Bătălia pentru CSM (VIII): Ajutor de la mama și scuze față de tata

Săptămâna aceasta, bătălia pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va continua în instanță. Șapte judecători care nu au trecut evaluarea de integritate „pre-vetting” contestă debarcarea din concurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Cinci candidați au fost aprobați. Restul sunt în așteptarea deciziilor. Între timp, comisia i-a exclus din concurs pe încă trei reprezentanți ai societății civile.

Comisia pre-vetting a început verificarea candidaților la funcția de membru al CSM din rândul reprezentanților societății civile (CSM este alcătuit din șase judecători și șase juriști non-judecători). Pe 28 ianuarie, au fost excluși din concurs trei juriști. Eugen Florea și Ilie Mămăligă nu și-au prezentat la timp declarațiile de venituri pentru 5 ani, iar Feodor Bria a refuzat să mai participe la concurs.

În același timp, 11 judecători audiați de comisie continuă să aștepte deciziile acesteia. Alți șapte contestă la CSJ înlăturarea lor din concurs. Ecaterina Buzu și Sergiu Osoianu vor compărea în fața instanței pe 2 și 3 februarie. Primele ședințe ale CSJ privind plângerile judecătorilor Angela Bostan, Anatolie Țurcan, Vladislav Holban, Vitalie Stratan și Iurie Bejenaru au avut loc săptămâna trecută. Audierile continuă pe 30 ianuarie și 2 februarie.

În capitolul VIII al proiectului special „Bătălia pentru CSM”, Europa Liberă relatează despre audierea judecătorilor Veronica Cupcea și Alexei Paniș. Cine dintre ei, bunăoară, a fost ajutat de părinți sau cine a avut un conflict cu Serviciul de Informații și Securitate.

Judecătoarea Veronica Cupcea: ajutor din partea mamei și două credite

Veronica Cupcea a început să lucreze ca judecătoare în 2010, la Judecătoria Orhei. În 2017 a fost numită președintă a acestei instanțe pentru un mandat de 4 ani. În 2021, împuternicirile ei au expirat, dar ea a continuat să exercite această funcție până la alegerea unui nou președinte.

Judecătoarea a fost audiată de comisie pe 17 decembrie 2022. Întrebările de bază au vizat cumpărarea apartamentului din Chișinău și a unui teren cu casă amplasată pe el în Criuleni. Magistrata a comunicat că ea, împreună cu soțul, care a fost anterior judecător, acum fiind avocat, au făcut economii câte 20% din salariu începând cu anii '90. Judecătoarea nu a putut preciza suma exactă pe care a primit-o de la părinți, menționând că ei i-au ajutat „mereu cu ce au putut”.

Veronica Cupcea a povestit că mama ei nu avea încredere în bănci, deoarece, din cauza inflației, a pierdut peste 40.000 de ruble sovietice, așa că salariile ulterioare le păstra acasă. De asemenea, judecătoarea a comunicat că odată mama ei a fost jefuită, iar după asta a început să-i transmită banii fiicei. Ea nu a mai declarat acești bani.

Membrii comisiei au avut întrebări legate de faptul că familia judecătoarei a luat de două ori credite (în 2012 – de 270.000 de lei și în 2018 – de 540.000 de lei). Ambele împrumuturi au fost luate pe termen lung, dar au fost returnate în 2 ani. Ea a explicat primul caz prin faptul că, în 2012, judecătorilor le-au fost majorate substanțial salariile, iar mama ei i-a dat banii proveniți din vânzarea a două terenuri. Pentru stingerea anticipată a celui de-al doilea credit, explicația a fost că fiul i-a oferit 150.000 de lei. Ea nu a declarat acești bani, deoarece, potrivit calculelor ei, suma nu depășea cuantumul a zece salarii medii pe economie.

„Sunt absolut integră. Toată activitatea mea, inclusiv averea modestă, pe care am acumulat-о în 30 de ani de muncă, au fost în limitele legii, doar din venituri obținute în mod legal”, a subliniat magistrata.

La finalul convorbirii, judecătoarea a început să plângă, povestind că fiul ei, atunci când a întâlnit o fată, nu i-a spus acesteia ce profesie au părinții lui. „El i-a zis: «Nu-ți spun, pentru că vei crede că noi avem mulți bani, deoarece așa crede societatea despre această profesie, iar noi trăim foarte modest»”, a relatat judecătoarea, declarându-se foarte mândră de fiul ei.

