victor Sandu. Șase inculpați au fost condamnați la pedepse de la trei la 20 de ani de închisoare. Curtea de Apel Chișinău (CA) a înăsprit sentința, iar Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a dispus rejudecarea cauzei. La reexaminare, în 2021, CA i-a achitat pe inculpați.
Sunt gata să trec și testul la poligraf.Ion Chirtoacă
De asemenea, acest caz apărea pe o listă găsită în biroul șefului de atunci al CSJ, Ion Druță. În dreptul cazului era trecută mențiunile „foarte importante” și „de urgentat examinarea”. Chirtoacă a dar asigurări comisiei că asupra sa nu au fost exercitate presiuni pentru luarea unei decizii de condamnare în acest caz: „Sunt gata să trec și testul la poligraf în acest subiect. Nu a primit nicio indicație de ordin politic sau orice altă indicație și nu am admis în activitatea mea de judecător nicio imixtiune”. Judecătorul a mai spus că nu există un verdict final în acest caz, care se află acum în examinarea CSJ.
Chirtoacă a subliniat că mai mulți inculpați și-au recunoscut vinovăția în ce privește portul ilegal de armă și organizarea migrației ilegale. Prin urmare, în prima instanță au fost găsiți vinovați pe aceste capete de acuzare, dar au fost achitați în legătură cu acuzația de pregătire a asasinatului. Judecătorul a subliniat că și Curtea de Apel a lăsat în vigoare, în 2021, verdictul în privința organizării migrației ilegale și portului de armă. Chirtoacă a mai spus că unul dintre martorii din dosar, care a fost judecat separat, și-a schimbat mărturia în 2021. Judecătorul a subliniat că, în 2018, un astfel de rezultat al evenimentelor nu putea fi anticipat.
Judecătorul Mihail Bușuleac: cum a investit magistratul „banii tatei”
Mihail Bușuleac și-a început activitatea de judecător la Judecătoria Cahul, în 2011. În 2017, a fost numit vicepreședinte al Tribunalului Cahul pentru 4 ani.
Familia judecătorului deține o jumătate dintr-un spațiu comercial la Cahul, cu o suprafață de 115 metri pătrați, proprietate achiziționată în 2021 cu 385,6 mii de lei. De asemenea, familia Bușuleac deține trei apartamente, cel mai mare, cu o suprafață de 74,8 metri pătrați, fiind cumpărat în 2016, cu 35,9 mii de euro. Un alt apartament, de 40 metri pătrați, se află în posesia familiei judecătorului din 2010, fiind achiziționat atunci cu 25,5 mii de euro. Cel de-al treilea apartament are o suprafață de 42,5 metri pătrați, fiind cumpărat de familia judecătorului în 2013, cu 261 de mii de lei. În 2017, familia Bușuleac a mai cumpărat o încăpere de 43,9 metri pătrați, pentru care a achitat 305 mii de lei.
La audierile care au avut loc pe 14 decembrie 2022, comisia pre-vetting i-a adresat o serie de întrebări despre achizițiile imobiliare. Judecătorul a spus că a fost ajutat să le facă de către părinți, dar că nu a reușit să afle de unde aveau aceștia banii, părinții decedând recent.
Potrivit datelor comisiei, tatăl lui Bușuleac ar fi primit 88.000 de dolari de la o companie din Panama, dar judecătorul a spus că nu cunoaște nimic despre această tranzacție. A explicat în schimb că tatăl său primise despăgubiri de 1 milion de lei (aproximativ 50 de mii de dolari) în urma câștigării unui proces pentru demiterea sa ilegală dintr-o funcție de conducere într-o companie de asigurări. Bușuleac a spus că părinții săi aveau pensii mai mari decât salariul său ca judecător, primind lunar într-o anumită perioadă peste 20 de mii de lei fiecare.
Vorbind despre apartamentul pe care l-a cumpărat împreună cu soția în 2016, Bușuleac a spus comisiei că banii pentru achiziție provin din trei surse: salariu său și al soției, un cadou de 30 000 de euro primit la un eveniment de familie și un cadou de 100 de mii de lei de la părinții săi.