Judecătorul Alexei Paniș: ajutorul părinților și construcția casei

Alexei Paniș a început să activeze ca judecător în Judecătoria Chișinău în 2017. Din 2018, el lucrează în Judecătoria Chișinău, sectorul Râșcani. În 2022, Paniș a fost unul dintre cei 24 de judecători cărora președinta Maia Sandu a refuzat să le prelungească mandatul. Conform legii, el are posibilitatea să se adreseze la CSM cu cererea să fie prezentat repetat președintei.

La audierile din 13 ianuarie 2023, judecătorul a venit într-un hanorac pe care era imprimat mesajul „СSM expirat=CSM capturat”. Comisia a formulat întrebări privind veniturile părinților magistratului care i-au acordat un ajutor financiar. Potrivit datelor comisiei, în 2020, Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) a stabilit că cheltuielile tatălui depășeau considerabil veniturile oficiale. Constatarea a fost menținută de Curtea de Apel.

Paniș a presupus că el s-a dovedit a fi singurul judecător invitat pentru audiere în 2023, deoarece comisia ar fi așteptat decizia Curții de Apel. El a subliniat că această hotărâre nu este definitivă și că dosarul va fi examinat de CSJ. „Matematica simplă va dovedi că veniturile (tatălui) au depășit cheltuielile”, a declarat Paniș. El a recomandat comisiei să ceară stenograma ședinței Curții de Apel. Potrivit lui, la acea ședință reprezentantul ANI a confirmat că veniturile tatălui său depășeau cheltuielile.

Comisia s-a interesat de ce Paniș a continuat să ia bani de la tatăl său, știind de constatarea ANI. Judecătorul a răspuns că nu s-a îndoit niciodată de legalitatea banilor părinților. „Să înțeleg, că dvs. insinuați că ar fi corect ca eu să accept niște tentații, în sensul să accept mită, decât să accept ajutorul părinților mei?”, a întrebat judecătorul.

Totodată, el a menționat că vrea să-și ceară iertare de la tatăl său. „La acest subiect, eu îi datorez explicații și, probabil, în primul rând, scuze tatălui meu. Pentru că ceea ce se întâmplă se datorează faptului că nu am vrut să îngenunchez în fața politicului nici la 31 decembrie, nici până la 31 decembrie”, a declarat judecătorul.

Comisia a avut întrebări și în privința construcției casei magistratului. În 2017, el a declarat că, în 2016, a primit în dar la nuntă 45.000 de euro și a obținut 300.000 de lei în urma vânzării unui automobil. În 2018, a primit în dar la botezul copilului 6.000 de euro și 6.000 de dolari. Casa din Chișinău l-a costat 50.000 de euro. Unul dintre membrii comisiei s-a interesat de ce Paniș nu a indicat în declarația de venituri numerarul rămas după cumpărarea locuinței. Judecătorul a răspuns că, la momentul depunerii declarației, nu dispunea de o sumă semnificativă în numerar pentru a o indica în declarație.

Paniș a mai spus că a angajat o persoană care supraveghea construcția casei (un contract de prestare servicii nu a fost însă încheiat). Judecătorul a menționat că nu avea timp pentru achiziționarea materialelor de construcție, deoarece avea un copil mic și un serviciu solicitant. „Nu eram obligat să păstrez chitanțele și facturile”, a spus el.

Decizia cu privire la revenirea lui Clima la Curtea de Apel și conflictul cu un angajat al SIS

Comisia a avut mai multe întrebări referitoare la decizia prin care Paniș l-a restabilit pe judecătorul Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Acesta a fost numit în funcție prin decret prezidențial de Igor Dodon, în iunie 2020, în urma unui concurs organizat de CSM. Pe 28 mai 2021, președinta Maia Sandu a anulat acest decret. Pe 31 decembrie 2021, Clima a revenit în funcție, în urma deciziei lui Paniș, iar în martie 2022 și-a dat demisia.

Comisia l-a întrebat pe Paniș de ce nu s-a autorecuzat, luând în considerație faptul că tatăl său avea afaceri cu un unchi al lui Clima. Judecătorul a explicat că nu a avut relații de afaceri nici cu Clima, nici cu tatăl său. În cuvintele sale, relațiile de afaceri dintre tatăl său și unchiul lui Clima nu constituie un conflict de interese. Judecătorul a povestit că ANI a stabilit că în acest caz nu a fost stabilit un conflict de interese.

### Vezi și... ###

Podcastul „Reporterii”: prin viu grai despre o reformă-cheie din justiție, pre-vettingul

Paniș a subliniat că a cerut recuzarea a doi membri ai comisiei pre-vetting care, făcând parte dintr-un ONG condus de cumnatul ministrului Justiției (Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi fac parte din Centrul de Resurse Juridice, condus de Vladislav Gribincea). Cererea sa de recuzare a fost respinsă, pe motiv că nu s-a depistat un conflict de interese.

Comisia l-a mai întrebat pe Paniș de ce a comentat pentru mass-media nota informativă a angajatului SIS Eugen Rurac, care a înștiințat Centru Național Anticorupție despre faptul că Paniș a comis ilegalități examinând cazul Clima. Paniș declarase atunci jurnaliștilor că Rurac „are experiență mare de intimidare a judecătorilor” și i-a recomandat acestuia să verifice cum președintele interimar al CSM, Dorel Mustață, i-a numit pe șefii curților de apel.

Judecătorul a explicat comisiei că a comentat nu dosarul în sine, ci plângerea lui Rurac. Paniș a subliniat că Rurac ar fi avut un „interes personal”, deoarece la momentul demiterii lui Clima era consilierul unui consilier prezidențial. El consideră că Rurac a transmis presei în mod „demonstrativ” plângerea împotriva lui, în timp ce, de fapt, această plângere trebuia să fie semnată de conducerea SIS.

De asemenea, Paniș a amintit că Rurac a avut în gestiune dosarul împotriva judecătoarei Domnica Manole, declarând public că în acest dosar sunt suficiente probe. În vara anului 2019, după schimbarea puterii, Rurac a renunțat la învinuiri.

La finalul audierilor, Paniș a declarat că nu are încredere în comisie. El a spus că, în unul dintre discursurile publice, președinta Maia Sandu a declarat că judecătorii care nu iau decizii convenabile regimului vor răspunde la pre-vetting. În opinia lui Paniș, comisia trebuia să reacționeze la declarația Maiei Sandu. El mai consideră că deciziile judecătorilor nici nu trebuie să placă politicienilor.

„Judecătorii nu trebuie să fie lăudați de politic. Politicul trebuie să-i critice, nu trebuie să îi placă hotărârile noastre. Asta și este esența. Nu suntem actori să ne bată din palme, să ne aducă cutii cu bomboane. Da, nu toate hotărârile sunt comode și nu la toată lumea plac. Modificați legea, ca judecătorii dimineața să întrebe politicienii: «Trebuie așa hotărâri?»”, a spus Paniș.

***
CSM este alcătuit din 12 membri. Șase sunt aleși de adunarea generală a judecătorilor, iar alți șase, reprezentanți ai profesiilor juridice, sunt aleși de parlament. Pentru prima dată în R. Moldova, toți candidații sunt verificați sub aspectul integrității și respectării normelor de etică profesională de către comisia pre-vetting.

Comisia a audiat 22 de judecători. Candidaturile a cinci dintre ei au fost aprobate – judecătorii Livia Mitrofan, Ioana Chironeț, Maria Frunze, Vasile Șchiopu și Sergiu Caraman.

Recent, comisia a procedat la verificarea sub aspectul integrității a reprezentanților societății civile. Potrivit situației din 30 ianuarie, dintre 12 candidați la funcția de membru al CSM, în concurs au rămas nouă. Comisia urmează să analizeze declarațiile lor de venituri din ultimii 5 ani, apoi va începe audierile. După ce va anunța deciziile privind toți candidații pentru CSM, comisia va trece la verificarea candidaților pentru Consiliul Superior al Procurorilor.

Europa Liberă va continua să monitorizeze procesul de preselecție a candidaților pentru organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

### Vezi și... ###

Bătălia pentru CSM (VII): Dosar penal pentru îmbogățire ilicită și 47.000 de euro cadou de nuntă