În R. Moldova, este primit ca la botez să se facă un cadou.Mihail Bușuleac
„În R. Moldova, este primit ca la botez să se facă o petrecere, se invită rudele, prietenii, persoanele apropiate, cunoscute care, este primit, să facă un cadou. Nu scriu vreo declarație de donație sau transfer bancar”, a spus Bușuleac.
În total, conform calculelor comisiei, judecătorul a primit 70 de mii de euro de la părinții săi timp de mai mulți ani. Întrebat câți bani au primit de la părinți fratele și sora sa, Bușuleac a spus că știe detalii, dar că părinții săi i-au ajutat pe toți cei trei copii, dar și pe nepoți.
De asemenea, comisia a avut întrebări în legătură cu o încăpere de 43,9 metri pătrați, cumpărat de soția judecătorului, în 2017, într-o clădire de oficii din Cahul. Bușuleac a spus că cei 305 mii de lei achitați reprezintă valoarea reală a imobilului, pe care proprietarul l-a vândut pentru că avea nevoie urgentă de bani pentru a organiza nunta unui copilul, în străinătate.
Bușuleac a explicat că soția sa, în calitate de executor judecătoresc, își are sediul juridic în raionul Cantemir, dar competențele sale se extind și în raioanele adiacente, inclusiv Cahul, așa încât avea nevoie și de un oficiu la Cahul, atât pentru întâlniri, cât și pentru depozitarea unei vaste arhive de documente – ca executor judecătoresc, este obligată să păstreze o vreme îndelungată documente vizând cazurile cu care a lucrat.
Dar pentru a certifica faptul că păstrează legal arhiva într-un spațiu corespunzător, soția judecătorului, persoană fizică, și-a închiriat sieși propria încăpere, în calitate de executor judecătoresc, înregistrând contractul de chirie la fisc. „Aceasta a fost unica soluție ca să legalizăm păstrarea arhivei de executor judecătoresc nu în orașul Cantemir, unde oficiul soției este mai mic, ci în Cahul”, a spus Bușuleac. Prețul chiriei achitate de soția-lui-Bușuleac-persoană-fizică soției-lui-Bușuleac-executor-judecătoresc a variat de la un an la altul, de la 1 mie la 8 mii de lei pe an. Bușuleac a explicat că soția sa decide asupra sumelor aleatoriu, declară sumele și achită impozitele.
Judecătorii sunt înainte de toate oameni.Mihail Bușuleac
De asemenea, comisia a constatat că jumătatea din imobilul comercial pe care judecătorul l-a cumpărat în 2021 aparținea unui avocat. Cealaltă jumătate a acestei clădiri aparține în continuare unui alt avocat. Judecătorul a examinat șapte dosare în care o parte în proces era reprezentată de avocatul cu care a făcut tranzacția imobiliară. Bușuleac a spus că majoritatea acestor cazuri au fost dosare necontroversate privind drepturi succesorale.
„Judecătorii sunt înainte de toate oameni, membri ai societății și intră mereu în raporturi juridice cu alți cetățeni (...). Mergem la magazin, facem procurăm... Mâine-poimâine, persoana de la care am procurat haine sau alte bunuri ar putea să fie parte într-un dosar. Nu cred că ar influența ceva faptul că am cumpărat haine de la cineva, că ar trebuie să ne abținem [de la judecarea vreunui caz]”, a mai spus Bușuleac.
Judecătoarea Marina Rusu: confruntări cu CSM-ul și prelegeri video pe Instagram
Marina Rusu și-a început cariera de judecătoare în 2012, la Judecătoria Taraclia. În 2018, a fost transferată temporar la Judecătoria Criuleni. În 2019, Marina Rusu a devenit unul din fondatorii asociației „Vocea Justiției”, care a criticat în repetate rânduri actualul CSM.
La audierile din 14 decembrie 2022, comisia pre-vetting a încercat să clarifice de ce judecătoarea nu a indicat în declarația de venit pentru perioada 2012-2013 mai multe conturi bancare, în care ea și soțul ei și-au primit salariile. Rusu a explicat că a indicat în declarații chiar veniturile ajunse în acele conturi și a subliniat că omisiunea „nu a fost intenționată”. De asemenea, în timp ce se afla în concediu de maternitate, judecătoarea nu a depus declarații de venit, spunând că a uitat.
Dintre toți cei 17 judecători audiați de comisia pre-vetting până pe 15 decembrie (înainte de o pauză), Marina Rusu a fost a doua care a trebuit să dea explicații în legătură cu o pedeapsă disciplinară primită în cariera sa. Potrivit comisiei pre-vetting, CSM a primit 16 sesizări împotriva magistratei de la deținuții din închisoarea Taraclia, care s-au plâns că Rusu a tergiversat pe perioade de la 8 la 11 luni luarea de decizii cu privire la solicitări depuse de ei. Judecătoarea a fost sancționată disciplinar, primind un „avertisment”, care a fost anulat însă de Curtea de Apel.
Rusu a explicat apariția plângerilor prin faptul că a lucrat în instanța din Taraclia doar 52 de zile, că a avut un concediu medical și că avea de examinat dosare și la Judecătoria Criuleni. În plus, nu avea grefier. Ea a subliniat că instanța superioară a anulat sancțiunea disciplinară. Rusu crede că, prin tentativa de sancționare, CSM a vrut să o intimideze, ea subliniind la audieri că dosarul disciplinar a fost reluat după ce a cerut revocarea mandatelor mai multor membri ai CSM.
Am considerat că am fost discriminată la CSM.Marina Rusu
„Am considerat că am fost discriminată la CSM, atunci când a fost respinsă cererea mea de transfer [la alt loc de muncă] la Judecătoria Chișinău și am solicitat într-o declarație publică retragerea mandatelor [membrilor CSM] care m-au discriminat, adresând întrebări despre viața mea personală, despre faptul că am copii și am fost în concediu de îngrijire a copilului (...). Eu văd acest lucru ca pe un instrument de intimidare", a spus Rusu.
O jumătate din timpul audierilor în comisia pre-vetting a fost consacrat discuțiilor pe marginea contului de Instagram al judecătoarei și unor înregistrări video în care aceasta vorbea, în opinia comisiei, despre feminitate, sexualitate și gândire pozitivă.
Rusu a spus că scopul explicat de ea chiar din prima asemenea postare a fost să le vorbească femeilor despre diferite forme de violență cu care se pot confrunta. Fiecare videoclip s-a concentrat pe una din formele de violență: verbală, fizică, economică, psihologică și sexuală. Judecătoarea a spus la audieri că, în timp ce se afla în concediu de maternitate, a participat la un proiect de educație juridică în școli. Copiii și adolescenții, a spus Rusu, sunt slab informați în legătură cu aceste chestiuni, așa încât a vrut să vorbească în detaliu despre problemă pentru un public mai larg. Ea a precizat că, în înregistrările de pe Instagram, nu a spus că este judecătoare. Răspunzând întrebărilor comisiei, Rusu a spus că nu a primit nicio plângere sau cerere de recuzare din cauza înregistrărilor video.
***
Din 22 de candidați intervievați în până acum (în perioada octombrie – decembrie 2022), trei au promovat testul. Comisia a descalificat alți cinci judecători. Aceștia au contestat însă deciziile comisiei în instanță. Curtea Supremă de Justiție va examina contestațiile pe 23 - 24 ianuarie. Ceilalți judecători audiați mai așteaptă o decizie din partea comisiei. Pe lângă judecători, comisia ar trebui să mai verifice 12 reprezentanți ai societății civile care candidează pentru posturi în CSM.
După va anunța deciziile cu privire la toți candidații pentru funcții în CSM, comisia pre-vetting va trece la verificarea candidaților pentru Consiliul Suprem al Procurorilor.
Europa Liberă va continua să monitorizeze acest proces.
